Page 86 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. ¿ U-KUMU i SOCt A LÍSIvl u MJ.«
uJOVKM.ICx«/
În marea problems a timpului ier Risipa de carburanţi Viim

. Şef ui secţiei de mecani­
(Urmate din pog. 1)
să nu aşteptăm ca,, timpul să rezolve totul tirg, am avut prilejui să ţean, să se mai „răcoreas­ zare de la Ruşi — Si miori 10,00 Teleşco
că“ niţeluş prin aceste lo­
MotoJea, împreună cu loan
curi.
intiinim şi alţi contrave­ Altul, Romulus Cociobea Matei,, inginer şef la C.A.P. u,oo Homan
tardo!“
nienţi. Ilie Lingurar, spre (de pe maşina 21-HD-3774 Ruşi, şi Viorel Ardelean, „Ritevrf
Cei peste 10 mii de ti­ ne mpi sînt mii de tineri). în final, i-am 'solicitat exemplu, pe lingă faptul — proprietatea unităţii episodv
neri care lucrează în. uni­ Ieşi în oraş şi nu ştii unde tovarăşului Constantin lo- că transporta • pasageri „Moţul“ Brad), pretindea că şeful fermei zootehnice, au 11,50'l'eîex
tăţile economice ale muni­ să-ţi îndrepţi paşii. Prea niţă, ori ¡n-secretar al Co­ cian destin! pe ruta Orăş- venise în interes de servi­ venit cu tractorul 41-HD- 15.00 Telex
cipiului Hunedoara sînt o multe n-ai de ales. . Un mitetului' municipal Hune­ iie—Beriu, nu avea nici ciu ia acest popas. Ca să 2577. Numai că âici „şi-au 10,05 Teleşco
10,35 Muzicii
prezenţă vie, activă, în film, la matineu, eventual doara; al U.T.C., opinia in foaia de parcurs completa­ ne dovedească' . temeinicia pierdut memoria“. N-au 17.00Report;
mijlocul colectivelor de oa­ o expoziţie la casa de..cul­ legătură cu cele Constatate. tă. Motivul : îşi pierduse color afirmare, a cerut mai ştiut de cit timp au Xu tarea)
tala . M
meni ai muncii în cadrul tură. Vrei să faci o „miu- — După cum a subli- pixul (!). Maşina pe care sprijinul celor trei însoţi­ „tras pe dreapta“, la um­ 17,13 Viaţa t
1
cărora îşi aduc o contri­ ţă“ V N-ai cum. Terenurile niat- tovarăşul Mdcolae lucra (21-HD-3272), apar- tori ăi săi — Gheorghe bră, nici cînd au plecat de 18,10Copilite
buţie însemnată la realiza­ sînt tot ocupate, ele sporti­ Ceauşescu, secretarul ge- • ţihînd Cooperaţiei de Furdul, Teodor Ştefan şi la Ruşi la Orăştie după 18,35nes mie
rea sarcinilor de plan. în­ vii de performanţă. O ba­ neral al partidului, în cu­ consum Beriu, nu prea fu­ Mircea Laza. Ultimul din­ concentrate. had id
raul ef
trucât despre activitatea ti­ ză sportivă a tineretului vântarea rostită la deschi­ sese folosită in ziua aceea tre ei a început să ne Desigur, şirul exemplelor 18,00 Teîejun
nerilor în producţie rela­ ar fi binevenită. Sîntem derea lucrărilor Forumului iii interesul unităţii. „toarne“ o poveste frumoa­ ar putea continua. Noi am 19,30 Ora tir
1
tăm deseori în ziarul nos­ mii de tineri în oraş, o a- tinerei generaţii, Organiza­ MihaiBolta îşi transfor­ să, cu un delegat din alt prezentat doar cîteva. Fac­ 20,20 2050
crearea.
tim, am căutat să. aflăm ce devărată forţă, şi am pu­ ţiile de tineret trebuie să mase autofurgoneta <21- judeţ, care îi aştepta, chi­ torii de răspundere, in spe­ (lac c-
fac ei după terminarea pro­ tea-o conştrui prin muncă asigure petrecerea cit mai IiD-3856 — proprietate a purile, aici la Strei. cial şefii de coloane şi di­ depend
gramului, cum îşi petrec patriotică. (loan Andrei, bună a timpului liber, dis­ întreprinderii chimice O- rectorii unităţilor sînt da­ 20,43 Juman
călători
timpul' liber, ce condiţii li rabotor la C.S.H.). tracţia, odihna şi jocul ti­ răştie) in „taxi de oraş“, Văzînd că inimile noas­ tori să ia măsurile cores­ 21,23 I.a zi
se oferă în acest sens. — Dacă spectacole de nerilor — latură importan­ ducîndu-1 pe Gheorghe Şu- tre rămîn „stană de pia­ punzătoare, pentru întrona­ 21,45llrunnt
Firesc, răspunsul la a- muzică populară măi vin, tră“ la asemenea baliver­ rea unui climat de ordine „Hoaţa"
tă a educării, a formării ti­ ■gar la- apartamentul său ne, a încercat să vină cu Chapiio
nerei generaţii. Dacă în de pe strada Avram Ianeu. un . argument şi mai şi : şi disciplină în sectoarele a 22,05Tele jur
Foarte interesantă optica
rabriea fâneretului legătură cu timpul petrecut .acestui şofer. După ce „Altă dată, ca să rezolvăm căror activitate o coordo­
în mod organizat lucrurile
problemele 'unităţii, o să
nează, pentru evitarea u-
stau bine — majoritatea ti­ completase foaia de par­ venim eu maşinile perso­ nor astfel de fenomene. im
ceasta întrebare l-am so­ dacă mai avem stagiunea nerilor hunedoreni sînt an­ curs aproape sub ochii nale“. N-ar fi rău, atîta Pentru că, in aceste ca­
licitat în primul rind de de concerte a Orchestrei grenaţi în diferite activi­ noştri, susţinea sus şi tare timp cit maşinile unităţilor zuri, nu numai benzina a
UUOŢREŞ
la ei, de la tinerii hune- simfonice din Cluj-Napoca, tăţi, iniţiază şi participă la că de fapt el fusese ia I.M. sînt folosite 'în interes per­ fost irosită, ci s-a pierdut (Uopia/jfrăid.
doreni. După ce am stat de nu ştiu de cînd n-am mai numeroase manifestări cul- Orăştie. Intr-adevăr, în ma­ sonal ! şi timp preţios de mun­ Radiojurnal
vorbă cu numeroşi tineri văzut o orchestră bună de tural-artistice şi politico- şină erau împrăştiate ceva Cum vremea frumoasă că, iar capacităţile de presei ; 8,10
de diferite profesii şi sfe­ muzică uşoară sau o tru­ edueaţive în cadrul Festi­ materiale, dar greutatea atrăgea ca un magnet spre transport nu au fost folo­ dlilor; 9,00 •
9.05 Răspun
re de preocupări, redării pe pă de teatru prestigioasă. valului naţional - „Cintarca lor nu depăşea 100 de kilo­ acest popas, vizitatorii au site ia întreaga lor capa­ lor ; 10,00 li
scurt cîteva opinii care sin­ Oare de ce nu vin la Hu­ României“, la întrecerile grame şi nu atestau prin venit cu ce-au putut. citate. 10.05 Radiflif
tetizează, intr-un fel, pă­ nedoara ? — se întreba nimic provenienţa lor de lor; 11,00 F
11.05
Corul ;
rerile tuturor interlocuto­ Dorina Mezdrea, studentă sportive de masă înscrise la I.M. Orăştie. în consiliul unic agroindustrial Brad 11,20 Ava !
Sînt numai ci leva cazuri,
rilor noştri. în anul II la institutul de în „Daciada“, merg în ex­ care n,e demonstrează că dio-tv. ; il
ştiri ; 12,0.:
— î n v ă ţ ! — spune Tu- subingineri. E adevărat, la cursii prin. B.T.T. (în 1979 mai există şoferi care fo­ cală a arii
1
dor Gîdea, electrician la casa de cultură sînt în per­ peste 6 000 de tineri au losesc maşinile unităţilor Ritmul tle lucru Is prăşit 12,45 Din ei
C.S. Hunedoara. Sînt elev manenţă tot felul de mani­ fost cuprinşi în activitatea după bunul lor plac. Ne în­ lui nostru ; >
3 ; 15,00 CI
în clasa a X-a seral, la li­ festări, dar nu toate sînt turistică), studiază (1200 trebăm : Cine plăteşte car­ 15.00 Radi
ceul de matematică-fizică specifice tinerilor (nici nu urmează cursurile serale buranţii ? Cum se înca­ Congresul n
şi învăţătura îmi ia cea s-ar putea !) şi nu sînt or­ ale diferitelor licee şi in­ drează coloanele respective trebuie accelerat program di
Tehnică şi
mai mare parte din timp. ganizate pentru ei. O casă stitutului de subingineri) în consumurile specifice ? gri cultură ;
—'în ce priveşte timpul
Ură, Roiuui
Totuşi, sîmbăta după-amia- de cultură a tineretului, Cum se luptă pentru eco­ în unităţile din cadrul nu s-a intervenit imediat jocuri ; 1«,;
za şi duminica mai merg sau cel puţin un club al li bei- pe care şi-d * petrec nomisirea carburanţilor ? consiliului unic agroindus­ pentru evacuarea apelor cuiul ; . V.
la un spectacol, la discote­ tineretului ar fi, intr-ade­ în mod individual, neorga­ Şi cum, ceea ce v-am trial Brad, întreţinerea cul­ prin săparea de şanţuri şi ştiri ; 17,03
18.00 Orele
că. la fotbal, la cîte o bere văr, necesar. în majorita­ nizat, aici mai sînt, intr-a­ prezentat nu reprezintă turilor este rămasă în urmă canale de scurgere, de ce cert de m
tea oraşelor mari există a- devăr, unele probleme. De chiar toate abaterile întîl- în comparaţie cu unităţile nu s-au pus în funcţiune, 20,30 Magas;
şi... cam atît. Consider că (ihc ; 20,50
este absolut necesar ca în semenea edificii, unde tine­ aceea, principala noastră nite în raidul nostru, vă din celelalte consilii din unde a fost cazul, rooto- nosc în lui
judeţ.
preocupare este în primul
municipiul nostru să ia rii merg cu plăcere. supunem atenţiei şi altele, pompele ? ' De ce acolo intr-o oră.
surprinse în după-amiaza
muzicale.
unde nu pot intra tractoa­
Suprafeţele plantate cu
fiinţă un club al tineretu­ — Datorită specificului rînd o intensificare a acti­ aceleiaşi zile la popasul cartofi şi sfeclă furajeră, rele, nu au intrat coope­
vităţii cultural-artistice şi
lui, care să fie un adevă­ muncii noastre, a lucrăto­ educative la nivel de mu­ Strei, unde numeroase mij­ precum şi cele cu legume ratorii cu sapa ? Iată în­
rat focar de cultură, de e- rilor din comerţ — ne spun nicipiu, organizarea unor loace auto, proprietate de nu ocupă suprafeţe mai trebări la oare nu am gă­
ducaţie pentru noi, care să tinerele Arabela L-orentz şi stat, „zăceau“ sub soarele
Ana Ciubotarii, avem foar­ manifestări specifice la ca­ mari decît într-o coopera­ sit răspuns.
atragă în permanenţă tine­ te puţin timp liber. Dar, re tinerii să participe cu dogoritor. Şi de aici între­ tivă din lunca Mureşului. Din păcate, în consiliul
rii Ia activităţile organiza­ din păcate, şi atunci cînd dragă inimă, iar, în al doi­ barea : Să te enumerăm : cartofi unic agroindustrial Brad, DEVA :
te acolo. îl avem nu reuşim întot­ lea rînd, asigurarea unei GHICI, CINE VINE — 25 ha, din care 35 la justificările continuă să fie (Patria); 0,
— Dacă după-amiaza mai deauna să-l petrecem în baze materiale proprii — LA STREI, CU MAŞINA C.A.P. Brad şi 10 la C.A.P. pentru unii iui fel de hra­ Drumul oa
de vară) ;
este cum mai este, mai poţi chip plăcut. La discotecile mă refer la un club ,şi o ÎNTREPRINDERII ? Mesteacăn ; legume — 30 nă pe care o folosesc din Duios An.
merge la un spectacol, la de sîmbăţâ seara, deseori bază sportivă a tineretului Unul ar fi Nicodim Go­ ha la C.A.P. Brad şi 70 ha abundenţă. Marţi, 24 iunie (Flacăra);
o seax-ă c u li u ral -distrac ti - ambianţa nu este tocmai — pe care tinerii noştri goaşă, şofer pe autoturis­ sfeclă furajeră. Porumbul a.c., a fost o zi cu mult dos — serii
vă, dimineaţa nu prea ai potrivită. Vrei să practici le merită şi sînt capabili mul 21-HD-486, proprieta­ se cultivă pe 570 ha, fie­ soare şi se putea lucra in­ gristui); Osi
fetul, auru
cum să-ţi foloseşti timpul un sport, tenis de exem­ să le construiască singuri te a U.M.T.F. Deva, care îi care unitate avînd mai pu­ tens în cîmp. Dar în loc (Constructo.
liber în mod util, plăcut. plu, nu ai unde, deoarece prin muncă' patriotică. adusese pe Aron Muntean u ţin de 100 ha, unele chiar să fie la posturile lor şi să SÂNI : Mij
dere (Uniri
Spun aceasta deoarece eu la „Constructorul“ nu poţi (magaziner la această uni­ sub 50 ha. La cartofi s-au se ocupe de organizarea Bagdad <7
lucrez în schimburi (Ca mi- intra... ■ MIRCEA LEPADATU tate), şi pe încă un cetă- făcut două prăşite meca­ muncii, de mobilizarea oa­ şl Uscării >
nice şi două tratamente menilor şi folosirea judi­ PENI : Cun;
împotriva bolilor şi dăună­ cioasă a forţelor şi mijloa­ VULCAN :
torilor, iar în aceste zile celor mecanizate, tovarăşii comod (Lu
(Drmoie din pag. 1) partid în problemele majo­ — cum ne spunea ing. loan Viorel Braica, preşedinte, riaţi-1 pe c.
Calitatea produselor - re ale producţiei materia­ Fechete, prim-vieepreşedin-' Florin Tamaş, inginer şef, spunea „Bi­
citoresc) ;
unui produs. Aceasta pre­ le, calitatea produselor te al consiliului şi directo­ Leontin Obîrşari, secreta­ rul); petRj
(Munci tores
supune să se acorde per­ constituindu-se in.tr-o sar­ rul S.M.A., se va trece la rul comitetului de nastid, SA : Preze:
manent, la toate nivelurile, sarcină permanentă, atribut cină permanentă a fiecărui efectuarea cetei de-a treia de la C.A.P. Vaţa sete., ¡> tore.se) ; C
atenţie sporită perfecţionă­ om al muncii, într-un su­ praşile mecanice. Această de dimineaţă într-o ''şedin­ odată un o
rii pregătirii cadrelor, edu­ prem atribut al priceperii cultură, aşa cum se vede ţă la primărie. Trecuse de brie) ; B)L'
cării lor în spiritul patrio­ a! hărniciei şi hărniciei, într-un neîn­ ora 10,30 şi şedinţa nu se re şi nas ti
tismului socialist, al prin­ trerupt şi sever examen al este frumoasă, are o bună sfirşise. Conducătorii pro­ roşie); GUI
cipiilor eticii şi echităţii şinilor şi utilajelor asigu­ Stă în puterea colectivelor conştiinţei muncitoreşti, re­ vegetaţie. Se impune însă cesului de producţie, îm­ şi apare rr
rul) ; ORA
noastre socialiste. ră prelungirea duratei de noastre de .muncă, în for­ voluţionare. şi intervenţia cu sapa pe preună cu cei ai comunei dolarii Şi a
Organizarea temeinică a rînd pentru distrugerea stau în şedinţe, nu cînd Lumea Atli
lucrului pe secţii şi ate­ funcţionare şi utilizarea in­ ţa lor creatoare şi de mo­ buruienilor unde erbicidul plouă, ci cînd e timp bun HAŢEG :
liere, pe schimburi, aprovi­ tegrală a timpului de lu­ bilizare să înlăture grabnic nu şi-a făcut efectul şi de lucru, iar porumbul stă rul (Popula
mai vorbi 1
zionarea tehnico-materială cru, elimină stagnările şi neajunsurile care se mai pentru smulgerea pilcurilor în buruieni. Unii „sapă“ Luca cel i
lucrul în salturi, per mi tind
manifestă în diferitele com­
corespunzătoare, respecta­ concentrarea atenţiei asu­ partimente ale producţiei de răpită din lanurile de în şedinţe şi adîncesc pro­ cultură) ;
rea riguroasă a disciplinei cartofi. Sfecla furajeră a blema întreţinerii culturi­ reastra spi
de producţie şi a tehnolo­ pra produsului ce urmează materiale, să ridice tot mai fost prăşită a doua oară lor, alţii „sapă“ în hîrtii, nie); SIMI
giilor de fabricaţie sînt alte a fi realizat, eonferindu-i sus ştacheta calităţii, să a- peste tot, iar la • C.A.P. aşa cum face contabila,Sil­ rea acasă
Copiii' lui
elemente importante care astfel calitate ridicată. sigure beneficiarilor interni Rişca, Vaţa, Brad şl Lun­ via Suba de la C.A.P. Va­ na); CHEL
asigură ritm şi calitate în toate aceste domenii şi externi numai produse ca s-a început a treia pră­ ţa de Jos. Fiind întrebată o stea că
producţiei materiale, pro­ mai sînt greutăţi şi neajun­ de calitate superioară, cu şită. La porumb, din cele cit porumb a prăşit a răs­ torosc).
u- înalt nivel tehnic şi
duselor fizice, în structura suri, criticate cu justeţe de grad de competitivitate. 570 ha aflate în cultură, puns că dînsa nu-i coope­
sortimentală planificată. către secretarul general al s-a făcut a doua praşilă me­ ratoare. Adică e funcţiona­
Toate acestea se condiţio­ partidului, tovarăşul Nicolae Este necesar să întărim canică pe 270 ha şi prima ră. Lucrează în cooperati­ pROI
nează reciproc, organizarea Ceauşescu, ale cărui orien­ in toate întreprinderile, sub praşilă manuală doar pe 31 vă, primeşte plată de la
lucrului fiind influenţată tări vizează cu claritate toate aspectele, exigenţa şi ha. Se motivează că a plouat C.A.P., dar porumbul săd Rezultatei
de aprovizionarea cu mate­ angajarea permanentă a răspunderea. Să nu mai că terenul a fost moale şi nu prăşească alţii. Nu-i de 25 iunie 19
rii prime şi materiale, res­ tuturor colectivelor de admitem sub nici o formă s-a putut intra cu tractoa­ mirare că porumbul din Extr. I :
pectarea întrutotul a teh­ muncă în lupta pentru un produse care nu întrunesc rele la prăşit. Dar unde n.u stingă drumului, lingă pod, 31, 15.
Extr. a
nologiilor nefiind posibilă nivel tehnic tot mai ridi­ toate criteriile calităţii. Să se poate intra cu tractorul, chiar Ia intrarea în Vaţa, 29, 38, 45.
fără ca materialele să în­ cat al produselor, pentru fim mai exigenţi şi la pri­ se poate intra eu sapa. stă neprăşit, iar pe multe Extr. a 1
trunească criteriile calită­ o calitate tot mai bună a mirea şi reeepţionarea ma­ Trebuie însă subliniat porţiuni bălteşte apa. La Fond de
ţii. iar mijloacele tehnice întregii activităţi eebnomi- teriilor prime şi materiale­ faptul că şi la acele uni­ C.A.P. Rişca, unde meca­
să funcţioneze la parame­ co-sociale. Indicaţiile şi re­ lor, deoarece calitatea în­ tăţi unde situaţia este mai nizatorii Vasiie Groza, Pe­
tri optimi, fără ca oamenii comandările date implică doielnică a acestora ne pu­ bună, sînt încă mari su­ tru Oană şi Gheorghe De-
să lucreze cu toată atenţia direct şi activitatea econo­ ne probleme în calitatea prafeţe pe care încă nu mian, pregăteau terenul şi
şi răspunderea. mică din judeţul nostru, produselor pe care le rea­ s-a început prăşitul. De ce ? însămânţau 12 ha cu po­
Timpul
în acest context de fac­ produsele care se realizea­ lizăm. Munca de organiza­ Pentru că factorii de răs­ rumb, după secara masă- zi mi de 2(
tori care concură la îmbu­ ză în întreprinderile bune- re şi îndrumare, controlul pundere care trebuie să se verde, inginerul şef loan va fi ins
nătăţirea calităţii produse­ dorene. Să ne referim, de tehnic al calităţii să acţio­ ocupe de organizarea mun­ Suciu, care trebuia să con­ mai mult i
precipitaţii
lor se înscrie şi cercetarea exemplu, la cărbunele ce neze ferm şi dinamic, să cii, de mobilizare şi parti­ ducă lucrarea, lipsea. A ploaie şi !
ştiinţifică şi tehnologică se extrage din minele Văii nu mai îngăduie ieşirea pe ciparea cooperatorilor la venit după ora 11 de la însoţite de
menită, între altele, să a- Jiului, a cărui calitate u- porţile întreprinderilor a întreţinerea culturilor, con­ Brad, unde locuieşte şi lectrlce. Vi
ducă noi modernizări şi neori necorespunzătoare nici unui produs cu defec­ fecţionează mai mult jus­ zicea că a rămas să „re­ intensificai:
durată. Te
perfecţionări ale fluxurilor grevează sensibil calitatea ţiuni tehnologice şi de cali­ tificări. Aşa că, pe lingă zolve“ nişte treburi ale mii va Ii <
de producţie, să înlocuias­ cocsului produs la Hune­ tate, Este vorba de marca ceea ce fac şi produc, de C.A.P. Timpul n-a fost nici şi 4.7 gradt
că tehnologiile vechi cu al­ doara, buna funcţionare şi fabricii, de prestigiul co­ multe ori dau şi o produc­ mai bun nici mai rău în mă între 2
i.a munţi
tele noi, de mai mare pro­ randamentele agregatelor lectivului, de eficienţa, ţie... de j u s t i f i c ă r i . A această zonă ca în altele. lă în curs
ductivitate şi eficienţă, să energetice de la termocen­ muncii sale. în acest sens, Uu aspect clin munca e- plouat, a venit apa, mai Este însă necesar ca fieca­ noros. Vor
promoveze noi soluţii şi trala Mintia. Sigur, cauze­ un rol major revine orga­ ehlpei de mautori condusă sînt locuri unde bălteş­ re să se achite de sarcini, ploaie. Lot
lectrlce. Vi
tehnici de îmbunătăţire a le sînt multiple, de natura nizării şi conducerii ştiin­ de Ion Pot roche, care lu­ te apa pe culturi, nu se să fie în cîmp. acolo unde la tare dir
crează la estacada furnalu­
produselor. Totodată, între­ celor a m i n t i t e mai înainte ţifice a activităţii, implică­ lui nv. 3 CSIan. 1 poate intra cu tractoarele se hotărăşte soarta recoltei. (Meteoroloţ
luliu Vras:
ţinerea şi reparaţiile în sau de aită natură — or­ rii mai hotărîte a organe­ Foto : V. ONOIU — se zice, drept scuză. A
timp şi de calitate ale ma­ ganizatorică şi disciplinară. lor şi organizaţiilor de plouat, aşa este. Dar de ce N. ZAMFIR