Page 82 - Drumul_socialismului_1980_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Ts
Pag. 2

CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE

In jurul orei
siune cir
ni a s<
Pentru a ajunge în aba­ lectricieni, după care au mai rar), mai mult pier­ Vocaţia muncii Să ne oprim puţin cu de parii
tajul formaţiei conduse de trecut la brigadă, unde au deau, pentru că tinerii a- f sufletul şi mintea, la o Republic
German
Vasile Dănâlache de la Li- posibilitatea s.ă-şi pună în bia veniţi la mină se des­ Cuvintele, oricît de meş­ învăţătorul loan Ijerban muncă ce nu se vede; să tovarăşi;
vezeni, trebuie să străbaţi valoare, mai mult decît ori­ curajau şi plecau din mi­ teşugite ar [i, nu fiot cu­ le-a înălţat pe aceste locuri cunoaştem aşadar, nişte hecker,
cîţiva kilometri de galerii, unde, cunoştinţele. nerit. prinde în matca lor frumu­ de istorie ale Munţilor O- oameni care muncesc pen­ ral aJ
planuri înclinate şi suitoa­ în urmă cu un an, cînd Tînărul brigadier ne po­ seţea muncii şi vieţii învă­ raştiei, cit mai ales de con­ tru alţi oameni, pentru Central
Social ist
re. Ajuns acolo, un mai a fost introdus complexul vesteşte că, la un moment ţătorului din Costeşti, omul strucţiile umane, de ceea ce sănătatea şi viaţa altor German
puţin cunoscător al mine­ „pitic" în subteran, se pu­ dat, şi el era să dea bir respectat, ascultat şi admi­ vocaţia lui pentru meserie oameni fără ca această Consiliu.
ritului are surpriza să con­ nea problema alegerii unui cu fugiţii. Noroc că a dat rat de toţi cei care au a- a dat. Generaţiile crescute muncă — spectaculoasă Re nublu
German'
state că şi din locurile mai şef de brigadă energic şî repede peste acel „om de vut bucuria de a-i fi în de el se întorc deseori la altfel — să izbească reti­ 36.00 Telex
înguste şi nu prea ¡nalte bine pregătit. Unii au spus, suflet", de care am;- amin­ preajmă. Aşa sînt, pesem­ vatra satului şi nu uită na ochiului, aşa cum o 16.05 Teleşcoa
16.25
Tragere;
se extrage cărbune. Spre fără nici o ezitare : Vasile tit mai sus. încă de atunci ne, toii învăţătorii (sau aşa să siringă mina omului Om face, de pildă, munca u- 36,35 Publici ti
exemplu, abatajul în care Dănâlache, alţii, mai scep- şi-a propus ca oriunde va ar trebui să fie !), altfel, între dascăli. Şi dacă fiica nui constructor. 16,45 Itinerar«
Ecran
lucrează brigada amintită lucra, să fie cit mai aproa­ cred, nu şi-ar alege una din sa. Cornelia, nu şi-a putut Oamenii despre care 17.10 „Cireşar
nu depăşeşte un metru pe de inima oamenilor, să-i cele mai nobile şi mai de alege altă meserie; şi nu scriu sînt farmacişti. Lu­ n - „
Peştera
înălţime, dar aceasta nu e Un miner care înţeleagă, să le vorbească răspundere misiuni — creş­ poate fi altfel decît tatăl ei, crează în laboratoarele u- 17.50 Sui) gCi
frumos, convins că numai
o piedică în faţa inimoşilor terea, modelarea şi forma­ nimeni nu se miră. Ca Cos­ nităţilor farmaceutice, ale verde —
mineri de aici, în marea aşa se pot obţine rezulta­ rea omului de mîine. Din teşti, unde fiică şi tată gă­ spitalelor. O mină de oa­ lare
majoritate tineri, ca şi şe­ n-a cunoscut te bune. în cazul de faţă cele aproape şase decenii sesc cele mai atractive mo­ meni care. muncesc cu pa­ 38.10 Atenţie
Dosarul
18.30
ful lor de brigadă. Deşi nici nu s-ar fi putut altfel, de viaţă, trei le-a dăruit dalităţi de antrenare a ele­ siune, talent şi dăruire 38.50 1001 de
cu oameni ca Vasile Dăs-
mina Livezenî o mare pe­ „cheia de căiescu, Vasile Cuciureanu, şcolii. O dăruire care a vilor la activităţile şcolare pentru a oferi oamenilor 39.00 Telcjuni
19.30
Noi, fer
rioadă de timp s-a confrun­ Matei Albert, Gheorghe Ni- mers pînă la uitarea de si­ — de la fanioanele roşii de medicamentele alît de ne­ 20.05 Teatru
tat cu unele greutăţi, care coară, şefii săi de schimb, ne întru împlinirea menirii pe bănci (ce au un „itine­ cesare sănătăţii lor ; pre­ de-a vs
liail Se)
încă n-au fost depăşite în piiup“ Gheorghe Bucătaru, Nico- şcolii. Greu poţi crede că un rar“ în funcţie de prezenta pară substanţe energetice 22,15 r.a zi îi
prin administrarea cărora
totalitate, brigada lui Dănă- lae Burz, Tinel Apetri (me­ dascăl, împreună cu sătenii, activă şi la obiect a elevu­ se asigură reanimarea bol- V 22.25 Tel cjuri
lache este mereu în fruntea zinul brigăzii) sau Adrian au cărat, cu spinarea şi cu lui), pînă la avionul cu pa­
întrecerii. Lună de lună ex­ tici, îi imputau faptul că e Ciornei (decanul de vîrstă caii, lemnul, nisipul şi pie­ raşute ce poartă sub um­
trage peste plan importan­ prea moale, indulgent cu — 46 de ani). Lucrînd în­ trişul — 8 km de drum — breluţe programele acţiuni­ | Picătura j JKAD
te cantităţi de cărbune. Bi­ oamenii. Au cîştigat cei totdeauna cu oameni buni, pentru ca la Costeşti Deal lor pioniereşti (şi „ateri­
neînţeles, un'ajutor substan­ dinţii. Ei au mizat pe tine­ cu care a avut numeroase cei 27 de copii (ai celor. 25 zează“ cînd acestea se des­
BUC GREŞI
ţial îl dă complexul meca­ reţea şi cunoştinţele solide satisfacţii, nici nu s-a gîn- de familii), să aibă lăcaşul făşoară), de la fetele de \ d e viaţă j dioprogranui
nizat introdus în urmă cu despre minerit ale lui Dă- dit vreodată că s-ar mai lor pentru lumina cărţii. mese lucrate de copii, în Radiojurnal ;
un an şi încredinţat aces­ nălache. Iar rezultatele sa­ putea întoarce pe meleagu­ învăţătorul Ioan Şcrban a motive populare locala, ce presei ; 8,10
tei brigăzi tinere, dar nici le în munca cu omul s-au rile Hîrlăului natal. Dealt­ făcut-o, şi oamenii cătunu­ acoperă băncile la sărbă­ l nanilor pînă la ameliora- diilor; 9,00 I*
9.05 Răspund
puterea lor de muncă şi dovedit valoroase, chiar fel, e convins de înţelepciu­ lui l-au ajutat pînă la li­ tori (sărbătoare în clasă i rea stării de sănătate ; lor ; 10,00 B:
nul. Anul acela — 1957 — este şi atunci cînd un elev
dorinţa de afirmare nu sînt dacă „niciodată nu ridic nea acelei expresii popu­ cînd a inaugurat şcoala clă­ îşi aniversează ziua naşte­ 1 substanţe electrolitice ab- 10.05 Muzică
de neglijat. Poate tocmai tonul la ortaci". îşi amin­ lare de pe aici „cine bea dită cu palmele şi sufletul rii), pînă la întrecerile ar­ i solnt necesare pacienţilor Din ţările s
Buletin de j
acestea contează mai mult teşte că şi cel care l-a în­ apă din Valea Jiului nu localnicilor, în fruntea că­ tistice, aici, în muncă, to­ l in anumite condiţii ; di- cro fonul pi o
ca orice. Vasile Dănâlache, văţat pe el meserie la Pe- mai pleacă". Şi el a băut, rora se afla el — loan Şer- tul e suflet şi tinerefe. Acea l verse soluţii folosire "ît. Buletin de ş
cel mai tînăr şef de bri­ trila, Ion Căpăţînă, la fel şi n-a mai plecat. Aici şi-a ban nu-l uită, deşi, de a- tinereţe pe care loan Ser­ ţ tulburările circulatorii, so- comoara foi»
13.00 De la
gadă dintr-un abataj me­ proceda. întemeiat o familie, are un tunci a mai construit o bau, la cei aproape 60 de t Iuţii injectabile şi perfu- Clubul invita
— Tocmai de aceea — băiat şi o fetiţă, pentru a 1 z-abile, utilizate in terapia diojurnal ;
canizat al Văi! Jiului, afir­ şcoală la Grădiştea de ani ai săi, ne-o arată în y mtensivă şi alte produse, Ceauşescu, H
se destăinuie Dănâlache — căror copilărie fericită el, gram de cin
ma că succesele brigăzii eu n-am cunoscut „cheia Vasile Dănâlache, se luptă Munte şi două cămine cul­ jo.cnl generaţiilor de călu- i create de priceperea şi ordonate eec
şeri, cu care aduce premii
turale şi „mă mai aşteap­
se datorează şi faptului că de pilugă". Acest om n-a cu muntele să scoată la lu­ tă o reparaţie capitală aici, după premii, acea tinerele ţ munca acestor oameni, Şlagărul ron
eenii ; 16,55
are mulţi oameni calificaţi încercat să-şi bată joc de mină cit mai mult cărbu­ în satul Costeşti, la şcoala pe care i-o conferă voca­ i produse care scutesc un Iui ; 17,00 Bl
mine, a căutat în primul ne. Aşa a făcut pînă acum 1 important efort valutar. 17.05 Odă Ii
şi policalificaţi. Cei mai care numără SO de ani de ţia muncii sale ce mi cu­ ţ Cine sînt cei a căror
rînd să mă înveţe o mese­ şi speră că aşa va fi în­ existentă“. noaşte zăbavă. 18.00 Orele s»
mulţi sînt tineri, au absol­ rie. Cei care procedau alt­ totdeauna. Dar nu e vorba doar de i muncă se desfăşoară în tru radi o foni
rului“ de M
vit şcoli de lăcătuşi şi e- fel (acum se întîmplă tot C. A. VOINESCU construcţiile şcolare pe cure LUCIA L1CIU .’ liniştea tensionată a !a- ghiu ; 21,4
ţ boratoarelor dotate cu tot 22.00 O zi îi
» ce c necesar în materie ? — Bijuterii mu
) am întrebat-o pe medicul 5.00 Non stoi
turn.
■ 1 Elena 1 îmăiveanu, secre-
T i m p u l tura comitetului de partid TIMIŞ O A U
1 al sectorului sanitar din li Uite a radio
ţii pe col un
Faptul că nişte medita­ iată pe lente, tihnite acu­ i municipiul Deva. Lucrea- tem aici de
ţii asupra timpului sînt mulări cantitative. ţ ă între alţii în această ani — 'Mtt nţ
găzduite într-o pagină Dar mai sînt şi ceilalţi, i nobilă profesie farmaciştii tră de islori
20,30 Ritmur
dedicată problemelor de pe care nu-i putem ig­ l i ’aleria Lula de la Far- tofonul dv. ;
etică ar putea naşte ne­ nora : cei care văd în ţ macin nr. 1, Csabo Pe- misiunea liu
dumeriri. Trebuie spuş de timp un duşman odios 1 terffi de la Farmacia nr.
aceea din capul locului ce trebuie furat, înşelat 2. Didiana Tod.ea de la
că, poate în ciuda unor ori chiar ucis. Aceştia au \ Farmacia nr, 55, Elena lo- î d l N f
aparenţe, între timp şi inventat expresia „a l ja de la farmacia spila-
etică există o relaţie cu omorî timpul“, care nu ! lului, Gheorghe Elmdea DEVA: i
mult mal strânsă decît face decît să le divulge ţ de la farmacia din Aicro se întoarce i
sîntem noi dispuşi înde­ fără cruţare vidul sufle­ ţ 15, asistentele fosif Marin ţra Înălţime
păianjen se
obşte să gîndiim. O ches­ tesc. Ea i-a inspirat lui i şi Ruxandi i Mărgineami dina de var;
tiune de pură etică este G. Călinescu, în 1947, una 1 ele. l< \: Duios A
astfel, - în primul rînd, dintre celebrele „cronici ţ Munca lor — picătură (flacăra);
modul în care fiecare ale mizantropului“. Oare i de apă vie pentru viată. (Siv murgistu
Papei rege
diintre noi simte timpul. cît timp ne-a mai rămas ci : toamnă
Sau, cu alte cuvinte, un­ — se întreba marele „Lucrări in termen şi tic calitate“, aceasta este deviza zic rilor şamotori ilin echipa PAUL VALER N tpoli se n
ghiul de vedere în care scriitor — ca să ne per­ Iui Dumitru Stoian, de la furnalul nr. 3, platforma siderurgica Călan. L. de vară) ;
fiecare se aşează (sau n.u mitem luxul de a-1 omorî? ’/../.anin (Un
la deschide
se aşează) pentru a con­ întrebarea e dramatică : brie)) ; Alb/
sidera problema timpului. intr-adevăr, cît timp ? Există o mină de oameni nou judecat şi condamnat la numai 2 luni s-a dedat (tatăl copilului nu se ştie cine roşie ca in
Dealtfel, numai asupra Atîta doar că cei care constituifi, în toate locali­ la încă 6 luni închisoare. la spargeri de garaje, uni­ este), iar Mariela Trifu, la peraţiunea ..
publica); IA
acestui singur aspect îşi au vocaţia făptuirii co­ tăţile judefului, în sfaturi Frafii săi. Eugen Groza, o- tăţi comerciale de unde a numai 23 de ani ai săi, este clămînt la *'i
pot îngădui să insiste şi relată cu conştiinţa ale omeniei, sau în comisii perator chimist la C.S.H. şi sustras piese, diferite măr­ mamă a trei copii, care sini ral) ; Antic
însemnările de fată. ireversibilităţii timpului de judecată de pe lingă Petru Groza Silviu, strun­ furi şi băuturi sau alte bu­ în grija stalului. resc) ; VUL
tatonai (Lu<
Pentru marea majori­ n-au nevoie să şi-o pună. consiliile populare, lucrători gar la aceeaşi unitate, oa­ nuri. Este din nou condam­ In timp ce „eroii“ con- riaţi-1 pe co
tate a oamenilor, timpul Ei răspund prin fapte ce ai organelor de miliţie care meni apreciaţi pentru hăr­ nat la 1 an şi şase luni în­ nemnării noastre afirmau citoresc) ; L
reprezintă un dat obiec­ tin de durată şi de ome- J se străduiesc să îndrume şi nicia, priceperea şi dărui­ chisoare. că doresc să devină oa­ soare pierdu
(Minerul) ;
tiv şi ireversibil, care nu nie. Iar ceilalţi, cei care * să dea o mină de ajutor la rea lor în muncă, au făcut Liuba Lăcătuş (zis Miil­ meni de omenie, mi-am a- ICnock-out
trebuie lăsat să se iro­ fac tot posibilul „să | nevoie unor oameni aflaţi şi ei totul pentru a-l în- ea), Dorina Martin esc (zis dus aminte de o istori­ ANINOASA
sească la voia hazardului. omoare timpul“, nu şi-o ! în derivă, cu care se în­ dtcpla, pentru a-l aduce pe Dorina Mare — 28 ani) şi oară pe care încerc să o lui Vodă Lă]
riile I-II (M
Fie că e latentă, fie că e pun din ignorantă sau i cearcă toiul pentru a nu se alea cea bună, pentru a se Maneta Trifu — toate din transcriu. RTCANI : S
foarte acută, îrn fiecare din laşitate. îi vedem, • rostogoli în prăpastia gra­ Înscrie şi el în nndurile Hunedoara, ispăşesc şi ele „Singurul băiat dinlr-o călăreţ (7
om normal exiistă con­ oameni în toată firea, velor infracţiuni. Să-i ve­ familie, spunea istorioara, BRAD : Păi*
de cartof <
ştiinţa nobilă că. e dator valizi, cu bicepşi şi pec- ! dem însă pe cîtivu din a- a comis fapte nedemne, de GURABARZ.
să lase în urma sa ceva torali bine dezvoltaţi, ceştia ! ie «iese după ce piese care tatăl său. s-a îngrozit. pare maimi
capabil să demonstreze că tocîndu-şi orele între loan Adrian Groza are Nemaiavînd ce-i face, era ORAŞTIE :
probleme p
n-a trăit în zadar. „Să bulevard şi circiumă (sau 26 de ani şi o meserie pe doar major, la fiecare fap­ triaj ; Fur
sădeşti măcar un pom“, bar), osc 11 înd între mito­ care nu o practică. Din lip­ şi mai ales după ce factă rea a băiatului, tatăl ba­ (Flacăra) ; (
ziceau cei bătrâni, pe vre­ cănie şi huliganism. între să de ocupaţie, dar mai a- tea cîte un cui într-o scîn- Excursie cil
cultură); H.
mea cînd ritmul vieţii era bişniţă şi efracţia de les de bani, s-a dedat la dură. Cînd seîndura nu marinarul
mult mai blînd, dar azi autoturisme, subvenţio­ furturi, la tîlhării, a dus o oamenilor demni şi folosi­ cîte şase luni închisoare, mai avea loc pentru alte BRAZI : Vo;
deviza lor ni se pare mi­ naţi uneori c-u duioşie viaţă parazitară. Pentru tori societăţii noastre. fiecare pentru mod de via­ cuie, băiatul şi-a dai sea­ vară ; CALif
sărac
(Cas
nimă : cu un pom n-am de dulci părinţi irespon­ toate acestea a fost con­ Vlad Ghiitera încă nu a tă parazitar, pentru abateri ma că nu mai merge şi a- SIMERIA :
făcut nimic. Pentru a nu sabili. Auzim cum le foş­ damnat în cîteva rînduri, împlinit 28 de ani, dar are de la etica şi morala noas­ tunci s-a hotărît să devină casă (Mureş
fi înghiţiţi de prăpastia neşte timpul în pletele recomandîndu-i-se, după la activ nu mai puţin de tră nouă. Toate — ne spu­ om de omenie, să facă nu­ piil lui San
timpului sîntem datori să îmbelşugate, cum îi lasă ispăşirea fiecărei pedepse, 7 condamnări pentru fur­ neau maiorul Valeriu Ha- mai fapte demne. La fieca­
răsădim păduri. Se poate să creadă că „l-au omorît“, să se îndrepte, să lucreze turi în dauna amilului per­ las şi plutonierul major re faptă bună a sa, tatăl
spune fără teamă de exa­ cum îşi bate joc de ei, înlr-una din unităţile pen­ sonal şi obştesc. Vasile Ghenescu, de la Mi­ scotea cîte un cui din seîn- :%?rs=i
gerare că întregul nostru mînîndu-i încet, inexo­ tru care i s-a dat reparti­ Întrebat cu ce s-a ocu­ liţia municipiului Hunedoa­ dură. Cînd acestea s-au ter­ tSBiswdSESSîS
popor se află antrenat în rabil, înspre scadenta fa­ ţie. Nu s-a încadrat însă pat înainte de... ne-a răs­ ra, serviciul judiciar — au minat, băiatul i s-a adre­ Timpul J
clipa de faţă într-o imen­ tală, ca pe o turmă ne- nicăieri, preferind să vaga­ puns că a muncit la C.S.H., stat în atenţia organelor lo­ sat cu mîndrie părintelui ziua <ie 25
să competiţie contra cro­ cuvîntătoare a cărei tre­ bondeze. Pentru ultima sa ca lăcătuş (dar nu mai cale care le-au oferit con­ său: va fi inst
mai mult i
nometru. Că, uneori, în cere n-o înseamnă decît faptă — tîlhărie —, avîn- mult de patru luni), după diţii din cele mai accep­ — Vezi tată, m-am făcut semnala
vîrtejul ei, uităm celălalt gunoiul. du-se în vedere că este re­ care a urmat din nou ca­ tabile pentru a se califica, om de treabă. Faptele rele formă de a-
lea prăpustioasă. Poate că
cidivist, a fost condamnat
imperativ, cel al calităţii-, „Timpul trece şi tace“, pentru a munci, - dar nici pe care le-am comis, le-am însoţite de
trlce. Local a
aceasta e altă chestiune. spune o veche zicătoare. la 5 ani închisoare, l-a fă­ şi „alţii“ sînt vinovaţi de una dintre ele n-a acceptat înlocuit cu fapte bune. în păşi 15 1/
Important este deocam­ La care se poate răspunde cut si pe aceştia. La libe­ drumul pe care a pornit de acest lucru, împăcîndu-se cu seîndura n-a mai rămas sufla modei
dată, pentru ideea pe că şi omul face şi tace. rarea din penitenciar (a- foarte tînăr Vlad Ghitera. modul uşor de viaţă, fără nici un cui. ficări tempi
est apoi din
care o urmărim, efortul E o competiţie necruţă­ prilie a.c.), s-a sperat că a Penultima sa ispravă, sanc­ a se gîndi la obligaţiile ce perzstura mi
solidar . al unei întregi toare, dar dreaptă, din tras învăţămintele cuvenite ţionată cu 2 ani şi şase luni le revin faţă de societate, — Grăieşti un mare ade­ tre 12 sM
şi s-a cuminfit. Dar, după
ţări de a ajunge din urmă care învingător va ieşi închisoare, s-a datorat tot faţă de familie. Liuba Lă­ văr băiete, a spus tatăl, cea maximă
dc grade. Iz
şi chiar de a depăşi ca omul. Dacă, bineînţeles, mai puţin de o lună, îm­ unui furt din avutul perso­ cătuş a mai fost condam­ cuie n-au mai rămas în nala grindin
nivel de dezvoltare ţări om fiind, e decis să făp- preună cu alţii de teapa lui nal şi obştesc. Din cea de-a nată în 1978 şi în 1979 la seîndura, dar au rămas La munte,
cărora o istorie mai puţin tuiască, nu ..să omoare (Virgil Pop şi Titus felea) şasea condamnare a fost li­ cîte şase luni închisoare găurile". V. PÂŢÂN iă cu ceru'
cădea aversi
severă le-a îngăduit o timpul“. a comis noi infracţiuni berat în aprilie 1980. Dar pentru aceleaşi motive. Are soţite de c
evoluţie fireas-că, înteme­ RADU CÎOBANU (furturi, înşelăciuni, tîlhă- şi Vlad Ghitera,ca şi ami­ un copil pe care părinţii ei cu sprijinul Miliţiei trice. (Mete-
rii) pentru care a fost din cul său loan Adrian Groza, sînt nevoiţi să-l crească municipiului Hunedoarei viciu Liana