Page 95 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 95
1-42 ® SlMBÁTÁ, 28 IUNIE 1980 tTitíJ* 3
Cosţeşii—'_8o ¡ntílnirea tineretului cí¡istorie in unităţile consiliului unic agroindustrial Hunedoara
Şi în acest an, ca în a- pe tribuna in ;ier liber de nuare, pin-a seara, măi no Preocupare susţinută pentru executarea la timp şi
tîţia ani la rând, Costeşti i, pe străvechiul platou, tir tăm. ca principale momen
mcaaţa :
ülimpu- tradiţionalul loc de î'ntîlni- neri .creatori de poezie pa te, gala laureaţilor festiva
aninunft re a-1 ţinerilor ou istoria triotică din peste 20 de ju lului inter judeţean de mu in bune conriifium a lucrărilor agricole de sezon
! : ,,Re- neamului, vor încununa deţe ale ţării se vor în zică populară „Voci ţine
luctie a amplul şir de manifestări trece în concursul „Sub re“, şi a concursului crea Activiîate Intensă, ginerul şei al C.A.P. Peş trebuie să se facă pe 35
ţ 5 ce s-au desfăşurat zi de zi flamuri de partid biruitoa torilor de poezie revohhio-
¿v susţinută la tişu Mare, ne-am deplasat ha. iar a doua praşilă me
j-Brtistic în „Luna educaţiei politi re“. Ziua va continua cu nar-patriotică „Sub fla în cîmp. Preşedinta C.A.P. canică s-a efectuat pe a-
f Uflmít- ce şi culturii socialiste pen recitalul de muzică tunară, muri de partid biruitoare", întreţinerea culturilor Casudi Otilia, brigadierii proape 40 iia. Se impune
a
0 . tru tineret“. proiecţia filmului istoric finalele cupei „Costeşti ’80“ de cîmp sînt zilnic în mij o mai mare mobilizare a
> crom ea
: politice „întâlnirea tineretului cu „Dacii“ şi se va încheia la la handbal şi .volei, .drume Ţăranii cooperatori şi locul oamenilor, muncesc cooperatorilor Ia prăşit
istoria — Gosteşti ’80“ este loc de tabără, sub jerbe de ţiile la cetăţile dacice de mecanizatorii din consiliul alături de ei şi se îngri pentru ca această' lucrare
integrată în cadrul mani artificii. la Grădişte, Costeşti şi Bli- unic Hunedoara muncesc cu
ţara jesc de buna organizare şi să f;^ grabnic -încheiată.
festărilor de largă .rezo Mîine, 29 iunie, zecile de daru. Bineînţeles, pe tot hărnicie şi răspundere la desfăşurare a muncii ia
nanţă, prilejuite de sărbă mii de tineri prezenţi la parcursul zilei cele mei re prăşit u 1 cartofilor, legu
e... sím- torirea a 2050 de ani de la Gosteşti vor participa la prezentative ansambluri şi melor. sfeclei furajere şi întreţinerea culturilor, re Recoltarea, strîngerea şi
coltarea, transportul şi de
uUiirá întemeierea statului dac tradiţionala întâlnire cu is formaţii artistice din jude porumbulir. Această acti pozitarea furajelor. Tot depozitarea furajelor —
(alias — centralizat şi independent. toricul Hadrian Daicoviciu, ţul nostru „Silvana“ şi vitate se oglindeşte în re o problemă
diera K - Ea beneficiază de climatul care !s va evoca principa •„Gefcusa“ din Deva, ..Mân aici, la ferma l.A.S. nr. 2,
episori dra“ al minerilor V ă i i J i u zultatele obţinute. Toate cultura porumbului — 250 la ordinea zilei
ite de puternică efervescenţă lele momente privind ge suprafeţele cultivate cu ha — şi cea de cartofi —
politică şi angajare revo neza. organizarea şi dezvol lui. „Haţegana“ din Hune cartofi sînt bine întreţi 40 ha — au fost prăşite de Asigurarea bazei furaje
luţionară,- creat de vibran tarea statului dac centra doara, „Doina Crişuiui” din nute. în ce priveşte po două şi respectiv trei ori, re este o condiţie hotărâ
ta chemare adresată tine lizat şi independent con Brad, „Doina Streiului“ din rumbul, din cele 882 ha iar ia cartofi s-au aplicat toare pentru creşterea efec
rei generaţii de secretarul dus de Burebista. întilni- Călan. „Bucura“ din Haţeg câte sînt cultivate în C.A.P. cîte două tratamente pen tivelor şi a producţiei ani
general al partidului, to rea va fi urmată de spec si altele — vor prezenta s-au prăşit mecanic 784 tru combaterea bolilor şr a maliere, pentru realizarea
varăşul Nicolae Ceauşescu, tacolul-evocare „Din vatra spectacole pe cele două şi manual G77, iar, în fer
G.üü Ra- dăunătorilor. planului în zootehnie la toţi
eţii; 7,00 de la tribuna Forumului ti milenară scrutând spre v i i scene în aer ii bar. mele l.A.S., unde porum Asemenea culturi care indicatorii. In toate unităţile
Revista neretul ui. tor“, susţinut de formaţii EMIL GR07A, bul a fost erbicidat total, din acest consiliu unic
il ţnclo- ale tinerilor din: judeţ. secretar al Comitetului iţi îneîntă ochiul am întîl-
de'Ştiri: Manifestările de la Cos s-au făcut prăşii ele me nit si Ia C.A.P. Mînerău. agroindustrial recoltarea fu
; - io.no teşti vor începe de fapt. Din bo«£tul program ce judeteen Hunedoara canice pe toate ceie 518 Tovarăşele Maria Petric, rajelor cultivate se apropie
0,03 Ke- astăzi după-amiază, cî-nd "se va desfăşura în conţi - ' ci U.T.C. ha. Dintre C.A.P., cele de sfirşit. Mai sînt de re
; 10,40 preşedinte; Silvia Hărău,
»pujare ; mai curate si frumoase brigadier de cîmp, Silvia coltat doar 28 lia, cite 8
;ri; 11.03 culturi le au cele din Hui ia Băcăştie şi Cinciş. 7 la
> Disco- Stănescu şi Doina Palcă-u,
ivanpre- Sesiunea Consiliului popular judeţean turi. Boş, Peştişu Mare, contabile, îşi dovedesc pri Teliuc si 5 la Boş. Pianul
’,30 Din Mânerău. Trebuie.să inten ceperea şi spiritul gospo de 1000 tone siloz pe con
nostru; sifice ritmul pentrir termi siliu a fost depăşit, reali-
menadă; (Urmaie din pag. 1) şi spirituale a poporului, mică serie, în unităţi mici. dăresc în buna organizare
; 15,00 narea prăşitului manual şi desfăşurare a muncii, în zîndu-se 1200 tone. La.
1 Itadio- de trecere la o nouă cali De asemenea, industria mi C.A.P. Cinciş, Peştişu Mic, modul în care sînt întreţi Peştişu Mic 250 tone şi
liorecor- le şi neajunsurile sublinia- tate. In acest context a că v.a trebui să dezvolte N.andru, Ilăşdat.
rii; 20,00 secretarul gene- fost subliniată necesitatea nute culturile. în întreaga 330 tone. Huituri 362 tone,
— pru- producţia de .artizanat, să împreună cu ing. Gheor- activitate. Aici se face a- Peştişu Mic 250 tone şi
e Mia gartidului, tovară- dezvoltării îhtr-o măsură pună mai mult în valoare ghe Viţă, prim-vicepre- cura a doua praşilă ma Boş 300 tone. Acum for
retlescu, colae Geauşeseu, la considerabilă — aşa cum a sursele de materii prime şi şedinte al consiliului u n i c maţia compusă din Dorin
e Săbă- indicat secretarul general nuală ia porumb. La C.A.P.
í llomíi- ă Consfătuire cu ac- materiale locale, să dezvol agroindustrial. directorul Peştişu Mic, prima praşilă Pop, Nicolae Vlaicu, Va-
ică de şi cadrele de bază din al partidului — a indus te producţia materialelor S.M.A. şi Toan Furcă in mecanică şi. manuală mai sile Mihăilă. Nicolae Măr
cute so- ..peraţia de consum, coo triei mici şi serviciilor, de construcţii, ceramicii,
ojurnal ; peraţia meşteşugărească, gărit şi Constantin Trifan,
; 24,00 astfel ca să se asigure pe prelucrării lemnului, plan încheie acţiunea de însi-
cooperaţia agricolă de pro deplin cerinţele cetăţenilor telor medicinale etc., să pu
nocturn. ducţie şi consiliile populare în repararea şi întreţinerea nă un accent mai mare pe iozare a furajelor la C.A.P.
se regăsesc şi în judeţul a tot ce au în gospodărie, . valorificare a. ma teri albior HEfMffll Boş. în schimb, la fineţe
Hunedoara. Griticînd slaba atît articole electroeasnice, recuperabile. Referindu-se naturale, din totalul de
preocupare a uniunilor ju la eficienţa economică în E3BEBZI7P 1892 ira, s-au recoltat doar
deţene ale cooperaţiei şi obiecte de uz personal, cît acest domeniu, vorbitorul 84 iva. M u l t rămase în
şi satisfacerea serviciilor în
urmă sînt. C.A.P. Boş, Ră-
oaselor consiliilor populare pentru construcţii. De asemenea, a arătat că în industria căştie, Teliuc, Dumbrava,
(Arta); valorificarea resurselor pe mică se menţine încă un « Spectacole. Trei colective artis.ice din ţară au vizi
(Grărtiua care le oferă judeţul nos a fost subliniată necesita număr mare de personal tat în această sâptămînă Valea Jiului : orchestra populară . Nandru şi Izvoarele şi alte
JOARA : tea apropierii micii pro „Doina Banatului" din Caransebeş (cu spectacolul „Doină le,care vor trebui să-şi mo
trecea tru în crearea şi extinde auxiliar, ceea ce a făcut
clin Ro- rea industriei mici,-a ser ducţii de populaţie, pentru ca unele activităţi să fie mîndrâ bănăţeană"), Teatru Bulandra din Capitală (cu. bilizeze toate, forţele la
îSiUcrttr- viciilor în scopul satisface ea cetăţenii să poată bene nerentabile. piesa „Infidelitate conjugală", de Leonid Zorin) şl Teatrul -cositul fîneţelor naturale,
a): Pro- ficia de ea în mod civili Naţional din Cluj-Napoca, ce va prezenta mîine seară,
ardelenii rii în mai mare măsură >a Subliniind sarcinile ce strîngerea şi depozitarea
PETRO- cerinţelor populaţiei, pri zat şi ia. timp. revin consiliilor populare !a ora 20, în sala Casei ele cultură din Petroşani specta lor cu grijă.
cieschi- mul secretar al Comitetu în legătură cu probleme colul cu piesa „City Sugar sou Cum se numeau cei pa
tul din în coordonarea şi dezvol
ie); Rug lui judeţean de partid s-a le industriei mici,' vorbito tarea industriei mici, servi tru Beatles", de Stephen Poliakoff, în versiunea 'româ Gata pentru
■a); LU- referit pe larg la sarcini rul s-a referit la necesita nească a lui Florian Pittiş.
ultura)); le ce le revin, arătând că tea extinderii colaborării ciilor, creşterii animalelor • Consiliu! municipal al sindicatelor a organizat pen începerea secerişului
roşie ca în gospodăriile populaţiei,
toresc) ; ia baza activităţii sistemu acesteia cu marea . indus angajării cooperaţiei de tru luni la I.M. lonea un schimb de experienţă pe tema
itist in- lui cooperatist trebuie să trie, angajîndu-se -într-o „Metode eficiente de combatere a prafului de cărbune şi Pregătirile pentru înce
; 1,0- consum în activităţile din siiicogen“, la care sînt invitaţi să participe mineri şi cadre perea recoltării orzului —
„Buido- stea hotărârile Congresului seamă de activităţi, în do domeniul zootehniei şi alto
NJNOA- al Xll-lea al partidului, meniul construcţiilor de ie, vorbitorul şi-a exprimat tehnice din întreprindere, precum şi cercetători de ia 405 ha — şi a grâului —
in ciălă- programul de dezvoltare maşini, realizând o serie de convingerea cu unităţile I.C.P.M.C. şi C.C.S.M. 1429 ha -~ atît în C.A.P.
URI- • Liceul industrial din Vulcan găzduieşte pinâ iri 15 cil şi în fermele l.A.S. au
:a lui generală a ţării, de ridica produse, de piese, de sub- cooperatiste din judeţul
- seriile re a bunăstării materiale ansamble, de aparatură de nostru, consiliile populare iulie „Salonul de artă fotografică populară”, în care expun fost încheiate. S-au orga
BRAD: îşi vor mobiliza eforturile artişti fotografi din toată ţara. nizat trei formaţii com
tlantidei r pentru transpunerea neabă politice şi culturii socialiste pentru tineret — Costeşti '80" plexe care au în dolare 18
călăreţ
•
in zilele premergătoare încheierii „Lunii educaţiei
tASTTTÎ:
combine, 10 prese de balo
irdeienii
tută în practică a sarcini
U-BAI : lor trasate de secretarul în localităţile Văii Jiului au fost organizate expoziţii cu- tat paie şi mijloacele ne
prinzînd lucrări de creaţie tehnico-ştiinţificâ ale tinerilor
cesare pentru transportul
itlantida Slujitorii şcolii general al partidului în a-
-IA TEC: cest important domeniu, creatori. Mîine la Costeşti vor fi prezenţi şi 2 000 de tineri recoltei şi paielor. Pentru
BRAZI: din municipiul Petroşani. realizarea celor 400 ha
ii roz ; vor face totul pentru îm ® Parada modei. Ieri, la Clubul sindicatelor din Vul culturi duble, vor lucra la
lată un Omagiem astăzi, cu ghi ne ale pregătirii tinerelu bunătăţirea radicală a ac
nituri); dul şi inima, cu alese sen lui. Eforturile depuse de tivităţii industriei mici şi can a avut loc o paradă a modei '80, organizată de arat şi pregătirea terenului
;e1 ma- timente de respect şi re cadrele didactice huriedo- I.C.S.M. Vulcan in colaborare cu întreprinderile de con 29 de tractoare, iar la se
l,ia este serviciilor pentru satisface fecţii din Satu Mare.
1 varii); cunoştinţă, pe cei care îşi rene, sub îndrumarea or rea cit mai' deplină a ce mănat 11 maşini.
iiru ra- dedică neostenit, cu dra ganelor şi organizaţiilor rinţelor populaţiei. CONSTANTIN IOVÂNESCU
goste şi devotament, de partid, conlucrarea N. BADIU
munca şi viaţa cauzei no fructuoasă cu organizaţii
bile de instruire şi de e- le de tineret, cu familia, Keconditionarea
ducare a tinerei genera au făcut ca actualul an * dotarea şoferilor de pe
ţii. O sărbătoare dragă şcolar să se încheie, iu autobuze cu cleşti de per
nouă, tuturor, pentru că învăţământul general, cu pieselor de seliimb forat sau, perforatul con
i < \ 27 asupra fiecăruia dintre o p r o mo v abilita te de 97,79 laţii si aparatură. Aş vrea mm stituie o muncă prea „is
noi s-a aplecat cu dragos la sulă. Accentuarea ca (Urmare din pag. 1) noi maşini-uneite, insta tovitoare“ ?
, (iO, 58. te de părinte, dascălul, racterului formativ al în
deschizîndu-ne drum spre văţământului — zestrea clapele cuplători funingi . să evidenţiez şi priceperea, RULOTA —
, 73, 33, lumină. ne, corpuri şi scaune pen hărnicia şi conştiinciozi DESPRE... CLEŞTE ÎN VACANŢA ?!
didactico-malcrială a cres
Cei care au avut feri cut în acest an cu 6' mi tru toate tipurile de vane, tatea unora dintre cei mai
8. cirea să crească şi să se unele tipuri noi de bare buni meseriaşi ai atelie Aflîndu-ne împreună cu in incinta Şcolii gene
1 1)57 757 formeze în anii noii noas lioane lei — a legal or pentru sortarea cărbunelui rului nostru mecanic, ou organele de control de la rale nr. 3 Deva (din car
ganic şcoala hunedoreană
tre societăţi, au fost înso etc. De asemenea, am ex un aport însemnat la ac l.'T.A. Hunedoara pe tra tierul „Dacia“), există o
de cercetare şi producţie,
ţiţi de dascăli piuă la perimentat primii din ţară tivitatea de recondiţionafe seul Orăşlie — Gcoagiu, rulotă pentru colectarea
stimulând creativitatea teh
maturitate. Şcoala, deve recondiţionarea unor piese a pieselor de schimb : Ro- am constatat că multe hârtiei. Idee bună. Acum
nică (revelatoare este ac şi repere de la pompele însă, odată cu vacanţa e-
nită factor principal de mulus Martin, Iosîf Tiri- dintre abonamentele de
tivitatea desfăşurată in levilor, «' luat şi rulota
cultură şi civilizaţie, i-a de circulaţie, precum şi ră- ung, Arghir Brînda, Petru călătorie rămân neperfo-
cele aproape 3 300 de vacanţă. Dacă l.J.V.M.R.
crescut, i-a educat, i-a citorii cu ‘ injecţie pentru Săbău. Ionel Mînăstire, Ion rale, fapt. ce dă posibili
pentru format. Lăcaşul de învă cercuri ale elevilor). E- turbine care se aduceau Marton şi mulţi alţii. tatea călătorilor de a e- Deva miri mai trebuie ru
Vremea ţământ a devenit — mai ducarca patriotică, revo din import, realizăm prin fcclua mai multe călăto lota. piuă la reînceperea
nstabilă Sigur că şi la C.T.E. Min rii in baza abonamentului anului de învăţământ, s-o
tor câ- ales în ultimul deceniu şi luţionară a tinerelului a forţe proprii, în atelierul tia mai sînt unele rezerve
oaie şi nostru, angrenajele globo- de inteligenţă tehnică şi respectiv. păstreze unde vrea. Nu
ie des- jumătate, prin grija per stat sub semnul impera Astfel, la cursa 3I-UD- mai că rulota respectivă
itul va manentă a partidului şi tivelor deschise şcolii de idale de la electrofiltre, organizare insuficient va conţine o cantitate apre
iele tn- care — de asemenea — le lorificate în acest impor 433, şoferul Aurel '{orna ciabilă de resurse de hîr-
km pe stalului, prin îndruma cel de al Xll-lea Congres primeam din import. Cred tant domeniu al recondi- a lăsat această operaţia
impera- pe seama călătorilor. La tic, este deschisă, si zilnic
euprtn- rea atentă şi înţeleaptă a al partidului, de Forumul că avantajele materiale şi ţionării pieselor de schimb, o inundă copiii în cău
ide, iar secretarului general al tinerei generaţii. Impera morale ale acestor preo ca şi în acela al întreţi urcarea noastră în auto
1 şi 2G buz, unii . pasageri, prin tare de cărţi cu poze şi
partidului, t o v a r ă ş u l tive pe care cadrele di cupări şi reuşite nu mai nerii şi reparaţiilor agre caiete nefolosile in tota
insta au nevoie de comentarii gatelor şi instalaţiilor. Im tre care si Maria Gheza, litate. Oare chiar avem
ll mult Nicolae Ceauşescu — dactice hunedorene şi în plus. In prezent, în i- portant este că oamenii abia atunci au catadixil alîlea rulote pe care sa Ie
ploi şi şcoală a muncii, a pregă le-au asumat ca deviză să-şi bifeze abonamentul.
însoţite deea organizării unei acti sînt conştienţi de ceea ce ţinem în vacanţă ? Şi atâ
ectrice. tirii teoretice şi practice, de muncă şi acţiune întru vităţi distincte de recoh- au făcut bine, de ceea La ăltu cursă, Avram tea resurse de hârtie încât
rvii'tu : Bunea circula în aceleaşi
). Dispunând de o tot mai împlinirea nobilei lor me diţionare a pieselor de ce mai au de făcut şi că condiţii, adică pasagerii nu ne mai trebuie ? Par
bună echipare pentru niri. schimb în cadrul atelieru acţionează cu toată răs că n-am crede ..
9 şi 30 lui meeanio şi asigurarea punderea pentru realizarea aveau abonamentele in
nenţine munca practică — labo Celor peste o 000 de tacte la călătoria respec
varia- slujitori ai şcolii hunedo unui stoc disponibil în ve sarcinilor şi pe această li tivă. Ar fi vrut să Ie per
şi a- ratoare, cabinele, atelie derea reparaţiilor la pompe nie, pentru materializarea
ale in re — şcoala hunedoreană rene, de ziua lor, un căi ;¡l şi armături, la alte agre orientărilor date de tova foreze, dar nu avea
el eetri- deşte.
creşte ; răspunde cu succes impe- duras şi sincer „La mulţi j ^ gate cu uzură pronunţată, răşul Nicolae Ceauşescu. a
ervaitt- ne aflăm în faza extinderii obiectivelor celui de. al Oare chiar constituie o
J rativ.lor de azi şi de mâi- ani 1 !
şi .modernizării atelierului XH-lea Congres ai parti problemă de nerezolpat
mecanic, a dotării sale cu dului.