Page 89 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 89
Vizita oficială de prietenie a
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UN17I-VÀ I
delegaţiei de partid şi de stat
a Republicii Democrate Germane
condusă de tovarăşul Erioti Honecker
f
în ţara noastră
Solemnitatea
Continuarea convorbirilor oficiale
Joi, 26 iunie, au conti me actuale ale vieţii in în minării cheii
nuat, la Bucureşti şi Si tern aţionale şi ale mişcării
mau naia, convorbirile oficiale 'comuniste şi muncitoreşti, oraşului Bucureşt
între tovarăşul Nicolae precum şi în legătură cu
Ceauşescu, secretar general • întărirea în continuare a tovarăşului
al Partidului Comunist Ro colaborării şi conlucrării
şfm miuîsiM mân, preşedintele Republi dintre cele două partide şi Erich Honecker
ţări IX! arena mondială. A
cii Socialiste România, şi
tovarăşul Erich I-Ionecker, fost reafirmată hotărîrea
secretar general al Comi României şi Republicii De Joi dimineaţa, la Pala
tetului Central al Partidu mocrate Germane de a-şi tul Primăverii, tovarăşului
Anul XXXII, nr. 7041 VINERI, 27 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani lui Socialist Unit din Ger aduce contribuţia activă la Erich Honecker, secretar
mania, preşedintele Consi însănătoşirea climatului po general al Comitetului Cen
liului de Stat al Republicii litic mondial, la triumful tral al Partidului Socialist
Omul înaltei conştiinţe revoluţionare, obiect Democrate Germane. cauzei destinderii, colaboră Unit din Germania, pre
rii şi înţelegerii între po
de
Consiliului
şedintele
în cadrul acestor noi
runde de convorbiri, tova poare. Stat al Republicii Demo
în cadrul convorbirilor
şi subiect al acţiunii sociale răşii Nicolae Ceauşescu şi s-a pus un accent deosebit crate Germane, i s-a în-
Erich Honecker au avut
mînat, intr-un cadru festiv,
un larg schimb de păreri
cu privire la unele proble- (Continuare în pag. a 4-a) cheia oraşului Bucureşti.
Din documentele majore producă, încetează să exis şi înfăptuirii obiectivelor Cheia oraşului a fost în-
elaborate de partid în in te. societăţii noastre. .mînată tovarăşului Erich
tervalul celor 15 and de în această accepţiune, Pornind de la această ASTAZI TRANSMISIUNI DIRECTE LA RADIO Honecker de către tovară
ştînd tovarăşul Nicolae programele elaborate de realitate, organele şi orga ŞI TELEVIZIUNE : şul Gheorghe Pană.
Ceauşescu se află în frun congresele şi conferinţele nizaţiile de partid, colecti — în jurul orei 16,00 : solemnitatea semnării do
tea partidului, se degajă naţionale ale partidului, vele de oameni ai muncii cumentelor oficiale dintre Republica Socialistă Româ în încheierea solemnită
cu deosebită forţă caracte- sarcinile ce derivă din ex din judeţul nostru mani nia şi Republica Democrată Germană ; ţii, tovarăşul Erich Hone
rui 'utercondiţional, dia punerile şi cuvin: tari le se festă o atitudine activă în, cker s-a întreţinut într-o
lectic, al factorilor obiec cretarului general al parti preocupările lor majore — în jurul orei 16,30 : mitingul prieteniei ; atmosferă tovărăşească, de
— în jurul orei 18,30 : ceremonia plecării dele
tivi şi subiectivi. în proce dului, tovarăşul Nicolae pentru înfăptuirea obiecti gaţiei de partid şi dc stat a Republicii Democrate caldă prietenie cu delega
sul complex al făuririi So Ceauşescu, formează cea velor şi sarcinilor ce le ţia Consiliului popular mu
cietăţii socialiste multilate mai solidă temelie a for revin din programele adop Germane. nicipal.
ral dezvoltate şi Comunis mării omului dedicat total tate de partid. în această
te, natura profund con mente creaţiei materiale şi sferă se înscriu numeroa te
ştientă a acţiunii sociale de sele iniţiative muncito
revoluţionare adîncă a so reşti menite să determine ECONOMII DE METAL,^
cietăţii. creşterea producţiei fizice, I ENERGIE t
Pornind de la premisa a productivităţii muncii, ^ ŞI COMBUSTIBIL )
că socialismul este opera reducerea continuă a con
conştientă a întregului po sumurilor de materii pri | Colectivul de mu«»v«. ,
por, partidul manifestă o me, materiale, combustibili Întreţinerea şi repararea maşinilor — i al Întreprinderii de u- )
preocupare constantă pen şi energie, utilizarea la ! (ilaj minier Petroşani, i
tru formarea şi dezvolta maximum a capacităţilor condiţie esenţială a unei 1 prin măsurile luate în !
rea continuă a conştiinţei de producţie şi a timpului \ ultima vreme — dintre 1
socialiste la toţi oamenii de lucru, îmbunătăţirea activităţi eficiente care se detaşează evita- ^
muncii, ca o condiţie a u- calităţii produselor, spori rea risipei de materii r
nei participări largi, de rea eficienţei economice în în cuvântările rostite la ne-am propus să o abor ) prime şi materiale, rein- J
masă, active, de maximă toate domeniile de activi Consfătuirea de lucru de la dăm la întreprinderea me i troducerca în circuit a ^
eficienţă, la edificarea so tate. Numeroase formaţii C.Cr al P.C.R. din 29—30 canică Orăştie pornim de ’ metalului rezultat din t
cietăţii şi a fiecărui mem spirituale. Opera de făuri de lucru de la minele din mai şi la Şedinţa plenară la două ■ aspecte reale. Pri \ procesul de producţie, ca >
bru al său, într-o unitate re a societăţii socialiste Valea Jiului, din Combi lărgită a Consiliului Naţio mul : I.M.O. a moştenit de ^ şi prin scurtarea timpu- )
structurală şi, în acelaşi multilateral dezvoltate şi natul siderurgic Hunedoa nal al Oamenilor Muncii la fosta unitate de indus
timp, într-o revelatoare os de înaintare spre comu din 13 iunie a.c., secretarul trie locală o zestre tehn.i»-
moză cu democraţia socia nism este condiţionată, în ra, I.M. Barza, unităţile o- general al partidului, tova că precară. Al doilea: do DIN CRONICA
listă. cele din urmă, de înflori raşelor Orăştie, Călan, Si- răşul Nicolae Ceauşescu tările ulterioare s-au făcut
meria, Haţeg ş.a. sînt an
Un loc important în o- rea personalităţii umane, gajate în efortul de a de sublinia că, în etapa actua cu utilaje luate de la alte ÎNTRECERII
(
rientările generale pentru ca expresie a unor trăsă veni colective model de lă, cînd economia româ întreprinderi din judeţ şi SOCIALISTE
formarea omului nou, cu turi caracteriale decisive, nească dispune de fonduri din ţară, utilaje care, în
o înaltă conştiinţă socialis- cum sînt angajarea şi res muncă şi viaţă comunistă fixe însemnate, este impe marea lor majoritate au
. ..fă, îl ocupă educarea prin ponsabilitatea, abnegaţia şi — dovadă elocventă a ati rios necesar să se depună mai fost folosite. Iată de Iui de încărcare a cup- i
tudinii noi, socialiste faţă
pentru muncă — undea devotamentul în activitatea de muncă. De aceea, to eforturi pentru buna func ce, preocuparea pentru asi toarelor şi a celui afec- 1
,n «-să a creşterii venitului de făurire a bunurilor ma ţionare a capacităţilor de gurarea bunei funcţionări i tat probelor chimice — \
naţional, a avuţiei sociale, teriale şi spirituale. Altfel, varăşul Nicolae Ceauşescu producţie, în care sens se a maşinilor şi utilajelor, e- 1 a reuşit să economiscas-
sublinia în Raportul la
a devenirii şi perfecţionă spus, condiţia generală a cere întreţinerea în 'bune fectuarea unor reparaţii de ţ că în perioada trecută .
rii personalităţii umane. omului, calitatea vieţii sa Congresul al XH-lea al condiţîuni a maşinilor şi u- bună calitate capătă aici o i din acest an 132 tone )
' metal, 75 MWh energie
Principiile fundamentale le sînt nemijlocit depen partidului : „Putem spune tilajelor, efectuarea unor importantă deosebită. \ electrică şi peste 60 lo-
TRAIAN BONDOR
reparaţii capitale la ter
ale socialismului au în con dente de forţa economică, men şi de bună calitate, i ne combustibil.
ţinutul lor ca element, e- de dimensiunile societăţii, (Continuare în pag. a 2-a) în analiza problemei ce (Continuare in pag. o 2-a)
senţial rodnicia mereu care se alcătuiesc perma
sporită a muncii. Marx, nent din volumul investi ŞI-AU ÎNDEPLINIT
spunea, iar practica soeial- ţiei fiecărui lucrător pen PI,ANUI,
istorică a confirmat, că so tru societate. Acesta este PE SEMESTRUL I
cietatea care încetează să unicul sens al programării
ŞT PE ÎNTREGUL
CINCINAL
Transferul modestiei ^ Colectivul dc muncă )
\ al cooperativei „Ilaiega- 1
nou. Chiar dacă c greu. în l na“ din Haţeg a rapor- l
primul an al cincinalului, / tat recent îndeplinirea şi /
— Mi-ar trebui o foto plusul nostru a fost da 1363 V depăşirea principalilor 7
grafie, îi spun lui. A. La-
tone de cărbune, la zi plu i indicatori dc plan cc ţ
ZOX’. sul este de 17 000 tone. Or ! i-au revenit pe semes- t
— N-am />rca făcut ile tacii mei Alexandru Mezei, 1 trul I din acest an. Pla- >
multă vreme, îmi răspunde, Vaier Nirneş, Alexandru \ nul producţiei marfă a )
pentru că unui şef de bri Pctrescu, loan Bartliti şi i l'ost depăşit cu un mi- l
gadă nu i s-au acordat pină ceilalţi, au certitudinea ca > lion lei, planul produc- /
acum „diplome de vedetă“, lităţii muncii Vor. Nn din \ ţici globale cu 1,4 mi- ţ
aşa că nimeni nu mi-a ce mândrie, ci din convinge l lioane lei, iar planul de i
rut o fotografic cu cravată rea că au făcut lot ce le-a ) livrări dc mărfuri la ,
şi cămaşă albă. stat în putere pentru creş- 1 fondul picţii cu 1,7 mi- 7
Pe răbojul anilor, sulele, terca produepiei de căr- Echipa dc zidari samotori condusă de Karol II Io tiu: care lucrează la cauperul nr. 3
miile de tone de cărbune Pune' Munca brigăzii con pe platforma siderurgică din Călan sc evidenţiază în fiecare lună in întrecerea socialistă ^ lioane lei. J
Foto :V. ONOIU
trimise la ziuă peste plan dusă de Alexandru La
de către „camcrişti“, acum zov a fost şi este deci o
frontaliştii lui Lazov, au problemă de dăruire, de a- . tale tot mai bune in acest tul nostru Traían Bosdoc ne
reuşit să dea muncii şi me similarc a progresului teh c f\r*t fit* informează că la Casa de taberei de documentare pic-
tură-grafică, ediţia a Xl-a,
seriei sensuri noi, demne de nic fără delimitări exacte. O INIŢIATIVA SILVICA. In cultură din Brad, revista de înscrisă in manifestările a-
toamna anului trecut — ne
stimă şi mîndrie. „Se spu Mt-ar trebui o fotografie, relatează pror. Ioan Blaj, din cultură cu public „Agora“ şi niversării a 20.10 dc ani de la
clubul de speologic „Zarand“
constituirea statului dac cen
nea, cîndva, — îmi atrăgea i-am spus lui Alexandru O CU EI SE MtNOKEŞTE Vărmaga — Ocolul silvic Şoi- au organizat zilele trecute o tralizat şl independent. Ex
atenţia şeful de brigadă Lazov. N-am prea făcut COOPERATIVA AGRICOLA. muş a început valorificarea .interesantă seară culturai-şti- pun artişti plastici din Bucu
falnicei păduri de fag din
inţifică, în cadrul căreia a con
Intre unităţile agricole care
din Pelrila — că meseria in ultima vreme, îmi răs- se prezintă cu însemnate de parchetul de la Pîrîul Rece ferenţiat, despre „Comporta reşti. Craiova, Arad şi Deva.
Tot ieri, la Casa de cultură
0 înveli odată pentru tot- punde A.L., şi convenim că păşiri de pian la efectivele de pe raza satului Vărmaga. ment şl evoluţie umană“, an din Deva s-a deschis expo
deannu! Nu-i chiar aşa. pentru un miner bun rczul- de animale şi livrările de Iniţiativa constă in păstra tropologul dr. Cantemir Rtş- ziţia judeţeană dc pictură,
1 rebuie s-o înveli mereu, talele muncii sînt toiul. De produse animaliere la fondul rea unei suprafeţe de un cuţia, membru in comisia sculptură şi grafică, unde ex
dc stat, sc numără şi C.A.P. hectar în jurul fîntinU dc la europeană de antropologie. In pun membri filialei Deva-Pc-
Altfel, gata, fămîi de fug. aceea nu contează foarte Unirea. Cooperatorii Ion Pîriul Rece, ca amintire pes încheiere, a fost prezentat un troşani a! U.A.P.
Ce-am învutat în abatajul mult o fotografic cu crnrva- Chendercş, Anuţa Moca, Au te ani a frumuseţii pădurii montaj de diapozitive din di- C. ARMEANU
relia Ardelean, Axinte Ma- şi a locurilor care o adă rcrite regiuni carstice.
camcră, cîndva, nu-i un ca- cămaşă albă. Alai ales rean, Vlzante Niculescu şi postesc, O iniţiativă, tui ve • VERNISAJE. Ieri după-
pilal şi pentru susţinerea cînd te ştii modelul ortaci- Hersilin Mihăesc sc situează ritabil act de cultură. amiază, Ia Galeriile de artă
printre animatorii întrecerii S SEARA UULTURAL- ale Fondului plastic Deva a
metalică din frontal. Tre- l° r tm. pentru obţinerea de rezul - ŞTIINŢIFICA. Coresponden-
baie să fii pasul cu cc-i DUMITRU DE. 1 IONAŞCU avut loc vernisajul expoziţiei
