Page 90 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 90
Pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI/
Informaţii de partid FURAJELE strînse si depozitate
»
în timpul cel mai scurt ! TEU
Creşterea calităţii Relevînd rezultatele bune la Consfătuirea de lucru
abţinute pe linia rec on di- do la C.C. al P.C.R. din
producţiei, reducerea ţionării pieselor şi asimilă 29—30 mai şi la Şedinţa La recenta Consfătuire de în, consiliile unice agroin Călan nu s-a demarat încă Ia funii or,
talen »
importului — rii în producţie proprie a plenară lărgită a Consiliu lucru cu cadrele din zoo dustriale Călan şi Haţeg e- această acţiune ( ! ?). )3e
unor piese de schimb şi re lui Naţional al Oamenilor tehnie secretarul general al xistind suprafeţe de peste asemenea, continuă să fie ire Rcţ
obiectiv prioritar pere importate, comuniş Muncii din 13 iunie a.c. partidului, tovarăşul Nicolae . 100 ha pe care mai trebuie nesatisfăcătoare rezultatele ii. K<a
Mica
al comuniştilor tii, arătând că există încă Ceauşescu, a indicat să fie efectuată prima coasă. Mult la ins dozarea furajelor', e- outil.
rezerve mari în acest do Examene de absolvire luate măsuri deosebite pen întârziată este şi acţiunea xisltnd o restanţă de aproa In jurul art
prietao
în organizaţia de partid meniu, au subliniat nece la Universitatea tru ca in toate unităţile de recoltare a ¿nurilor na pe 14 000 tone faţă de pre In jurul or
a in '. pi
„Atelierul mecanic“ de la sitatea asimilării şi produ agricole să fie strînsă şi turale din zona de luncă, vederile programului. Cele iic par
’Termocentrala Mintia a a- cerii de noi piese, suban- politică şi de conservată în cele mai buhe. această lucrare fiind rea mai mari diferenţe se regă Kcpubi,
vut Joc zilele acestea adu sa-mble şi repere tehnice, conducere condiţii întreaga cantitate lizată pe mai puţin de 30 sesc în unităţile din consi C-enaw
narea generală de concluzii reducîndu-se în acest fel de furaje necesară pentru la sută din prevederile pro liile agroindustriale Călan, 19.00 Tele jur
Toteşti, Orăştie şi altele.
gramului stabilit pentru lu
19,50 » Hon
perioada de stabulaţie, pu
în urma discuţiilor indivi substanţial importurile. Cel 2100 de cursanţi ai nând accentul pe asigurarea Ţinând seama de faptul rost ii >
nile mai şi iunie a.c. Cu
dua le cu comuniştii. In •Universităţii politice şi de nutreţurilor de volum şi noscând faptul că .tărăgăna că se apropie cu paşi re >1« de
timpul dezbaterilor, parti Instruire conducere Deva, se pregă realizarea culturilor duble rea primei coase are o in pezi perioada de începere 18,40 La oró
conomi'
cipanţii — care s-au rapor tesc pentru susţinerea în pe suprafeţe cit mai mari. fluenţă negativă asupra a secerişului la cerealele 20.00 Film
tat permanent la importan ilUi tr,
pe lori
tele idei şi concluzii ce se La Cabinetul municipal aceste zile, a examenelor In actualitate se găsesc ac producţiei de furaje, deter păioase, unde vor fi con Mi«Uok
centrate importante forţe şi
de sfârşit de an. Dintre a-
desprind din recentele cu- pentru activitatea politico- ţiunile de recoltare, însi- minând diminuarea acesteia mijloace de transport, se 31,45 Sárbátí
vîntări ale secretarului ge ideologică din Hunedoara, ceştia, 556 de cursanţi îşi lozare şi depozitare a fura la coasa a doua, este nece impune să fie întreprinse — mia
jelor naturale şi cultivate.
sar să fie urgentat ritmul
neral al partidului, tova a avu t loc o instruire — or susţin proiectul de absol Din cauza deficientelor de recoltării îndeosebi în uni măsuri hotărâte şi energice »3,8« La z¡
.'12,10 Tríejur
răşul Nicolao Ceauşescu, — ganizată de secţia de pro vire a celor trei ani de ordin organizatoric care tăţile agricole din consiliile în toate unităţile agricole
au analizat concret, cu ma pagandă a Comitetului ju studii. Temele proiectelor persistă în unele unităţi, unice agroindustriale Hune de stat şi cooperatiste pen
turitate şi exigenţă comu deţean de partid .şi Comi abordează în lumina sarci unde nu sînt mobilizaţi doara, Dobra şi Orăştie, un tru a strânge şi depozita la
nistă activitatea desfăşura tetul municipal de partid nilor şi indicaţiilor izvorite cosaşii la recoltat şi nu se de mai trebuie strânsă pro fermele zootehnice cantităţi KM
tă de întreaga organiza Hunedoara — la care au din documentele Congre folosesc la întreaga capaci ducţia de pe cile 300—900 cit mai mari de furaje.
ţie, de fiecare membru de participat membrii Consi sului al Xll-lea al parti tate mijloacele mecanizate
BUCUREŞ*
partid, în direcţia realiză liului municipal de educa dului, din cuvîntările tova din dotarea S.M.A., s-a în hectare. STADIUL BBAUZAnn PRO dioproxr&m*
Serioase semne de între
rii sarcinilor de plan, a ţie politică şi cultură socia răşului Nicolae Ceauşescu, târziat inadmisibil prima bare se ridică in legătură GRAMULUI DE RECOLTARE KadiorunuiI
A FURAJELOR PE CONSILII
creşterii calităţii produc listă, secretari adjuncţi cu aspecte concrete din acti coasă la trifoliene, acţiune cu transportul şi. depozita UNICE AGROINDUSTRIALE presei"; fi, 10
diilor; î>,00.
ţiei. Astfel, în adunare s-a propagandă ai comitetelor vitatea organizaţiilor- de ce trebuie realizată până la rea furajelor fibroase. Can PINĂ LA DATA DE 2« IUNIE 3.05 Hăfipuxt
subliniat cerinţa ca fiecare de partid din unităţile e- partid, a consiliilor oame A.C., IN PROCENTE, SE PRE lor ; 10,00 n
comunist, fiecare muncitor conomice, alţi activişti de nilor muncii. Ele conţin, sfârşitul acestei luni pe tităţi simbolice de nutreţuri ZENTA ASTFEL : 10.05 Xntcrp.
populară ;
mai mult de 1 000 hectare.
să devină propriul lui con partid. în timpul instruirii de asemenea, observaţii şi Total nesatisfăcător se pre s-au depozitat până acum Consiliu Realizai % viaţii ; 10.5C
trolor de calitate, maiştri s-au subliniat sarcinile ca propuneri privind îmbună zintă stadiul primei coase la fermele zootehnice ale Da ml el ; U
cooperativelor agricole din
să devină adevăraţi condu re stau în faţa lucrători tăţirea activităţii produc în C.A.P. din consiliile Ha consiliile agroindustriale Si- Deva 81) ştiri ; 13,05
stan lin Rov>,
cători ai procesului de pro lor din domeniul propagan ţeg, Dobra şi altele. Nici meria, Ilia, Orăştie, Deva Stmeria TU Avan premier
Orilştie
ducţie şi activitatea lor să dei, sarcini reieşite din cu-' tive şi a conducerii efici recoltatul nutreţurilor de şi Geoagiu. Deşi aveau pre Totoşti 83 12.00 Bllietil
5H
fie măsurată prin rezulta v întări le t o v a r ă ş u l u i ente de către organizaţiile pe pajiştile cultivate nu se văzute să depoziteze în pri ISra<l 51 Din como;
nostru ; 12,4
tele cantitative şi calitati Nicolae Ceauşescu, secre de partid a întregii activi desfăşoară corespunzător, ma etapă cîte 1 000—1 900 lila 48 farei ; 13,00
Călan
ve ale întregului colectiv. tar general al partidului, tăţi economice. 15.00 Studtn
tone fînuri, în unităţile Hunedoara Radiojurnal
Haţeg
14
• — * — » — e — din consiliile unice agroin Dobra :)4 nate econo*
dustriale Dobra, Haţeg şi Geoagiu zi gărul romăi
nii ; 16,55 S
17.00 Huleti*
Muzică p
Pentru patr
Omul inaltfii conştiinţa rcvsluţisnarn de nim b r
gram de c:
rele serii ;
distrările M
(Urmate din pag. 1) nii muncii hunedoreni pen 20.15 Semna
întreţinerea şi tru înfăptuirea neabătută 20.15 Gaclenţ
® in Combinatul siderurgic Hunedoara -— ia uzina cil mîndric că în România a sarcinilor economico-so- O zi Intr-o
Xon stop n
cocsochimicâ, furnale, oţelârii şi laminoare — au fost or
repararea maşinilor ganizate in această perioadă numeroase dezbateri in ca socialistă se ridică nn un ciale ce le revin din orien RADIO *i
non, profund devotat idea
tările date de partid.
drul grupelor sindicale pe marginea sarcinilor reieşite din lurilor socialismului şi co Congresul al Xll-lea al VINERI
f (Urmaie din pog. 1) ştie că un program apro recentele curintări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la munismului, înarmat cu partidului a dat un nou 20.00 ACtU.
bat de conducerea între Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29 30 mai noile cuceriri ale cunoaş impuls întregii munci po- 20,15^ Forum
matul deawo.
— Activitatea noastră — prinderii trebuie respectat şi Şedinţa plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oa terii, cu ideologia revolu litico-educative pentru for „faptelor ;
ne spunea Virgil Sturzu, întocmai, iar amânarea u- menilor Muncii din 13 iunie. Dezbaterile s-au soldat cu ţionară, ştiinţifică a parti marea omului nou, pentru pare la ac*
mecanicul şef al unităţii — nei reparaţii capitale poa măsuri concrete privind participarea şi contribuţia fiecă dului nostru dezvoltarea şi afirmarea gospodărire
cultă torii ;
cunoaşte două aspecte: re te duce la o uzură avan ruia la aplicarea în practică a autogestiunii şi autocondu- Zona producţiei mate conştiinţei socialiste. Iată vocal-hrstruT-
vizia periodică a maşinilor sată a maşinii, ceea ce lun cerii muncitoreşti. . riale însă nu este singurul de ce, propaganda, învăţă zică uşoară .
şi rep pile capitale. La geşte timpul de staţionare, • Cooperativa „Drum nou" organizează, intre 28—30 creuzet în care se formea mântul de partid, munca tiinîre cu a.
baza muncii serviciului pe în activitatea serviciului iunie, ediţia a V-a a „Tirgului cooperaţiei meşteşugăreşti", ză omul nou. Partidul a politico-educativă trebuie
care-1 conduc stă un pro mecanic şef se manifestă în cadrul căruia vor fi expuse, într-o gamă variată, pro creat în acest scop, o mul să acţioneze perseverent
gram de revizii şi repara o seamă de. neajunsuri cum duse -de încălţăminte, confecţii, tricotaje, marochinărie, titudine de forme şi mij pentru ridicarea conştiin OWE
ţii aprobat de conducerea ar fi. indisciplină, neexecu- artizanat şi casnice. Din programul tîrgului, menţionăm : loace î.n care sânt cuprinse ţei socialiste şi creşterea
întreprinderii, iar sarcina tarea întocmai a dispoziţii spectacole artistice susţinute de formaţii ale cooperaţiei şcoala, sistemul de aşeză combativităţii şi răspunde
traducerii lui în viaţă cade lor, coordonarea slabă a u- meşteşugăreşti, expoziţii cu vînzare, parada modei, consul minte de cultură, o cuprin rii revoluţionare a mem DEVA : >
în atribuţiunile a şase e- nor lucrări ce se execută. taţii cu publicul ş.a.- zătoare legislaţie socială. brilor partidului, a mase (Patria); Ct
chipe complexe, formate Serviciul nu şi-a crescut • fn codrul Festivalului naţional „Cintarea României“, în această sferă se în lor largi ale celor ce mun Drumul oas
de vară) ;
din meseriaşi cu înaltă ca încă specialişti în executa faza de masă, a început dialogul artistic între uzinele scrie organic şi activitatea cesc. Un obiectiv de cea Duios An?
(Flacăra); (
lificare profesională, con rea reparaţiilor de insta C.S.H., desfăşurat sub genericul „Eroi in muncă şi in fap politico-ideologică, iniţiată mai mare importanţă a! dos — serliJ
propagandei
noastre
duse Je oameni cu expe laţii hidraulice. în acelaşi te“. Marţi, s-au întrecut cei mai buni artişti de la uzina şi organizată de secretarul esO‘ Şistul); Osîr
general al partidului, care
rienţă. cum ar li Iosif timp, meseriaşii ce asigu nr. 4 şi servicii centrale, iar astăzi (orele 17,30) — de la se afirmă cu deosebită for dezvoltarea spiritului pa fotul, aurul*
triotic al oamenilor n vn-
Borza, Toma Rebreanu, ră menţinerea în funcţiune uzinele 5 şi 6. (Constructor.
Trandafir Socol şi alţii. Pî- a utilajelor nu sînt coordo • Miercuri, un grup de compozitori, condus de pre ţă pe toate planurile. Re cii, a devotamentului .fâţă ŞA Ni : Mij!
nă acum activitatea aceasl naţi de serviciul mecanic şedintele Uniunii compozitorilor, Petre Brâncuşi, a vizitat zultatele acestei ample ac de partid, faţă de patrie, flore (Unire
Bagdad (7 >
faţă de cauza socialismu
tivităţi se manifestă plenar
ta poate fi considerată co şef, astfel că se întâmplă C.S.H., Castelul Corvineştilor, apoi a avut o l-ntrl ni re cu şi flacără (
PENI : Cum.
respunzătoare. In perioada dese cazuri cînd nu ştie profesori de muzică, dirijori, corişti, instructori culturali din în efortul responsabil de lui, a hotăririi lor de a-şi Albă ca zAr
pune întreaga energie şi
trecută din acest an, am e- atingă ce face dreapta. Este municipiu. pus şi de colectivele de forţă creatoare în slujba trandafirul
îectuat toate reviziile pla adevărat că nici condiţiile DOINA COJOCARU mineri, siderurgişti şi con înfloririi continue a Româ VULCAN : »
structori, energetic ieni şi
nificate, iar faţă de 24 re de muncă ce le sînt asigu agricultori, de toţi oame- niei socialiste. comod (Luo
paraţii capitale prevăzute, rate celor ce muncesc la NEA : I se .
am efectuat 32. reparaţii nu sînt dintre zerul“ (Mim,
Ii A : Knoclr-*
Aprecierea formulată de cele mai bune; serviciul resc) ; ANI'
interlocutorul nostru nu ni mecanic şef are ateliere Căutători ai noului, promotori ai progresului tehnic 7. en taiorul
se pare exagerată. In peri răspîndite prin toată între URICANI :
oada de referinţă au fost prinderea şi de aceea, nu Vodă Lăptiş
I-II Noio
efectuate reparaţii de bu se poate asigura o bună La ■ sfhşitul lunii mai, la Importanta deosebită a a- Ó00000 kWh energie elec mică cu 30 la sută, ceea ce Sosf;. tă
coordonare a activităţii e-
nă calitate, neexistînd re mina Ploştina din bazinul ceslui utilaj este evidentă. trică ; duce la economisirea anua (Steaua .oş.v
clamaţii din partea secţii chipelor ce muncesc la re carbonifer Molru a fost Iată cîlcva dintre caracte — reducerea consumului lă a 30 tone otel superior. Artista, doU
paraţii.
lor de producţie. S-a acţio Remus Mogo.şan, ingine lansată in producţie prima risticile tehnice : de catite cu 10 la sută ; Astfel, colectivul fi (Patria) Lt
nat tot mai mult privind rul şef al întreprinderii. combină de abataj româ lialei din Petroşani a (Flacăra) ;
recondiţionarea în între ne-a prezentat un amplu nească C.A. 1, rod al gîn- In premieră—combina de abataj C.A. 1 C.C.S.I.T.U.M. Salu Marc ranţa (Popv>'
prindere a pieselor de plan de măsuri, elaborat în dirii fi crea(ici fliinfifice a comfus de dr. ing. Alexan Răzbunarea
schimb Pe ansamblu, tim lumina indicaţiilor cuprin specialiştilor din domeniul dru Scroban, colectivul de CALAN : s,
pul u-dat unei reparaţii se în cuvîntările tovarăşu minier. Cum s-a ajuns Ia — creşterea productivită — îmbunătăţirea granu- cadre didactice de la Insti călăreţ (Cits,
se lectă. această importantă realiza ţii combinei cu 50—70 la lometriei; tutul de mine condus de Camei’a cu
lui Nicolae Ceauşescu rosti re ? sută ; — reducerea volumului prof. dr. ing. loan Marian
O metodă tot mai pre te la Consfătuirea de lu Mobilizaţi de îndemnul de muncă fizică la opera mare (11 U
zentă in ultima vreme este cim de la C.C. al P.C.R. din secretarului general al parli- — reducerea consumului ţia de încărcare cu 60 la şi formal din conf. dr. ing. RIA : Tea*
(Mureşul) ;
conf.
Elczncr,
aceea de a se încerca o 29—30 mai şi Şedinţa ple .dului, tovarăşul Nicolae de energie la tăiere cu cca. sută; Gavril Marin Hircart, dr. vin (Grăd
ing.
şef
seamă de agregate, cum ar nară a C.N.O.M. din 13 iu Ceauşescu, privind necesi 31 la sută, ceea ce aduce — greutatea dispozitivu- ILIA : Cape.
fi cutiile de viteză, cutiile nie a.c., în care sînt pre tatea definitivării unor sis anual o economie de vuhii de tăiere este mai lucr. ing. Iosif Kovacs, şef ţă (Luminii)
de avans, grupurile hidrau văzute, printre altele : asi teme de maşini şi utilaje lucr. ing. Francisc Korou- Să prinzi o
lice ş.a., înainte de a fi gurarea unei hale de pro corespunzătoare condiţiilor ka şi întregul colectiv de (Muncitoresc
montate. Cu toate acestea, ducţie pentru serviciul me miniere din tara noastră, proiectare condus de şeful
indicele planificat de uti canic şef, dotarea acesteia specialişti ai filialei Petro proiectului combinei C.A. 1
lizare a capacităţii utilaje cu maşinile şi agregatele şani a C.C.S./.T.U.M. Sala Vilhelm Kuron, alături de
lor n-a fost încă atins şi necesare, alcătuirea unor Marc, în colaborare cu un colectivul l.U.M. Petro
ia această situaţie a contri formaţii de reparaţii din grup de cadre didactice de şani, constructorul combi »k.JWIBB
buit şi activitatea de revi specialişti cu înaltă califi la I.M. Petroşani, au înce nei, au avut satisfacţia de
Timpul pn
zii şi reparaţii. încă nu care profesională, îmbună put activitatea de proiecta a urmări lansarea în pro iunie 1980. Vj
s-a reuşit să se respecte tăţirea coordonării activi re a primei combine ele a- ducţie a acestui utilaj, a- instabilă cu
no ros. Loca]
întocmai graficul de repa tăţii serviciului, un control balaj, pentru realizarea sa preciat în mod deosebit de verse de pl<c
raţii întocmit, deoarece se mai sever asupra calităţii în tară. După o perioadă minerii din fronturile de descărcări c
întâmpină rezistenţă din lucrărilor efectuate etc., de muncă intensă, la înce lucru. va sufJa mc
partea conducerilor unor ceea ce va îmbunătăţi pre putul acestui an, la l.U.M. Succesul acestei premiere Temperatura
cita fntre 22
secţii atunci când e vorba ocuparea pentru întreţine Petroşani s-a asimilat pen în domeniul industriei mi de, iar cca.
do a se scoate o maşină rea fondurilor fixe. Este tru fabricaţia de serie, un niere are ca orientare de 12 şi 17 grad
La munţi
din procesul de producţie, o cerinţă ce se impune la produs nou : combina de a- perspectivă generalizarea u- stabilă cu c*
argumentîndu-se că „bine, I.M. Orăştie care, prin in bataj C.A. 1 echipată cu tilării tuturor abatajelor cădea a verşi
dar mai merge încă, de ce vestiţiile ce se realizează dispozitive de tăiere tip din minele de lignit. (Şte soţite de dr
să fie reparată ?“. Şi, nu aici, va deveni o unitate de I.M.P. (Institutul de Mine Combina do abataj C.A.-l, echipata cu organe de lucru lip fan Nemecsck, corespon trice. (Mele
viciu ; AL
de puţine ori, este ascul prim rang a industriei hu- Petroşani). I.M.P. Foto : ŞT. NEMECSEK dent).
tată această opinie. Or, se nedoreue.