Page 9 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 9
IM SPIRITUL CUVÎNTĂRlf TOVARĂŞULUI NICOBAR CEAUŞESCU
PROLETARII DÍN TOATE TĂRIÎE.'UNiTI-VĂT ~LA CONSFÂTUmEA~DE LUCRU DE LA C.C. Ah P.C,%T~
Si asigurai realizarea exemplara a planului
pe 1980, să pregătim condiţiile pentru abordarea
corespunzătoare a viitorului cincinal!
sx#'' Abordând aria vastă a treaptă superioară a socie- şeni, Bărbătani, de cele aletreaptă superioară a socie şeni, Bărbătani, de cele ale
ÎIIUIMIIII problemelor industriei, se ceasta pune in centrul a- planul la producţia fizică
Abordând aria vastă a
unor sectoare de producţie,
tăţii noastre socialiste. A-
cretarul general al parti
tenţiei organelor de partid
nu a fost îndeplinit în în
dului,
tovarăşul
Nicoiae
şi de stat înfăptuirea în
tregime pe Combinatul mi
Ceauşescu a subliniat — în
nier Valea Jiului, din cau
cele mai bune condiţii â
cuvântarea amplă, de înal
sarcinilor dezvoltării eco
za rămânerilor in urmă în
tă exigenţă, ţinută la Con
registrate la exploatările
nomico-sociale pe anul în
sfătuirea de lucru de la
C.C. al P.C.R. — faptul că
Vulcan, Uricani, cât şi a
însoţită
preocuparea
de
mai sânt 7 luni din acest
întârzierilor în deschiderea
plină de răspundere pentru
cincinal şi trebuie să facem curs, pe întregul cincinal, miniere Lonea, Aninoasa,
totul pentru realizarea cu pregătirea planului pe 1981. noilor câmpuri miniere la
succes a planului, a anga Cum stau unităţile noas Iscroni şi Petrila-sud care
jamentelor asumate, . în tre la producţia fizică ? Pe trebuie să producă in acest
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN cinci luni unităţile econo an. Nerealizările la pro
cheind cincinalul 1976—
mice hun.edorene se prezin
ducţia fizică de cărbune —
1980 cu realizarea indica
torilor de bază şi asigurînd tă în general bine la pro la care se adaugă şi unele
astfel condiţiile pentru tre ducţia fizică (oţel, fontă, la neajunsuri calitative — au
cerea la dezvoltarea, în ur minate, minereuri, energie cauzat deja greutăţi Ln
Anul XXXII, nr. 7021 MIERCURI, 4 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani mătorul cincinal, pe o electrică, materiale 'de con producerea energiei elec
strucţii şi tricotaje). La alte trice de către întreprinde
produse — ciment, utilaje rea electrocentrale Deva.
miniere, ţesături din măta Ţinînd seama de impor
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE IN TARA se, mobilier, încălţăminte, tanţa excepţională pe care
o incumbă asigurarea ba
lapte, bere etc. prevederile
planului pe cinci luni nu
au fost însă integral rea zei de materii prime, se
cretarul general a cerut
NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI T0D0R JIVKOV lizate. organelor şi organizaţiilor
de partid să acorde mai
Cuvântarea secretarului
generail al partidului con multă atenţie activităţii
sacră o amplă parte a sa geologice. S-a indicat mu
Ceremonia aosirii începerea convorbirilor oficiale problemelor care privesc tarea întregii activităţi
geologice pe teren, organi
direct economia judeţului
nostru şi anume asigura zarea complexă a activită
La invitaţia Comitetului ne ale forţelor noastre ar La Palatul Consiliului de în cadrul acestei prime rea bazei de materii pri ţii, controlul lunar al re
Central al Partidului Co mate, aterizează pe pista Stat au început, marţi, 3 runde a convorbirilor ro- me şi de resurse energeti zultatelor cercetării, îmbu
munist Român şi Consiliu aeroportului. iunie, convorbirile oficiale mâno-bulgare, tovarăşii ce. Criticile aspre referi nătăţirea dotării şantierelor
lui de Stat al Republicii La coborîrea din avion, între tovarăşul Nicoiae Nicoiae Ceauşescu şi To toare la neîn deplini rea de prospecţiuni pentru a
Socialiste România, a tova tovarăşul Todor Jivkov şi Ceauşescu, secretar general dor Jivkov s-au informat pianului la cărbune cu se soluţiona mai rapid, mai
răşului Nicoiae Ceauşescu, tovarăşa Li.udmila Jivkova al Partidului Comunist Ro reciproc despre mersul con prinse în cuvântare nu se eficient, problemele asigu
secretar generai al Parti sînt întâmpinaţi cu cordia mân, preşedintele Republi strucţiei socialiste în Româ referă numai la bazinul rării bazei materiale, aşa
dului Comunist ■ Român, litate de tovarăşul Nicoiae cii Socialiste România, şi nia şi Bulgaria, despre ac Olteniei — deşi aici sînt cum a stabilit Congresul al
preşedintele Republicii So Ceauşescu .şi tovarăşa Elena tovarăşul- Todor Jivkov, tivitatea desfăşurată pentru mai pregnant exemplificate Xll-lea al partidului şi
cialiste România, marţi a Ceauşescu. prim-secretar al Comitetu încheierea cu succes a pla — ci şi la Valea Jiului. în cum impune dezvoltarea
sosit la Bucureşti, într-o Cei dpi conducători de lui Central al Partidului i nurilor cincinale 1976—1980 bazinul nostru, cu tot re noastră economico-socială,
vizită oficială de prietenie, partid şi de stat îşi strîng Comunist Bulgar, preşedin în cele două ţări. în acest virimentul produs în urma făurirea socialismului şi
delegaţia de partid şi de prieteneşte manile, se îm tele Consiliului de Stat al context, au fost relevate puternicului impuls de me comunismului.
slat a Republicii Populare brăţişează cu bucuria re Republicii Populare Bul realizările obţinute de po canizare. marcat de succe Trebuie abordată mult
Bulgaria, în frunte cu vederii, de astă dată pe pă garia. poarele român şi bulgar în sele de durată înregistrate mai radical şi problema re-
tovarăşul Todor Jivlcov, mântul românesc. La convorbiri participă : dezvoltarea economiei, şti de colectivele minerilor
prim-secretar al Comitetu De asemenea, tovarăşele Din partea română — to inţei, " învăţăminţului şi din Lupeni, Petri la* Paro- (Coniinuare în pag. a 2-a)
lui Central al Partidului Elena Ceauşescu şi Liudmi- varăşa Elena Ceauşescu, to culturii, în ridicarea nive
Comunist Bulgar, preşedin la Jivkova se îmbrăţişează varăşii Ilie Verdet, Leo-nte lului de trai, precum şi în
per fee ţ ion a rea c o nd ueer i i
tele Consiliului de Stat al cu multă căldură. . Răutu, Ştefan Andrei, Su-‘ ; ; ■ -1 N V B 8 T 1 Ţ I I L E
Republicii Populare Bul In întâmpinarea solilor zana Gâdea, Marin Vasi- democratice a societăţii. De în tmmeu* economice, de calitate
garia. poporului bulgar au venit le, alte persoane oficiale. asemenea, au fost sublinia
...Aeroportul Otopeni, un tovarăşii Ilie Verdeţ, Şte Din partea bulgară — to te o serie de probleme ca
de are loc ceremonia so fan Voitec, Gheorghe Ră varăşii Stanko Todorov, re stau în atenţia organe În fsecare lot întîluesti entuziasm
sirii înalţilor oaspeţi, este ri ulescu, Iosif Banc. Emil membru al Biroului Poli lor de partid şi de stat din *
împodobit festiv. Bobu, Cornel Burtică, Vir- tic al C.C. al P.C. Bulgar, ceie două ţări, în vederea
trecerii, în bune coodiţiuni,
Tip ora 10,80, aeronava gil Cazacu, Ion Dincă, Ja- preşedintele Consiliului de şi optimism, dar şi rămineri
Miniştri, Petăr Ml-adenov,
^prezidenţială bulgară, în ■ nos Fazekas, Gheorghe la viitoarele planuri de
membru al Biroului Politic
soţită de la intrarea pe te al C.C. al P.C. Bulgar, alte in urmă
ritoriul României de avioa- (Continuare în pag. a 4-a) persoane oficiale. (Continuare în pag. o A-a)
Furnalul m\ 3 de pe noua — Da, Am mobilizat ia
platformă industrială a Câ- furnalul nr. 3 marea ma
ianului este primul obiec joritate a forţei de muncă
PE AGENDA DE LUCRU A TUTUROR tiv din cele patru ce se de pe şantier, acolo unde
construiesc aici, ce va intra am avut condiţii — Ia tur
LUCRATORILOR OGOARELOR
in funcţiune. De aceea — narea betonului, de pildă —
cum îndeamnă o chemare se munceşte zi şi noapte, ma
Intreţine rea culturilor înscrisă pe silueta măreaţă teriale avem. Ne mai lip
a acestuia — pe şantier se sesc doar cîteva repere de
desfăşoară o însufleţită bă cărămidă refractară pe ca
obiectiv prioritar tălie pentru a da patriei re — cum ni s.-a spus — o
fontă in cal mai scurt timp. să Ie primim în curînd.
Referiridu-se la necesita re. în fruntea întrecerii Vorbându-ne despre mersul Ne-au venit în ajutor oa
tea intensificării eforturi-, pentru efectuarea în cele lucrărilor de construcţii, meni de la şantierul î,
lor pentru realizarea recol mai bune condiţii a praşi in.g. Teodor Bariu, şeful ne-ar mai trebui însă dul
telor planificate a se obţi lelor, se află cooperatorii şantierului n.r. 2 din ca gheri şi fierari betonişti şl
ne în acest an, în cuvânta şi .mecanizatorii din Hărău, drul I.C.S.H. preciza : apelăm în acest sens la
rea la recenta Consfătuire unitate unde stadiul lucră — Noi, constructorii am I.C.S.H. şi la I.V. Călan.
de lucru de la C.C. al rilor la zi atestă că preo terminat, în general, ope Lotul nr. l-montaj şl-a
P.C.R., secretarul general cuparea lor de căpetenie o raţiunile mari, în prezent concentrat toate torţele pe
al partidului, tovarăşul reprezintă menţinerea la lucrând la înzidirea cau,pe şantierul furnalului nr. 3.
Nicoiae Ceauşescu, a subli nurilor curate de buruieni relor, a conductelor de. căl Echipele conduse de Gheor
niat faptul că la ordinea pe toate suprafeţele. La dură, la finisarea construc ghe Atanasie, Constantim
1
■zilei pentru toţi lucrătorii sfecla furajeră, mecaniza ţiilor. Activitatea noastră Hurmuz, Dumitru Radu,
ogoarelor se află întreţine torii au încheiat prâşila a are ia bază un plan de mă formaţii ce se remarcă prin
rea corespunzătoare a cul doua mecanică pe întreaga suri elaborat în urma con
turilor. Pentru ca întârzie suprafaţă stabilită, creând trolului efectuat recent de munca lor conştiincioasă şi
rea în vegetaţie a culturi astfel front de lucru pen-, o brigadă a C.C. al P.C.R., calitatea execuţiei, lucrează
lor, cauzată de condiţiile tru ca şi cooperatorii să care prevede concret ce la estacada buncherelor, la
climatice mai puţin favo intervină la aplicarea pra mai este de făcut, terme instalaţia de epurare fină,
rabile, să nu afecteze ne ştiei manuale. Răspunderea ne şi responsabilităţi pre la alte obiective de mare
gativ soarta producţiei, eşte sporită faţă de soarta re cise pentru fiecare lucrare. urgenţă.
necesar ca organizaţiile de coltei este dovedită şi la I.» Ţesători.* «Ic mătase Deva, maşinile modeme ca şi Ne străduim să ne înca
partid de la sate, consilii prima praşilă a porumbu calificarea superioară a lucrătoarelor de aici asigură o drăm în ceea ce este în TRAIAN BONDOR
le unice agroindustriale şi lui, lucrare care este reali calitate tot mai înaltă a producţiei. - scris în planul respectiv.
comandamentele locale pen zată, de asemenea, pe toată Foto: VIKGIL ONOIU — Există condiţii pentru
tru agricultură să subor reuşită ? (Continuare în pag. a 2-aJ
doneze, în această perioa suprafaţa stabilită. Ingine
rul şef al Consiliului unic
dă, întreaga muncă politi-
eo-organizatorică mobiliză agroindustrial Deva, Lucian Craşovcana, conf. dr. Corn-n- iască, prin contribuţia lor în nu (tot spatele alimentarei),
liu Nistor — de la Facultatea
ban} Şi în muncă, un maga
o unitate de preluare a am
rii potenţialului existent de Albu, a ţinut să evidenţie de filologie a Universităţii zin sătesc. Consiliul popular balajelor din sticlă.
ze şi preocuparea mecani le va acorda tot sprijinul
forţe şi mijloace mecaniza din. Timişoara, profesori de pentru realizarea acestui o-
te la efectuarea în timpul zatorilor de la C.A.P. Şoi- limba şi literatura română bioctdv de larg interes ob ŞAH — CAMPIONATUL
din judef.
cel mai scurt şi în condi muş, care au efectuat pra- DEZBATERE ştesc. SENIORILOR
ţii calitativ superioare a şila a doua mecanică la ŞTHNŢIFICO-METODICA UNITATE Ia perioada 5—15 iunie a.e,,
„TRIBUNA
praşilelor şi lucrărilor de sfeclă pe întreaga suprafa DEMOCRAŢIEI“ — DE COLECTARE Sala sporturilor din Deva va
„Probleme de analiză ling
combatere a bolilor şi dău ţă. în ceea ce priveşte în vistică, literară şi stilistică LA BALATA A AMBALAJELOR găzdui etapa judeţeană din
nătorilor. Răspunzând aces treţinerea culturii porum în şcoală“ a fost tema dez DIN STICLA cadrul Campionatului repu
tor imperative, lucrătorii o- bului, se detaşează rezul baterii ştiinţiflco-metodicc or In urma dezbaterilor care Pentru a veni în sprijinul blican al seniorilor.
goarelor din Consiliul unic tatele înregistrate de coo- ganizate ia Liceul „Decebai“ au avut loc duminică, 1 iu populaţiei care doreşte să
din Deva. Au prezentat co nie a.c., în cadru] „Tribunei
cu
agroindustrial Deva şi-au N. TIRCOB municări prof. univ. dr. Şt. democraţiei“, cetăţenii din valorifice ambalaje, de Deva
rînd
Alimentara
i.c.S.
concentrat eforturile la în Munteanu, prof. univ. dr. satul Bălaia, comuna Şoitnuş, a deschis lingă Complexul
o strada M. Kogamicea-
treţinerea mecanică şi ma Eugen Todoran, conf. dr. D. au luat hotărîrea să constru de po strada Bl. Kogâlnlcea-
nuală a culturilor prăsitoa (Continuare în pag. a 2-a) esarrt a astea e i»g a jbka & rama a «aa e rosta a moar s tarse o maso o ruma » n*
