Page 83 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 83
ÍR. 7039 @ MIERCURI, 25 IUNIE 1980 . . j. 3
Rittn mai intens de muncă la aplicarea
VIZIUNE
SSg££iE&23B238E3
praşilelor mecanice şi manuale!
11,00 Transmi-
rectă: Cerenio-
>sirii delegaţiei Un loc prioritar pe a- tăţile aparţinătoare consi
itl şi de stat a gen.da de lucru a coopera ® La sfecla ele zahăr liilor unice agroindustriale
ni Democrate torilor şi mecanizatorilor Călan, Orăştiie şi Haţeg. La
e condusă de şi cartofi — în actuali
il Ericli IIo- continuă să-l deţină efec tate a treia praşilă • cultura porumbului, ou în
secretar gene- tuarea cu maxiimă operati Trebuie urgentată praşi- grijorătoare rămâneri în
1 Comitetului vitate şi la un nivel calita urmă la aplicarea praşile
al Partidului ia a doua la cultura po lor se situează unităţile din
Unit din tiv superior a praşilelor la rumbului • Decalajele
Ia, preşedintele culturile de sfeclă, cartofi, între realizările la între co n săli i le ag ro in d ust riale
lui de Stat al porumb şi legume. O susţi Dobra, Brad, Călan şi Hu
cii Democrate ţinerea mecanică şi ma
e. nută mobilizare a forţelor nuală să fie grabnic în nedoara. înlăturarea deca
şi mijloacelor mecanizate lăturate ! lajelor mari existente între
d ii pentru înfăptuirea acestui suprafeţele pe care s-au fă
i pronoexpres cut lucrări de întreţinere
ite deziderat se întâlneşte în u-
i turistice nităţile consiliului unic a- mecanică şi cele pe care
de vacanţă : groindustrial Simetria, unde se acţionează cu toate for s-au realizat praşilele ma
•ii“. Episodul ţele, în spirit de ordine şi
.Prizonieri în se apropie de finalizare cea disciplină, la întreţinerea nuale impune o susţinută
Neagră“ de-a treia praşilă mecani mobilizare a cooperatorilor
mă de codru că la culturile de sfeclă şi culturilor pe toate supra şi tuturor forţelor de la
• melodii popu feţele. O asemenea situaţie
cartofi, iar la porumb, me sate la întreţinerea cultu Aspect din expoziţie. Foto; VIUGIL ONOIU
la... neatenţie ! canizatorii au aplicat pra existe, spre exemplu, la rilor.
energiei ştia a doua pe mai mult de C.A.P. Brănişca, unitate Paralel cu impulsionarea
seri unde culturile de sfeclă şi
tal 80 la sută din suprafaţa lucrărilor de întreţinere a Simpozionul si expoziţie „Creaţia
ne.il e ! stabilite. Eforturi susţinute porumb sânt în pericol de culturilor este necesar să
TV.: „Jocul pentru a asigura culturilor a se compromite sau de a
icanţa“ de IVli- se diminua recolta pe une fie intensificat ritmul la
jastian prăsitoare condiţii cît mai recoltatul şi însilozatul fu telinico-ştiinţifică“ în industria extractivă
n agricultură bune de dezvoltare depun le suprafeţe dacă nu sînt
val. şi lucrătorii ogoarelor din luate măsuri hotărâte pen rajelor, acţiuni unde s-au
consiliile unice agroindus tru a mobiliza cooperatorii acumulat însemnate restan La Casa de cultură a C.M. Ploieşti, I.M. Sălaj, perienţa pozitivă, s-au
ţe faţă de programul sta
triale Deva, Toteşti şi ia efectuarea praşilei ma bilit pentru prima etapă. municipiului Deva a avut I.M. Voivodani şi I.M. Că- schimbat impresii, toate a-
Geoagiu, care în ultima pe nuale. Conducerea C.A.P. Ioc, ieri, simpozionul şi peni, au prezentat în ca vînd drept scop final dez
rioadă a.u înregistrat rezul şi consiliul popular comu vernisajul expoziţiei cu te drul celor trei secţiuni ale voltarea continuă a crea
01 I : 0,00 Ra- tate de seamă în privinţa nal pot oare considera că ma : „Creaţia tehnico-ştiln- si mpozion ului (desfăşurate ţiei tehnico-şti'inţifice în a-
1 dimineţii; 7,00 recuperării întârzierilor la problema întreţinerii cul SITUAŢIA INSILOZARII ţifică“ pe ramura indus î.n sălile Casei de cultură ceste importante ramuri
8,00 Revista FURAJELOR PE CONSILII triei extractive, organizate şi aie Consiliului judeţean ale economiei ţării.
Curierul melo- efectuarea praşilelor meca turilor este rezolvată doar de Ministerul Minelor, Pe
‘•uleim de ştiri; nice şi manuale. In actua prin repartizarea acestora UNICE AGROINDUSTRIA al sindicatelor}, referate pe Vizitarea expoziţiei a pri
eai ascultători- litate se găseşte aplicarea pe formaţii de muncă şi LE, IN PROCENTE, PtNA trolului şi Geologiei, Co teme privind exploatarea lejuit pentru participanţi
ulelin de ştiri ; LA DATA DE 24 IUNIE mitetul Uniunii sindicatelor minereurilor feroase, nefe cunoaşterea preocupărilor
populară;’ 10,30 praştiei a treia mecanice cooperatori ? In ceea ce A.C. SE PREZENTA AST din întreprinderile petrol, roase şi nemetalifere ; pre colectivelor de muncitori
socialiste ; 11,00 şi manuale la sfeclă şi car priveşte efectuarea praşile geologie şi energie electri
jtiri ; 11,05 Mi tofi, precum şi efectuarea lor manuale la cultura car- FEL : pararea minereurilor fe şi specialişti clin domeniile
nierilor; 12,00 tofiilor continuă să existe că, Centrala minereurilor roase şi nemetalifere ; ex petrolului, geologiei şi e-
tiri ; 12,05 Din prăşiler-a doua la porumb. Consiliul unic Deva şi Consiliul judeţean
Clorului nostru; Se constată însă că nu restanţe îndeosebi în uni- Realizat % ploatarea şi prepararea căr nergiei electrice pentru
1 la 3 ; 15,00 al sindicatelor, cu sprijinul bunilor etc. continua . perfecţionare a
ţilor ; 10,00 Ra- Secţiei de propagandă a Pe marginea referatelor muncii, pentru valorifica
10,15 Partidul, Deva 120 Comitetului judeţean de
'o mânia — pro- Simeria io 2 prezentate s-a purtat un rea superioară a materiilor
tece; 10,25 Co 94 partid, în cadrul Festivalu viu dialog cu prilejul că prime şi resurselor ener
mornice; 16,40 Hunedoara lui naţional „Cântărea ruia a fost împărtăşite ex- getice.
lânesc prin de- Geoagiu 76 Româţiiei“.
Sfatul medieu- 11 ia 70
aletin de ştiri : Haţeg 69 Participanţii ia simpo
imbii române ; zion, cadre de specialitate
erii ; 20,00 Tea- Brad 62 Recondiţionarea şi refolosirea
e : „Zodia tau- Toteşti • 49 de la I.G.G. Bucureşti,
•ihnea Gheor- Dobra 48 I. C. P. M. S. M. şi C.M.
5 Consemnări ; Oluj - Napoca, C. M. şi pieselor de schimb
ltr-o oră ; 22,00 Orăşlie 41
¡zicale ; 23,30— Călan 21 I.C.I.T.P.L.C.I.M. D e v a ,
p muzical noc- C.M.M.N. şi I.C.P.M.N. Baia (Urmaie din pag. 1) ridicării calificării etc. Sînt
Mare, C.M. Valea Jiului, căi pe care se acţionează
V: 20.00 Actua- misă pe adresa centralei de cu perseverenţă şi cu re
; 20,15 ţnscrip- resort, după care a fost in
ma ţării : Sin- zultate meritorii. Astfel, au
peste 2000 de Programul trecerii României de la trodusă în producţie, deo fost numiţi cei ce au atri
.ii Oră şti ei va- camdată doar la vagoanele buţii în ce priveşte recon-
e a neamului ; folosite pentru transportul diţlonarea, adică cei ce ho
i pentru case- ţară in curs de dezvoltare
21.00—21,30 E- uzinal, dar are şanse să fie tărăsc care anume piese ale
“ rară. generalizată. Exemplul uti unui vagon pot fi recondi
la stadiul dezvoltării medii lizat — şi multe altele, la ţionate şi refolosite şi care
care s-ar putea apela — a- nu. Aici muncesc oameni cu
MAwm (Urmare diD pag. 1) riie criticate de secretarul rată că preocuparea de a experienţă îndelungată, pri
general al partidului, indi- refolosi piesele de schimb, cepuţi în meserie. în ace
3'mul păianjen asemănător, cu accente spe cînd căile prin care trebuie de a recondiţiona o seamă laşi timp s-a pus un ac
¡Patria); A pa- cifice, stabilite de partid, sînt să se acţioneze pentru înfăp de repere a căpătat, la cent deosebit pe calitatea
(Arta); Omul tratate şl problemele balan tuirea obiectivelor stabilite I.M.M.R., caracter de masă. recondiţionării. ,
întoarce (Gră- La această realitate o con
1) ; HUNEDOA- ţei energetice ale ţării. Şl de Congresul al Xll-lea. Organizată astfel, activi
nastasia trecea în acest domeniu, economia Un alt obiectiv esenţial al tribuţie de seamă o aduce tatea de recondiţionare a
Foc pe punte judeţului nostru este puternic trecerii ţării noastre în sta iniţiativa „Să reparăm în pieselor de schimb condu
I); In numele fiecare lună 25 de vagoane
;Arta); Clopote solicitată, avîndu-se în ve diul mediu de dezvoltare e- ce la rezultate bune. Asf-
Constructorul); dere că în producţia de e- conomico-socială este înfăp ou piese recondiţionate“. feL, din 43 de repere ce
voltă (Grădina Maşinile pentru campania de seceriş se pregătesc şi nergie electrică şi termică tuirea unei profunde revolu Prin preocuparea organelor trebuie recondiţionate pî-
PETROŞANI : aici, la centrul tfe reparat, motoare al S.M.A. Deva. de partid şi sindicat, aceas
rea) ; Mijlocaş un accent deosebit se pune ţii agrare, cuprinzând atît nă la sfîrşitul anului 1980,
re (7 Noiem- pe producţia de cărbune şi baza tehnâco-materială cit şi tă iniţiativă a fost detalia pînă în prezent 37 sînt su
ca zăpada şi valorificarea potenţialului hi organizarea producţiei — o- tă îin cinci obiective con
ndafirul © O- crete ce pot fi realizate în puse acestui proces a că
Stadion“ (Re- droenergetic, apoi pe cele biectiv menit să ridice agri ror valoare totală se ridi
Pl.NI : Dezno- lalte surse. In paralel, ca cultura românească la nive toate locurile de muncă şi
nniicră (Cullu- pătă însemnătate crescîndă lul uriaşelor posibilităţi ale antrenează întregul colec că la peste 11 milioane lei.
ităţi (Muncilo- tiv. Primul dintre aceste o- în cursul anului pe care-1
;an : Prezen- măsurile pentru economisirea solului patriei, dotarea, pri
eafărul) ; Spe- severă a petrolului şl gaze ceperea şi hărnicia ţărăni biective este acela ca, circa parcurgem, întreprinderea
tpozitor (Mun- lor, a tuturor combustibililor mii. Acestui scop în viitorul 20 la sută din piesele folo are — conform planului —
)NEA : O scri- site la repararea unui va sarcina de a introduce la
i — seriile I-II şi energiei electrice. Urmînd cincinal îi este alocată im
P E T R I L A : aceste direcţii de acţiune, presionanta sumă de 155 mi gon să fie recondiţionate. recondiţionare un număx
(Munciloresc); @ Dezbateri. La I.M. Lonea a avut loc o dezbatere România îşi va cîştlga, pîhă liarde lei. Un altul relevă necesitatea de 20 de repere. în peri
întoarcerea privind formele şi mijloacele muncii politice de masă fo
uşneanu — se- la sfârşitul deceniului urmă In orientările dote de de a se lărgi şi adânci acti oada celor 5 luni trecute
incitorej c); U- losite pentru creşterea producţiei şi productivităţii, iar mi tor, Independenţa din punct partid pionul principal al în vitatea de recondiţionare în din 1980 au fost deja in
sea 6dată un nerii de la Paroşeni vor dezbate căile şi modalităţile de de vedere energetic. tregului progres tehnic şi e- toate atelierele unde aceas troduse în acest proces 17
Noiembrie) ; realizare a producţiei nete. ta este posibilă, importanţa
-ie tare şi nas Acest grup problematic oonomlc pentru încă o per repere.
iteaua roşie) ; « La Petroşani au început lucrările la un nou bloc de formează una dintre orientă spectivă, rămîne programul atMBM a ammm a »ama» a mmma a ammm a ammm a
: Hop 1 şi a- locuinţe care va fi construit în zona pieţei agroalimentare rile fundamentale date de se de investiţii, optimizarea di
a (Minerul) ; * Adalbert şi Moruzi Va- I
aterviu despre a oraşului. cretarul general al parti mensiunilor acestuia de la o sile din Hunedoara (ulti- 1
■rsonale (Pâ © La I.M. Uricani, comitetul sindicatului a supus aten dului, tovarăşul Nicolae etapă la alta. Se remarcă I mul cu antecedente pe- |
ini de vară ţiei „amatorilor" „Consecinţele nocive ale consumului de Ceauşescu, la consfătuirile faptul că în viitorul cinci *
EOAGIU-BAI : alcool — a din cauzele principale aie absenţelor r.e- nalej. Acum, de la fredo- »
iată (Casa de un de lucru de la C.C. al P.C.R. nal raia acumulării, deci I nat, au trecut la fluiera- |
ŢEG : Popeye motivate de la muncă". din februarie şi mai, precum fondul de dezvoltare scade *
(Popular) ; © La căminul cultural din Cimpa, mîine, în cadrul şl la recenta plenară a Con de Ia 33—34 la sută, la 30 tul a pagubă... ,
mai vorbi la „Tribunei democraţiei" va fi analizată preocuparea orga ® „Probă“. Susana De- © Prins recent. Marin s
^ : Laica cel siliului Naţional al Oameni la sută, ceea ce reflectă >> meter din Deva, ţinea Zdrimouţ, care nu de mult *
de cultură) ; nizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste pentru buna gos lor Muncii. Cuvîntarea la a- convingător că în economia
întoarcerea a- podărire a localităţii. cest din urmă forum repre românească au avut loc ma t morţiş să încerce vigilen- a comis mai multe furturi J
I) ; ILIA: Co- ‘ ţa lucrătorilor magazinu- de la motelul „Gambri- §
ăez (Lumina). ® Ieri, la Petroşani, a fost programată o întîlnire a zintă ceea ce este mai eloc sive acumulări pe planul I ’ lui „Ulpia“. Prin urmare, nus“ din Petroşani, a fost »
oamenilor muncii de ia I.U.M.P. cu brigada ştiinţifică pen vent şi expresiv în privinţa dezvoltării şl modernizării ba a intrat în unitate, a fă- prins. Acum va locui şi |
tru a se edifica asupra dezvoltării Văii Jiului în cincinalul acuităţii şi stringenţei cu ca zei tehnico-matericle a so j ©ut „la stingă“ două per el tot într-un fel de mo- .
1981—1985. re se pune problema econo cietăţii şi că aceasta se va ii dele tip „Bi.anca“ şi o tel...
© Miine, la Petroşani, şi poimîine la Lupeni, vor avea misirii. Trebuie să luăm toa exprima tot mai eficient in • De la, răcoritoare i J
loc analizele activităţii comisiilor de judecată şi instruirea te măsuri ie pentru buna gos sporirea venitului naţional, J fustă, după care, tocmai
obabil pentru acestora. Acţiunea este organizată de Consiliul municipal podărire a resurselor de e- a avuţiei sociale — temelia I cînd se pregătea să admi- s-a tras. Anul trecut, cam \
imie: Vremea s re peisajul din afara ma- prin iunie, după ce a co- E
)ilă, cu cerul al sindicatelor in colaborare ou Asociaţia juriştilor. nergie, pentru reducerea con creşterii nivelului de trai al Î gazim.ului a fost prinsă. trobăit prin patru auto- J
ros. Se vor © împrejurul celui mai nou bioc predat la Uricani a sumului de oombustibil şi e- poporului.
ecipitatii sub nergie. Am vorbit mult de înfăptuirea marilor obiec Aşa că „proba“ a eşuat turisme, Corneliu Sauca |
■rse de ploaie fost amenajată, prin munca locatarilor o frumoasă zonă aceste probleme — spune tive din cea de-a doua eta ( lamentabil. a spart un- chioşc alimen- »
tscărcări elec- verde. Exemplul ar putea fi urmat de toţi cetăţenii care "" ® Tăiau frunze... „Frun- tar din Livezeni. Era cald |
stea vor de- s-au mutat în blocuri noi. tovarăşul Nicolae Ceauşescu pă de făurire a societăţii so ' ză verde de arţar/ visai şi omul căuta răcoritoare. *
,p. Vintuî va —, dar de realizat om rea cialiste multilateral dezvolta
t cu intensi- © De curînd a fost elaborat regulamentul concursului penitenciar/“ etc., fredo- Tocmai cînd se împlinea ţ
are din sud- de creaţie „Teatrul scurt în Valea Jiului", ediţia I. Con lizat mai puţin. Este necesar te este strins legată pe pla < na de zor Ioan Muntea- anul, iar Corneliu Sauca I
ud-vest. Tem- cursul are scopul de a stimula crearea de noi lucrări de să se înţeleagă că nu mai nul eficienţei de aplicarea nu din Petrila, pe cînd se credea mai tare decît 2
mă va ..îi în- putem merge în continuare şi generalizarea fermă -a
grade, iar dramaturgie inspirate din munoa şi viaţa locuitorilor Văii cu risipa, cu tehnologii mari noului mecanism economico- J tăia frunze la cîini. Şi Fantomas, miliţia din Pe- |
intre 23 şi 28 Jiului. Concursul se organizează odată la doi ani, iar în | visul i s-a împlinit pen- troşani a ţinut neapărat *
at se va sem- consumatoare de energie. flnanciar în toate sectoarele,
scrierile au loc începând din 30 iunie a.c. Plenara Comitetului jude a principiilor şi pârghiilor au- 1 tru o perioadă de trei să-i strice aniversarea, j
■reme instabi- © Au fost încheiate lucrările de reparaţii şi întreţineri ţean de partid cu activul, de toconduceril şi outogestiunii J luni. O materie primă A.şa că C.S. a trecut de la î
variabll. Vor identică tăiau şi Balog răcoritoare la răcoare... »
de ploaie Sn- Ia căminul de nefamiliştî din Lonea, creîndu-se astfel săptămîna trecută, a pus în muncitoreşti, de aportul ştiin
icărcări elec- condiţii mai bune de locuit pentu tinerii mineri. evidenţă faptul că şi în e- ţei la soluţionarea marilor Rubrică realizată cu sprijinul
olog de ser- conomia hunedarearjă se re probleme ale economisirii 1 Inspectoratului judeţean de interne |
uţurlga). cqmstân™ iovănescu
găsesc lipsurile şi neajunsu- generale. B — m mama 0 mmmr a aaamm K amama a mmm a maama a aaomr a mmnr a mumm a aaeama a moaşa a