Page 94 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI ME

1
La I.RXU.M. Demnitatea profesională a specialistului, valoare :T&

petroşani g | admite nici u rabat 9,30Ecran <Ie
Din legeni
1 uagR a care nu se 9,55Teleşcoală
lui — des,
10,15 Film av
vanşa“.
Casei de i
Sensul permanentei datorii înaltă presiune, deservim staţiile lelegrizumetrice de la între­ 12,00 Concert ei
Prezenta specialistului cepem să vorbim de fluc­ prinderile miniere, reparăm şi montăm complexe mecanizate 1.1,00 Mozaic cu
— muncitor, tehnician şi tuaţie. — Eu personal aş spune în abataje şi alte utilaje şi mecanisme de înaltă tehnicitate. 16,30Volei maxi
nia — luf
inginer — în spaţiul mun­ La I.R.I.U.M. Petroşani numai alît: te descoperi pe Asta înseamnă şi oameni pe măsură. Am perseverat şi perse­ 18,30 Iunie 198«
cii, al efortului creator se s-au obţinut succese im­ verăm la selectarea personalului tehnic şi muncitor, în urmă­ eveniment!
constituie drept o reali­ portante in acest dome­ line numai prin muncă. Adi­ toarele criterii: buna pregătire profesională, seriozitate şi con­ 18,50 1001 de s<
19,00 Telejurnal
tate de netăgăduit, repre­ niu — al muncii cu omul că, vezi ce ştii şi ce nu ştii, duită civilizată a noului încadrat. Atenţia ne-am concentrat-o 19,25Călâtorie
ce eşti şi nu eşti în stare.
zintă una dintre cele mai — ajungindu-se, după După 11 ani de muncă la su­ spre liceele de specialitate. Şi rezultatele s-au văzut. Astăzi,
impresionante şi definito­ doi ani de activitate eco­ dură, mai pot spune: nu este peste 53 la sută din personalul muncitor este absolvent de li­ 19,15 TelcencieK
La mlîinir
20.30
rii imagini ale procesu­ nomică, la lichidarea fluc­ uşor să conduci, să ai 1(> to­ ceu, ba, mai mult, am dat atenţia cuvenită policalificării şi l>ătă $aa c m
lui dezvoltării multilate­ tuaţiei. în acelaşi timp, varăşi de muncă — sudori, calificării. Avem deja muncitori specializaţi in meseriile dc 21.20 I,;i zi în .
Film seria
rale a industriei noastre. 96,8 ia sută din persona­ ca şi tine — şi să realizezi slrtingari-frezori, rabolori-rectificatori-mortezori, electricieni- 21.30 Compania
Pînă a ajunge însă la îm­ lul productiv absolvă lucru dc calitate. Atelierul bobinatori, lăcăluşi-hidraulicieni, lăcătuşi-sudori, un fel de win?:. Uiţi
pliniri, este de parcurs un cursurile de calificare şi de sudură nu este cum s-ar „universalitate“ a profesiilor, de care întreprinderea noastră 22.20 SUig&re cl$
drum, o înlănţuire de policalificare. Mai subli­ arc absolută nevoie. Cîleva exemple: Eugenia Zburlea, Dora 22,50 Telejurnal.
momente, nu de puţine niem, de asemenea, şi părea, un loc ademenitor, Voicu, Elena Vlaicu, Viorcl Pruteanu, Iul ia Gali şi alţii, sînt
ori anevoioase, ce se con­ faptul că din cei peste dar numai dacă înţelegi lec­ crescuţi în marca şcoală a întreprinderii. 'Trebuie spus. că, deşi
diţionează reciproc, alcă­ 1 180 de muncitori, numai ţia datoriei, de dăruire şi sîntem „întinşi“ cu secţiile şi atelierele pe aproape 40 de km, JSâSiî
tuind în final, o veritabi­ 0,5 la sută nu dispun de chiar conştiinţa că eşti un pivot al secţiei, ajungi s-o iubeşti. am reuşit să omogenizăm colectivul, să-l integrăm cu bune
lă arhitectură a devenirii o calificare, că 70 la sută Este o meserie de marc răspundere, dar o meserie care îţi dă rezultate în sarcinile ccono-mice ale întreprinderii. Munca cu BUCUREŞTI
fiecăruia dintre noi. între sînt deja poliealificaţi, iar satisfacţie. Depinde din ce unghi înţelegi răspunderea faţă de omul este cea mai grea. Şi trebuie să ţinem scama că ccl mai dioprogrnmul d
acestea, desigur, cele mai în acest trimestru urmea­ calitatea slîlpilor pe care-i producem. Eu pun marc preţ pe trainic liant îl reprezintă încrederea dar... şi perseverenţa. Radiojurnal ;
presei ; »,10 ( ! v
importante sînt şcoala şi ză cursurile de calificare disciplina muncii, pa punctualitate. Deşi sînt tînăr, n-am îm­ diilory 9,1») liuji
procesul muncii. Puntea pentru meseria de strun­ plinit 27 de ani, cred că noi sîntem oamenii de care depinde Viitorul aparţine specializării 9,05 Audienţa s
de legătură, momentul-' gar 31 de muncitori. siguranţa minerului în aclîncul abatajelor. Cred în tovarăşii Buletin de ştii'
vista literarii r
cheie, am putea spune, îl în reportajul de faţă mei de muncă ca şi în mine. Ca tînăr comunist trebuie să „Uite, de pildă, problema Doine şi jocur
reprezintă integrarea în ne-am propus să urmă­ dovedeşti cu eşti capabil, că te pricepi, că eşti în stare să porţi asia, cu prestigiul lînărului 11.00 Buletin d'
Atlas cultural ;
producţie. La terminarea rim munca şi evoluţia a- pc umeri o răspundere. cu o burtă calificare. Sînt ieca „U“ ; 11,
şcolii, tinerii vin în în­ cestui harnic colectiv al Lecţie simplă. Deşi tînăr, Zcno Canea, şeful dc brigadă al de acord cu laicului, pregă­ iniera radio-tv.
treprindere cu năzuinţe şi industriei noastre minie­ sudorilor, îţi aminteşte cu precizie dragostea şi datoria ce-o tirea care sînt obligatorii comoara folclor
speranţe. Dacă vor găsi re, treptele acestei volte are faţă dc muncă. pentru a fi apreciat ca spe­ 12,45 Muzică dc
13.00 De la 1
atmosfera prielnică împli­ spre înalt, adevărată co­ cialist. Şi pentru mine, şi Meridian-club ;
nirii lor, vor rămine, de­ lumnă in a cărei înălţa­ Amfiteatrele vieţii pentru cei de-o vtrslă cu jurnal ; 16,15
venind buni muncitori, re întreaga colectivitate ding ; 18,00 Ore)
La hanul cu cîi
buni specialişti. Dacă nu, învesteşte cel mai preţios „7 robiile să gîndeşli bine, mine, tinerelul este... viitorul. nos­ gram susţinut
M-aş
opri
la
colectivul
vor pleca. Si atunci în­ tezaur — inteligenţa. Brata, Nicuşor
acesta a preţul gîndirii", a-
tru, cred că-i mai nimerit Aneta Stan şi
ceslea sînt spusele de înce­ deanu ; 20,30 A l .
întrucît îl cunosc dc-o viaţă.
Viaţa omului adevărat începe put ale maistrului principal, Ei bine, Marin Horned, Lu­ nia. Carte radi'
reportaj ; 20.10
Mihai Gudasz. nore : 22,00 '
cu deprinderea muncii dovic Bicskei, Lidia Miclea,
„Sînt din Lupeni. Prin 1953 Gabricla Pop, Georgeta Chir­ 22,30 Ring de (
Buletin de ştir
am absolvit cursurile şcolii
Stăm de vorbă cu dr. ing. cii, sini numai cîţiva din. cei cu care realizăm o producţie Nou stop muzl
profesionale, am lucrat ca
Anton Ba cu, directorul medie lunară de peste 2,5 milioane lei, reparînd nu mai puţin
meseriaş la U.R.U.M., apoi 989^^8288008^
I.R.I.U.M. Petroşani. s-a trecut la specializare. Am de 2 550 de utilaje electrice. Aici, la Varniţa, în.acest atelier
— Chiar dacă întrebarea sîntem doar 70 de muncitori şi tehnicieni. Şi cum spuneam, IlafNEIV
’fost. trimis la o şcoală de
de debut vi se va părea ne­ între ceea ce faci şi mm faci, este o strînsă legătură a spe­
avenită. v-aş ruga să n-o"o- maiştri melalurgişli la Reşi­ cializării. Mai întîi trebuie să fii conştient că meseria trebuie
ţa. Din 1909 sînt aici, în sec ­ DEVA : Dru
coliţi. lat-o : Ce însemnătate să-ţi placă, să te „acapareze“ altfel spus. După mine, ntt-i (Patria); Cump
arc I.R.I.U.M. Petroşani pen­ ţia de construcţie a slîlpilor simplu. La 39 de ani de muncă am trăit toate fazele muncii, Drumul oaseloi
hidraulici. Ideea pe care o dc vară) ; HC
tru mineritul Văii Jiului ? ale afirmării. Ba mai mult, am şi calificai vreo 150 de elec­ Duios Anastas
Dar pentru celelalte între­ ridicaţi este jourtc interesantă, pentru oricine consideră mun- tricieni. Astăzi însă, lucrurile nu sc mai rezumă la o simplu (Flacăra); Colo!
prinderi cu profil minier din ca aşa cum e firesc s-o considere, adică, adevărata şcoală a însuşire a meseriei, trebuie să cunoşti, să fii un fel de mese­ dos — senili! I
tară ? vieţii. Eu aşa am considerat-o toată viaţa. Păi, cum altfel ? riaş „universal". In acest an avem la specializare 35 dc absol­ /,-bitul); osinda
fotul, aurul ş
— Cred că profilul între­ Ici gîndiţi-vă; fabricăm peste ÎS 000 de stîlpi hidraulici pe an venţi ai liceului industrial din Petrila. Unii sînt deja foarte (Constructorul)
prinderii noastre nu mai are şi asta nu pare nu ştiu ce. Dar vedeţi, odată cu creşterea nu­ buni profesionişti; Gheorghe Chiş, loan Ciucur, Horea Cos- ŞA NI : Mijlocaş
nevoie de o prezentare. In mărului slîlpilor creştem şi noi. Şi nu aşa din senin. Aici tinaş. Cu ceilalţi trebuie să avem răbdare, să mai transpirăm. rtere (Unirea) ;
Bagdad p Noie-
cele 7 subunităţi — S.S.I1. ne-am călit, ne-am fortificat, ne-am împlinii ca oameni. Pol In brice caz, invidiez spiritul şi infuzia de optimism a tine­ şi flacără (Repi
Vulcan, atelierul de armaturi şi ţevi flanşale Paroşcni, atelie­ spune că sînt bucuros dc faptul că am realizat peste 17 noi rilor... PENI : Curopân
rul de tuburi de aera] şi un altul de metrologie, atelierul me­ dispozitive în sprijinul producţiei, printre care „Strunjirea Dialogul cu maistrul Francisc Luzur, de la atelierul de rc.-y Albă ca zăpada,
trandafirul (M
canic Livezeni, atelierul de reparaţii electrice Varniţa — sînt elementului intermediar al capului port ventil de la stâlpii hi­ parat utilaje electrice a fost scurt dar... plin de învăţăminte. VULCAN ; Un
numai câteva puncte unde executăm şi adaptăm elemente pen­ draulici". Ani de-arindul am calificat, prin cursuri, zeci şi comod (Luceaţi
tru susţinerea mecanizată, recondiţionăm piese de schimb şi zeci dc strungari, rectificatori şi rabotori. Şi sînt mândru de Să fii părtaş la orga tehnicii noi NEA : I se spu
zerul" (Minerul)
subansamblc la utilaje indigene şi de import, agregate hidrau­ asia. Deci, dacă observaţi, este o continuitate pe care am con­ | SA : Sosea ode
lice dc înaltă presiune, piese de schimb pentru corpuri hidrau­ struit-o prin muncă şi dăruire, aşa îneît pot spune că împreu­ Inginerul loan Creţii nu rel (Muncitore
lice, mecanice şi electrice, armături de mină şi, fără a ne lău­ nă cu cei mai vrednici strungari de la noi. Cornel Grihdeanu, ştie a povesti scurt. Şi în ciu­ CĂNI : întoai
Vodă Lăpusneaţ,
da, stîlpi hidraulici pentru minerit. E firesc să ne socotim Ileş Alexandru, Nicolae lacob şi alţii, sîntem adevăraţii pivoţi da , acestor reveniri la ceea I-1I (7 Xoiemtu-
pionul numărul unu al modernizării mineritului. ai modernizării mineritului din Valea Jiului. Este, poate, cel ca „face" întreprinderea al Sosea odată i
mai important lucru acesta : să fii demn şi de folos societăţii. (Steaua roşie)
— Ce au adus nou cei doi ani de la înfiinţarea întreprin­ cărei inginer şef este, omul Artista, dolarii
derii ? din faţa mea este de un fi­ (Patria) ; Lumeţ
s'faeăra.) ; GEO
— Fără să pară o laudă, pe lingă atelierele existente in O reeditare obişnuită resc şi dc o modestie alît de Wbreuie cucereş',
1978, cînd a luat fiinţă întreprinderea, au apărut ateliere noi elocvente, îneît o interven­ (Casa de culturi
Atelierul de confecţiona! Speranţa (Popul.
la Paroşcni, Vulcan şi Livezeni. Asla-i doar începutul. ţie în concretul realizărilor
armături şi ţevi flanşale Pa- Răzbunarea pa;.
— Modernizarea şi mecanizarea întreprinderilor miniere colectivului ar fi nedorită.
roşeni. Un atelier încă în fa­ CiALAN : Sosea
nu implică şi o modernizare a I.R.I.U.M. ? — Nu mi-a plăcut nici­ călăreţ (Casa 0
za de construcţie. Stau prin­ SIMERTA: Tcab
— Lucrurile par simple pentru un neavizat. Pentru înce­ odată să spun vorbe mari.
tre stivele de armături abia re (Mureşul):
put avem deja 14 instalaţii de ridicat, din care o sînt deja sudate şi aştept. Îl aştept pe Ştiu însă un lucru sigur: că învinsă (Grădim
montate. Am conceput, proiectat şi executat 34 dc muşini. orice om trebuie să se bată IC,IA : Capcană
Ion Vamvu, care, spunea ţă (Lumina).
- Pentru colectivul nostru e un pas înainte. pînă la capăt pentru trium­
maistrul Car ol Simonis „nu
— Si oamenii ? s-a întors încă de la cursu­ ful ideii în care crede. O spun cu toată convingerea, fără em­
— N-aş vrea să se creadă că arh stat pe roze la începui. rile şcolii profesionale...". fază. O spun din practica mea de 17 ani în activitatea de
Ani pornit la drum cu 700 de oameni, unii buni, alţii... Astăzi, Altcineva îmi spusese, mai în constructor de utilaje miniere. Motivaţia afirmaţiei este însăşi Loto
numărul personalului din întreprindere este aproape dublu. glumă, mai în serios, „are cauza aflării mele aici, la I.R.I.U.M. Profilul nostru e di­
vers : reparaţia şi întreţinerea utilajului minier — stîlpi hi­
Am ajuns la stadiul cînd nu mai încadrăm orice meseriaşi, alîta vigoare în el, că nu Rezult: ¿ Ir;
orice tehnician. Avem pretenţiile 'noastre, dacă vreţi. Dai fiind mai ştie ce să facă cu ea /“. draulici, agregate hidraulice de înaltă presiune, susţineri me­ iunie 19t„):
profilul intre prinderii, au apărut, ca o cerinţă imperioasă a canizate în subteran, combine de abataj şi înaintare, cum s-ar Extr. I : 04, 8i
formaţiilor „Service", specializarea. Universalitatea? Cred că Prea lungă introducerea, veţi spune, noi sîntem „uzina constructoare de uzine subterane“. 2, 32, 06, 40.
zice şi trebuie să convin că aşa e. Acum însă, fiindcă ştim de Fabricăm stîlpi hidraulici de susţinere cu pompă centrală, util
nu exagerez dacă afirm că 9 din 10 muncitori s-au specia­ Extr. a U-a: C
unde pornim, putem să-i ascultăm părerea sudorului Ion Vamvu. pentru Valea Jiului, cit şi- pentru celelalte întreprinderi mi­
lizat în 2 sau 3 meserii. Au apărut şi profesiuni noi: lăcătnş- 81), 28, 26, 31, 18
„De ce învăţ la 45 de ani ? Pur şi simplu pentru cu nu pot niere din ţară. Sarcina noastră nu este numai aceea dc a mo­
hidraulician, electriciun-lelegrizumetrist şi altele, absolut ne­ Extr. a 111-a:
trăi printre tinerii pe care îi am în brigadă, trecuţi prin li­ dela maşini şi utilaje, ci şi dc a forma oameni cu o înaltă
cesare prin specificul muncii. Montăm complexe mecanizate în
cee, la profesională, cu un curs dc calificare. Este, poate, cel profcsionalitate, harnici şi demni în tot ceea ce fac. Deşi Fond dc cistlgi
abataje, asta înseamnă că avem un număr restrîns de oameni lei.
mai important lucru, acesta : să ştii că faci parte din milio­ n-am socotit niciodată cu exactitate, sînt sigur că în cei 2 ani
cu eficienţă maximă. Deci, lăcătuşul trebuie să sudeze şi să
nul ăla de oameni, specializaţi, de care spunea tovarăşul de cînd s-a înfiinţat întreprinderea, numărul oamenilor cu
facă şi alte lucruri pentru care s-a specializat. Pentru prima
Nicolae Ceauşescu. Nu numai tinerilor le este îngăduită setea înaltă calificare a depăşit 95 la sută. Cred că sîntem între­
oară in minerii am înfiinţat echipe „Service' dc intervenţii
de cunoaştere, de ştiinţă. Ştiu, ştiu... Vă gîndiţi la tovarăşii prinderea cu cea mai mare suprafaţă în care îşi desfăşoară
şi reparaţii la staţiile tclegrizumetrice şi FRAM. Continuăm I V r e m i
mei Ion Sofrone, Ion Crăciunescu, Gheorghe Vasilica, Grigo- activitatea 8 subunităţi, ponderea căzbid însă pe S.S.II. Vul­
să specializăm muncitorii şi maiştrii în cîl mai multe meserii re Nicolae sau la brigada lui Gheorghe Apostol, care sudează can şi atelierul de reparaţii electrice Varniţa. Pentru prima
şi specialităţi. Mineritul s-a modernizat alît de mult incit, o tot ce tăiem noi ? Poate că aveţi dreptate. Dar vă spun un oară s-au creat în întreprinderea noastră echipe de specialişti Timpul proba),
ziua de 28 iunit
mare parte din activitatea omului este preluată de maşini şi secret: cu sudura noastră sîntem de mare sprijin minerilor. Care intervin prompt la reparaţii şi verificări la staţiile telc- va fi in gener.
Am realizai în anul trecut o productivitate medie pe om al grizumetrice şi PRAM. Şi lot pentru prima oară,, prin poli­ 1
aparate care trebuie nu numai .cunoscute şi conduse, ci şi în­ cu cerul v-ariab
muncii de 1 200 000 lei. Nu ştiu ce credeţi despre cifră, dar calificare, am creat meserii noi: lăcătuşi-sudori-hidr aulic ian, dea averse de
treţinute, reparate. Sarcinile acestea le avem noi, cei de la ploi locale însoţi
asia lăcăluş-hidraulician. Aici, în întreprindere, s-au formal şi au cărcări electrice,
I.R.I.U.M. Continuăm calificarea şi policalificarea persona­ Liantul numit perseverenţă crescut oameni cărora le putem spune de pe acum specialişti, sufla moderat c,
lului nostru; în prezent am deschis cursuri de calificare pen­ între care îi amintesc pe inginerul Petre Manea, maistrul tcnsificări de
Gheorghe Chelaru, electricienii Ernesl Ciontoş şi loan Nariţa. oră din sud-vest
tru strungari şi electricieni. Cum carnetul cu însemnări Dovada : în cele 6 luni ale acestui an, datorită recondiţionă- tura minimă va
— Fiind cea mai lînără întreprindere din Valea Jiului, ce pe care le-am făcut timp de să între 10. şi 15
cea maximă înt;
trei zile în drumul nostru de rii pieselor de schimb, am făcut o economie de efort valutar
perspective de dezvoltare credeţi că aveţi în inilor ? de peste 2 milioane lei. Şi încă o cifră elocventă: la atelie­ grade.
la o secţie la alta, de la un La munte, vn
— Vom deveni cea mai marc din bazinul carbonifer! Vom atelier la altul, lăsase între­ rul de confecţii armături şi ţevi flanşate, cu un efectiv dc 70 bilă cu cerul
dezvolta atelierul de reparat utilaje electrice de la Varniţa, barea: „Cum se face selec­ de oameni, realizăm o producţie marfă de. peste 90 milioane noros. Vor căd
averse de ploai-
ţia noilor încadraţi ?“ nelă­ lei, ceea ce nu-i de ncluat în seamă, dacă ne gîndim la uriaşa de descărcări
se va concentra întreaga activitate din zona Petroşpniului pe
cifră de 1 200 000 lei productivitate pe om al muncii. Noi, co­ (Mcteorrf-'jR de
murită, am considerai că este
platforma industrială Livezeni, iar la Vulcan, e sigur, se va (Ludovic ■ ITonc>
mai util să solicităm opinia lectivul întreprinderii I.R.I.U.M., am trăit şi trăim multe eve­
executa şi repara întregul echipament hidraulic din mineritul
directorului adjunct, Ion Ghi- nimente noi, inedite. N-aş vrea să le enumăr. Poale că nu Pentru zilele ,
Văii Jiului şi din ţară. Vom avea o turnătorie a noastră, in­ nea. este locul. Să te ştii însă părtaş la marea operă de moderni­ iunie: Vremea „
răcoroasă cu cr
stalaţii pentru tratamentele termice dc. Cum vedeţi, un viitor — Nu este vorba, după zare a mineritului românesc — ce ghid curat, ce satisfacţie !... OU. Vor cădea
dc marcă, cum se zice. Rămîne ca noi să ne pregătim să cum aţi putut constata, dc Aceasta este viaţa inginerului loan Creţii, şi ca îi umple verse locale de
soyte de descărc
vreo iniţiativă personală, r.i ce. Temperatura
preluăm aceste obiective şi sarcini, să ne justificăm prin fapte üc<. 1 inima de mîndrie, demnitate şi omenie.
dc o necesitate. Întreprinde­ uşor la sflrşittil
condiţia dc participanţi activi ai procesului de modernizare ■ iul.
rea noastră este un ¡el de ,,laborator“ al tehnicii noi, care se
a mineritului românesc. introduce în minerit. Construim stîlpi hidraulici, agregate de Pogină realizată de : D.D. IONAŞCU