Page 81 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 81
Programul treceri României de fa fire în curs
di dezvoltare le stadiei dezvoltării medii
Evoctnd drumul de victorii a revoluţiei tehnico-ştiinţific«
străbătut de poporul nostru in toate domeniile,' trecerea
de la cel de-al IX-lea Con la o nouă calitate în întrea
gres al partidului, se cuvine ga activitate economico-so-
sa aruncăm o privire pros cială. Acesta este şi obiec
pectivă pe coordonatele des tivul fundamental al viitoru
chise de cel de-al Xll-lea lui cincinal. Pentru prima
Congres vizînd evoluţia oară in istoria construcţiei
României în perspectiva ur socialiste producţia netă va
mătorului cincinal. Privirea devansa ca ritm de creştere
aceasta deţine o densă at producţia globală — expre
mosferă tonifiantă, capabilă sie elocventă a unui salt ca
să umple de bucurii inimile litativ. Astfel, se va ajunge
oamenilor muncii himedoreni, ca pe întregul cincinal să se
să le ozoneze efortul depus obţină un spor egal cu în
pentru înfăptuirea marilor o- treaga producţie a anului
biective şi sarcini ce le sini în Raportul la acest con 1975 şi de trei ori mai mare
încredinţate. gres, va accelera dezvolta decît cea a anului 1965.
In intenoiU'l perioadei ce rea ţării atît în domeniul Potrivit orientărilor date de
lor 15 ani, pe baza unei cu bazei tehnico-materiale, cit Congresul al Xll-lea, îndepli
noaşteri profunde a realităţi şi al organizării societăţii, a- nirea unor asemenea obiec
lor ţării, a acumulărilor in sigurîndu-se creşterea veni tive se află într-o strînsă le
proporţii uriaşe in toate do tului naţional pe locuitor, gătură cu lărgirea bazei
meniile, a tendinţelor ce se îmbunătăţirea condiţiilor de proprii de materii prime, spo
conturau, partidul a elaborat trai ale maselor, ridicarea ni rirea gradului de asigurare
şi a pus în faţa naţiunii ro velului învâţămîntului, ştiinţei
Anul XXXII, nr. 7039 MIERCURI, 25 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani clin resurse interne a nevoi
mâne conceptul făuririi so şi culturii, a gradului gene
cietăţii socialiste multilateral ral de civilizaţie al poporu lor economiei naţionale şi
lui nostru. România va de
dezvoltate, ca o perspectivă păşi, astfel, stadiul de ţară reducerea substanţială a im
porturilor.
Acestor
imperati
Şedinţa Comitetului Politic limpede, cu un bogat şi pro socialistă in curs de dezvol judeţul nostru preocupările
ve le sint subordonate şi în
fund conţinut, troversind fun
tare şi va deveni o ţară so
damentele materiale ale so
cietăţii şi condiţia umană, cialistă mediu dezvoltată, susţinute pentru descoperirea
calitatea vieţii constructorului parcurgind o etapă de cea şi valorificarea de noi zăcă
Executiv al C.G. al P.C.R. noii societăţi. să încheie făptuirea Programului parti de fier, cuprifere şi comple
mai mare însemnătate în în
minte ds cărbune, minereuri
Pregătindu-se
dului, pe drumul spre socie
prima etapă a edificării ce
rinţelor conceptului, România tatea comunistă. xe, utilizarea unor tehnolo
gii pentru valorificarea mine
Marţi, 21 iunie, sub pre nologii moderne ale aces pul satisfacerii mai depli trece la o etapă nouă, ca în concepţia partidului reurilor sărac®, perfecţiona
şedinţia tovarăşului Nicolae tora, în conformitate cu ne a ncei.-savului de produ litativ superioară, trecere nostru, singura cale de rea rea activităţii de prospecta
Ceauşoscu. secretar generai prevederile statului şi ale se petrochimice, în cerce marcată de documentele ce lizare a acestui obiectiv o re geologică şi de prelucra
re a minereurilor. Intr-un mod
ai Partidului Comunist Ro Programului complex. tarea, elaborarea şi produ lui de-al XH-lea Congres al reprezintă continuarea pe o
partidului.
mân. s-au desfăşurat iu- Comitetul Politic Execu cerea de metale rare, în treaptă superioară a creşte
i “ari le şedinţei Comitetu tiv apreciază ca pozitive domeniul metodelor şi teh înfăptuirea prevederilor rii economice in ritmuri sus
lui Politie Executiv al C.C. rezultatele sesiunii, preve nologiilor de reciclare a noului cincinal — se spune ţinute, afirmarea cu putere (Continuare în pag. a 3-a)
al P.C.R. derile hotăririi adoptate de materialelor recuperabile,
Comitetul Politic Execu aceasta privitor la coordo în domeniul tehnicii de ® Cea de a treia săp rea. in prezenta a peste <6 Duminică, la Vul 1
tiv a dezbătut raportul de narea planurilor pe perioa calcul şi jn alte domenii tămână din cadrul ..Lunii 1000 de tineri din zona can. a avut loc etapa pc
legaţiei care a partici da 1981—1985, convenţiile importante ale producţiei educaţiei politice şi cul Bradului, prin vers şi mu judeţ a concursurilor pro
pat lâ lucrările celei de a privind înfăptuirea acţiuni şi cercetării tehnieo-ştiin- turii socialiste pentru li- zică ţinură, scriitorii, toii fesionale . 0 I i m p i a d a
XXXIV-a sesiuni a Consi lor cuprinse în programele ţifice. Realizarea acestor nerel n fost dedicată mu cei prezenţi, au omagiat strungarilor şi frezorilor“
u
liului de Ajutor Economie speciale de colaborare pe obiective are o însemnăta zicii şi poeziei patriotice. trecutul glorios de lupta şi ,.Olimpiada sudorilor"
Reciproc, ţinută Ia Praga termen lung. O importanţă te deosebită pentru accele In toate localităţile jude al poporului român, pre După disputate întrece
in zilele de 17—19 iunie deosebită arc faptul că se rarea dezvoltării economii ţului au avut loc recita zentul său viguros. ri. in caro câştigătorii fa
a.e. siunea a stabilii să se e- lor naţionale ale tuturor luri de muzică şi poezie, ® 7 ol in cadrul mani zelor pe municipii şi ora
Comitetul Politie Execu laborezc propuneri de lăr ţărilor membre, pentru seri. literare şi întâlniri festărilor ţinute sub ge- şe şi-au demonstrat cunoş
tiv a apreciat că delega gire a colaborării în scopul desfăşurarea eu succes a ale tinerilor cu membrii tinţele teoretice şi măies
ţia ţării noastre, condusă asigurării cît mai depline construcţiei noii orinduiri cenaclurilor literare. Din Cosfeşti *80 tria practică, locurile Iutii
de tovarăşul Ilie Verdeţ. a necesarului ţărilor mem şi ca urmare pentru creş amplul şir de manifestări şi dreptul de a reprezen
prim-ministrsi al guvernu bre ale C.A.E.R. de com terea forţei generale a so remarcăm întâlnirile pe ta judelui la clapa repu
lui. a acţionat in spiri bustibil şi energie, pe pe cialismului. Lărgirea şi di care un grup de scriitori nervul ..Costişii S0~ s-a blicană au fost cucerite
tul mandatului încredinţat, rioada pină în 1990 şi pe o versificarea colaborării şi din tară le-au avut cu înscris şi cancttrsul-prese- de tinerii Cristian Sgar-
pentru dezvoltarea colabo perspectivă mai îndelunga cooperării în acest spirit membrii cenaclurilor lite Icclie al tinerilor inter burăy dc_ h I.U.M.P.
rării economice şi cooperă tă, precum şi pentru ex între statele membre ale rare „Flacăra'' din Hune preţi de muzică populară, (strungar, culeg, sub 30
rii în producţie între ţările tinderea colaborării în c- C.A.E.R. este de natură să doara şi „învia Rcbrea- care a desemnai pe repre ani) şi Nieotae lacob. de
membre ale C.A.E.R. — pe fccluarea de lucrări geo valorifice cît mai plenar nu" din Orăştic, cu tineri zentanţii judeţului nostru Ia S.S.H. Vulcan (strun
baza egalităţii în drepturi, logice pentru creşterea re avantajele economiei socia din cele două oraşe. În la festivalul inter judeţean gar, coleg, peste 30 ani) :
Petru Pinten. S.S.H. Vul
tâlnirile tinerilor din ju
„Voci tinere''. Pe scena
avantajului reciproc şi în zervelor şi a livrărilor de liste, superioritatea relaţii deţ cu scriitorii au culmi Casei de cultură din De can (frezor, ca leg. sub 30
trajutorării tovărăşeşti — combustibili, energic şi lor de tip nou dintre ţările nai ca manifestarea de va s-au întrecut interpreţi ani) şi Dumitru Crişan.
în vederea satisfacerii in materii prime. l>e aseme socialiste, să determine spo largă vibraţie patriotică din toate oraşele Ininrdo- I.M. Orăştic (frezor, categ.
rirea prestigiului şi in
tr-o mai marc măsură a nea, sesiunea C.A.E.R. a fluenţa socialismului in lu care a aval toc sâmbătă rene. Cele mai multe su peste 30 ani) : Mihai Du-
necesităţilor de energie, subliniat necesitatea co me. la 7 ebca. După solemni fragii din fiarlea juriului mitrescu. I.U.M.P. (sudor,
materii prime, materiale laborării in folosirea efec tatea depunerii de coroa şi a publicului le-au ob culeg. sub 30 ani) ' şi
speciale, produse petrochi tivă a capacităţilor de pre ne şi jerbe de flori la ţinui Malvina Pis. Hernia Cheorgbe Copilit. C.S.H.
mice. maşini, utilaje şi teh lucrare a ţiţeiului în sco- (Continuare în pag. a 4-a) mormântul Ini Avram lau Rădică Ana şi luiius Bor (stulor, rateg. peste 30
ri/. sub Gorunul Iui Ho za. ani).
J
Âitsonniti in Siimsna preţioaselor indicaţii
Astăzi, ia jurul orei
31.00 posturile de radio
date de secretarei generai ai partidului şi televiziune vor trans
mite direct ceremonia
sosirii delegaţiei de
Recondiţionarea şi refoiosirea partid şi de stat a Re
publicii Democrate Ger
mane condusă de tova
pieselor de schimb - cauza răşul Ericli lîonecker.
secretar general al Co
a întregului colectiv mitetului Central al
Partidului Socialist linii
din Germania, preşedin
O AVIITiE CE f BtBUiE REINTRODUSA tele Consiliului de Stai.
al Republicii Democrate
Germane, care, la invi
RESURSELE *EClinDARE taţia Comitetului Cen
tra) al Partidului Comu
Vorbind la Consfătuirea te de organele şi organiza nist Român şi Consiliu
de lucru de la C.C. al ţiile de partid, de sindicat lui de Stat al Republi
P.C.R. din mai a.c„ despre şi U.T.C.. precum .şi de cii Socialiste România,
necesitatea de a soluţiona conducătorii procesului de a tovarăşului Nicolae
rapid problema pieselor de producţie ce au acordat şi Ceauşescu, secretar ge
schimb, tovarăşul Nicolae acordă o atenţie deosebită neral al Partidului Co
Ceauşeseu cerea unităţilor domeniului la care ne re munist Român, preşedin
economice să acorde aten ferim. în adunările genera tele Republicii Socialis
ţia corespunzătoare progra le ale organizaţiilor de ba te România, va efectua
melor de recuperare, recon ză, in adunările de sindi Ciment, cit mai mult ciment — este deviza muncitorilor de la I.L. Deva. Foto: V. O NC) IU o vizită oficială de prie
diţionate şi refolosire a pie cat, ale organizaţiilor de ti tenie in ţara noastră.
selor .şi subansamblelor. neret ca şi in organele de
O preocupare de prim or conducere ale acestora, in
<9 ACŢIUNE METODICA
din a colectivului de mun- C.O.M. se discută frecvent, bărbaţi. Joi, aceeaşi paradă CU FILMUL. întreprinderea privind munca deputaţilor |
a modei va avea loc ia Hu
că cle la întreprinderea me la obiect, despre preocupă nedoara. cinematografică judeţeană a actualei legislaturi, fiind de » „
un real sprijin in activitatea
canică de material rulant rile existente în această di öe& SM» organizat, la I.M. i-upeni, o acestora.
& LOCUL 1 LA „CĂLUŞUL
din Simeria o constituie — recţie. se fac propuneri ROMANESC«. La Festival»} acţiune melodică cu filmul O TABERE DE MUMA v
documentar în sprijinul in
concomitent cu strădania concrete cu privire la noi | 0 ASTAZI, LA DEVA, PA- interj ude ţ ea n „Căluşul româ troducerii tehnicii noi în PATRIOTICA. Pentru pc- l
conştiincioasă, responsabilă şi noi repere ce pot fi .re- J RADA MODEI. Direcţia co- nesc“, care în acest an s-a subteran. Susţinută de dez rioiula de vară, in numici- I '
piui Hunedoara au fost or-
pentru înfăptuirea indicato folosile sau- recondiţiona w mcrclală judeţeană, în eoia- desfăşurat la Caracal (OJi), bateri, la care au participai ganizate şi vor funcţiona 15 2
a participat şi formaţia de
cadre tehnice de specialitate,
rilor de plan — tocmai re- te. O propunere de acest % b o rare cu Fabrica de con- căluşeri cu <1 generaţii din manifestarea s-a bucurat de tabere de muncă patriotică <
J
fecţii din Oradea şi cu In-
condiţionarea şi refolosirea fel ş-a referit, de pildă, la r trepri mierea „Mondiala” Sn- Dineu Mare (Mărfcineşti). tr. iui larg ecou. ale căror membri vor rccol- » 5
ta plante medicinale de pc
pieselor de schimb, a repe posibilitatea introducerii în \ tu Mare, organizează astăzi fruntea celor 41 formaţii de Valea Fetişului si Valea $
® A APARUT „CAIETUL
relor ce permit aşa ceva. procesul de recondiţiona re % după-amiază, orole ÎS, in sa- căluşcri, reprezentând 11 ju DEPUTATULUI“. Zilele tre Seacă. *»
formaţia
situat
deţe,
s-a
Se cuvine apreciată, încă de a cârligelor de tracţiune de la marc a Casei de cultură lumedoeeană. Trei dintre vă cute a ieşit de sub tipar, la LUCIA LI (TU \
Î din Deva,
o paradă a mo-
la început preocuparea ce ia vagoane. Propunerea a •» doi, in cadrul căreia vor îi tafii generaţiilor — Aurel Tipografia din Deva, „Caie
există în acest sens la fie fost studiată cu atenţie, tri- 1 prezentaie colecţiile de mo Cindroi (5» de ani), loan tul deputatului — 1980—1982/*
Editai ă sub îngrijirea Con
care loc de muncă, in acti dele noi pentru semestrul Cindroi (27 ani) şi Sorin Bu si li ui ui popular judeţean, lu WMî inUiETl
vitatea cotidiană a tuturor TRAIAN BONDOR *> II — 1930 şi semestrul I — fa (9 ani) au fost clasaţi, de crarea cuprinde numevoasx- lyüUdi
lucrătorilor. Acest fapt este | 1951, la confecţii —* femei şi asemenea, pe primul loc. probleme şi dine concrete
rodul activităţii desfăşura (Continuare in pag, a 3-a)