Page 97 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 97
aw*
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1T1-VÁ î ÎNTRECEREA
INTERPREŢILOR
ŞI CREATORILOR
TINERI
După cum v-am mai in
format, timp de două zile,
vineri şi sîmbătă, în sala
i* AY0\ făşurat Festivalul-concurs
„Arta“ (fin Deva s-a des
isisasi ) vadă a prestigiului de ca-
interjudeţean „Voci ti
nere“
al
interpreţilor
muzică populară —
dc
manifestare devenită de-
acum tradiţională, al că
rei prestigiu a crescut de
la un an la altul. O do-
l re se bucură în rîndul ti- )
) narilor interpreţi dc mu- 4
} zică populară care bat la }
^ porţile afirmării este şi \
' COST EŞTI '80 j
\ faptul că la această a ^
C I A l P T I H I Q III iii i i i n rin II I A n j m i i E T C A H I l Xll-a ediţie au participat ţ A.R.A. Brad. Electricianul auto Petru Dobircău lucrează
t 1 C H IU
a ! JU . u U IU a 1 L I M L U Hiâţijt UHU L II 1* ü U U } 40 de concurenţi, veniţi i la aparatul de verificat echipament electric pentru autove
1 din 25 de judele ale tării. > hicule.
ţ Au participat, ca in- ţ
1 vitali de onoare, doi l
Anul XXXII, nr. 7043 DUMINICĂ, 29 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani I dintre cei mai îndrăgiţi t
1 popular — Viorica Ungur, 4 Sărbătorirea Zilei iavătâtorului
\ interpreţi ai cîntecului \
Rolul important a! } mesageră sensibilă a cin- j
i
tecului bihorean, şi Vio- ţ
Sărbătorirea Zilei învăţă
ÎN ZIARUL DE AZI rel Costin, cunoscut inter- I torului, moment de aleasă tetelor cetăţeneşti de pă
rinţi., întâlnirile la acest
maistrului în procesul preţ de la „Porţile Mara- / cinstire şi preţuire a sluji nivel au reliefat condiţiile
mureşului“ — amvndoi \
a Dezbateri finale în în l participanţi, în urmă cu 4 torilor şcolii, ar prilejuit optime in care se desfăşoa
ieri, în 13 centre din jude
ră instrucţia şi educaţia în
producţiei materiale văţământul polilico- / ani, la festivalul hunedo- , ţul nostru, emoţionante învăţământul hunedorean,
ideologic T rean. I manifestări. La Deva, Hu devotamentul, pasiunea,
ţ La poalele străbunelor ţ nedoara, Petroşani, Lupani, dragostea cu care slujitorii
1 cetăţi dacice de la Cos- i
B Deva actualităţi. Vulcan, Uricani, Petrila, şcolii răspund comenzii so
„Este nevoie să ridicăm mai mult rolul > teşti. sâmbătă după-amia- ; Gălan, Simeria, Brad, O- ciale de creştere şi forma
y iăi- 27 -de tineri poeţi din ţ
, \sU 'îlL'H :are trebuie să răspundă în secto a în actualitate pe a- l tot alîlea judeţe ale ţării l răştie, Haţeg şi Ilia, în re a tinerei generaţii.
a
i genda legumicultori ţ versuri, creaţii cu adânc ) consacrate omagierii Zilei dania pentru un învăţămînt
Cit de mare a fost stră
cadrul adunărilor festive
rul lui atît de realizarea producţiei cit şi de
şi-au recitat propriile >
lor : întreţinerea şi
calitatea ei, de ordine şi disciplină".
modern, legat de cerinţele
învăţătorului au participat
i conţinut palriotic-revolu- 4
r ftonar, ■sirius ks»« «o ,
NICOLAE CEAUŞESCU valorificarea legume . fînnnr .cfrius Ipcrntn rl.P ) legate de membri ai Biroului Comi vieţii, cît de temeinică a
lor
instruirea
tehnico-
fost
1 sărbătoarea istorică eu ţ cu tetului judeţean de partid,
^ largă rezonanţă in sufle- 1 ai Comitetului executiv al practică, orientarea spre
B Ritmuri hunedorenc cercetare şi producţie a re-
în procesul de producere nului. într-un colectiv (Consemnări, „Vămile i Iul poporului nostru — • Consiliului popular jude levat-o şi expoziţia jude
a bunurilor materiale, fie muncesc oameni cu cali ) 2050 de ani de la consti- J ţean, reprezentanţi ai or ţeană „Muncă şi creaţie“,
care om este învestit cu ficări diferite; maistrul nopţii“ — cronică li \ M. LEPĂDATU { ganelor locale de partid şi inaugurată ieri, la Deva, în
răspunderi şi atribuţii trebuie să-i dea fiecăruia terară, poezii) | (Continuare în pag. a 2-a) i de stat, ai organizaţiilor deschiderea sărbătorii „Zi
precise. Prim prisma sarci sarcini adecvate pregătirii de tineret, ai întreprinde le i în văţăto r ulu i “.
nilor ce-i revin, a rolului sale. rilor patronatoare şi corni .- în toate centrele, la ma
ce i se atribuie, maistrul Ioan Gălăţan : Maistrul nifestările de ieri, analiza
se detaşează de ceilalţi răspunde direct de bunul muncii s-a întâlnit cu an
muncitori, el situindu-se mers al activităţii în sec Voia de Jos gajarea entuziastă, caldă şi
în miezul procesului do torul pe care-1 conduce. Trepte către deplina întlorire firească a slujitorilor şco
muncă, în locurile cheie Cei de la serviciul me- lii hunedorene de a-şi spo
ale producţiei. cano-energetic lucrează. în Ce au însemnat pentru re a dat cu exemplul său vechi s-au şters pentru tot ri eforturile pentru ca
Pe această temă am or toată întreprinderea — la comuna Vaţa ultimii cinci de umanitate şl cu moda deauna şl cind toată zes munca lor să meargă în
ganizat o dezbatere la în revizii şi reparaţii — şi sprezece ani ? Început de lul său de dăruire patrioti trea de astăzi a comunei pas cu cerinţele educative
treprinderea de utilaj mi munca lor are nevoie de o viaţă nouă sau trepte că că, întreaga strălucire a ul are datele de naştere în pe care Congresul al XII-
nier din Petroşani, la care îndrumare atentă, de o tre deplina sa înflorire ? Şl timului deceniu şl jumătate. scrise, mal ales, după anul lea al partidului le-a pus
au paricipat maiştrii Titus coordonare precisă, ca şi una şi alta, zicem noi, în- Strălucire ale cărei raze şi 1965 ? în faţa invăţămi rutul ui ro
Feştenaru, de la secţia de un control permanent ţelegînd prin cele două I- Ca punct de plecare am mânesc. Au fost clipe trăi
prelucrări la cald. Prun pentru ca lucrările ce se magini sensurile fundamen luat ghidul 'turistic al fos te intens de dascăli. Cît de
cise Legrand, de la secţia execută să fie de bună ca tale sub care ni se înfăţi tei regiuni Hunedoara, e- adîncă a fost această bucu
mecanică 1 şi Ioan Gălă- litate. Maistrul — cum e şează procesul de ridicare dltat chiar la anul 1965 şi rie ? O vor putea-o oare
ţan, de lă serviciul me- şi cazul meu — n-are un a satului la condiţia şl care transcrie foarte lapi împărtăşi educatoarele Ni-
cano-energetic. program de lucru precis, demnitatea adevăratei bu- dar chipul satului Vaţa : coleta Scurtu (Hunedoara),
adică de la şapte la trei; năstări materiale. Şl una şl ,,un mic centru economic, Cornelia Ropceanu (Brăniş
Care este actualul el trebuie să fie prezent alta, pentru că generaţia tî- cu tirguri Importante, ex ca) care au făcut din gră
f.t al maistrului? ori de cile ori este ne nără, care îşi leagă proiec ploatări forestiere şl loca diniţele pe care le conduc
voie de el, fie ziua, fie tele îndrăzneţe de viitorul litate balneară". Fără în a doua casă a copiilor, sau
TilUs Feştenaru : Mais noaptea. comunei, vede în schimbă doială că flecare dintre ca învăţătoarea Lucia Vlad
trul este omul 'care are rile Ivite doar un început, racteristicile menţionate au (Şcoala generală nr. 4 De
sarcina traducerii în viaţă Cu ce necazuri se Iar - m a i vîrstniciI le resimt devenit improprii pentru va) care îşi sărbătorea ziua
a planului de producţie şi ca pe o împlinire aproape dezvoltarea şl stadiul actu ştiind că va părăsi catedra
a angajamentului asumat confruntă (încă) nesperată a visului lor din- al al aşezării de la gura pe care a onorat-o 36 de
de colectivul pe eare-1 con maistrul ? totdeauna. Şi amîndouă a- văii Ponor. Vaţa nu mal
duce. El primeşte — de ceste impresii nasc şl între căldură au luminat şi au este „un mic centru econo LUCIA LICIU'
la conducerea secţiei — Titus Feştenaru : Cu ţin în sufletele oamenilor împurpurat şl chipurţje oa mic", ci o prezenţă Indus
sarcinile şi angajamentele multe. La noi, maistrului de a ! ci sentimentul curat al menilor de pe Crlşul Alb. trială tot mal puternică în (Continuare în pag. a 2-a)
ce li revin colectivului pe nu i s-au stabilit atribu încrederii ferme şi al recu Şl cum ar putea să nu le economia generală a jude
o anumită perioadă de ţii precise, el se ocupă cam noştinţei adînci pentru tresalte Inimile de bucurie ţului. Vata nu mai este
Prof. SABIN SELAGEA
timp — decadă, lună, tri cu de toate. Ar fi bine partidul nostru comunist, şi să nu-şi simtă mereu Vcilere din centrul comu
mestru etc. — şi organi să se stabilească concret pentru tovarăşul Nicolae datoare conştiinţele, cînd nei Vaţa.
zează realizarea lor. ce trebuie să facă un Ceauşescu, pentru cel ca- urmele a tot ce a fost (Continuare in pag. o 2-a) Foto : V. O.NOIU
Pruncise Legrand : După maistru şi, pe cît posibil,
mine, cea mai importantă să fie lăsat să se ocupe
sarcină a maistrului este de problemele concrete ale
organizarea muncii în aşa
fel îneît fiecare om să-şi TRAIAN BONDOR
aducă o contribuţie cît
mai mare la realizarea pla (Continuare in pag. a 2-a)
¿ACCENTE Griul
nu peste multă vreme va
Ori clc cile ori îmi arunc începe una dintre cele mai
privirea spre cîmp, spre pă importante lucrări ale ve
mânturile netede şi întinse, rii — secerişul. “Ţărani şi
văd griul. Griul, sau mai mecanizatori, ai întregul
bine zis plinea noastră cea arsenal de utilaje, aşteaptă
de toate zilele, de toate o- momentul cu cea mai ma
rele, de toate clipele. ■ re răspundere. Interesul tu
Griul, rod şi lumină, con turor este ca secerişul să se nizaţiei de partid de la zent an fost încheiate cu zilnic la muncă pe şantier,
tinuitate peste această va termine în cel mai scurt E G C L populaţia contracte pentru au terminat fundaţia şi a-
tră milenară. In fala griu timp, fără pierderi, fără © ,‘CUPA PIONIERULUI livrarea a 2.00 capete tineret cum înalţă zidurile.
lui, a măreţiei lui, n-am amînarc. LA ÎNOT“. Azi începe Ia Si bovin, cu 85 mai multe de- O UN NOU C.A.R. LA HU
biu faza naţională a ,,Cupei
prevăzuse
cît se
pe anul
fost trist şi nici grăbit. pionierului la înot“, la care 1980. NEDOARA. în cadrul Oficiu
L-am privit în zori de zi Grîul-rod al pământului, O COLOCVIU ETIC. La participă şi opt purtători al Q ' CU FORTE PROPRII. lui P.T.T.R. Hunedoara a
roşii
cu
tricolor
cravatelor
luat fiinţă o nouă Casă dc
şi-n amurg de seară, i-am dulce şi bun, pîine necesa E.G.C.L. din Orăştic a avut din Hunedoara. Locuitorii salului Ţebea, co ajutor reciproc, cuprinzând
loc
colocviul
etic
cu
tema
muna Baia de Criş îşi con
sărutat spicul curat, bobul ră tuturor îşi îttclieie ri „Sensuri şi forme de răs O LIVRĂRI SUPLIMENTA struiesc cu forţe proprii un 142 de membri şi înscriind
de vis şi adevăr. Acum, tualul prin cele patru ano pundere morală“, organizat RE LA FONDUL DE STAT. cămin cultural. Lucrările un fond social de 50 000 lei.
cînd scurgerea sa lină dă timpuri. <ţe casa orăşenească de cultură. Cetăţenii comunei Bucurcşci sînt conduse de deputatul Au fost acordate şi primele
împrumuturi.
Cornel .Niţă, care este şeful
se preocupă de realizarea şi
do
în culoarea aurului, fru Stau în faţa griului şi La problemele ridicate in depăşirea planului de predări formaţiei de constructori, V. PATAN
participanţi
şi
(focliişti
museţea cîmpului e şi mai mă gindcsc ce altă bucurie stalatori de la centratele ter la fondul centralizat dc pro împreună cu Nicolae Dioan-
Iriinie Drăgoi, toţi
înălţătoare. Aici, pe tarla poate fi mai mare şi mai mice) au dat răspunsuri duse agricole. Astfel, faţă dc că şi mineri, azj pensionari.
cît
carne
tone
foşti
52
trebuiau
lele comunei Ilia, sau din dreaptă ? Domnica Liveanu — meto să predea In primul semes Ei sînt acum zidari şi betonişti.
colo pe cele ale comunei dist la casa de cultură şi tru al acestui an ei au li împreună cu locuitorii satu
Brănişca, sau pretutindeni, MIRON TIC Marius Filip, secreSirui orga vrat 65,6 tone. Pînă în pre lui, care, prin rotaţie, vin
