Page 98 - Drumul_socialismului_1980_06

DRUMUL SOUL-.»... /.vlliL

Dezbateri îliraîe în Invăţămlntu! Cosleşti *80

peltice- ■ideologie de partid (Urmare din pag. 1)
luirca /nunului slut dac
PARTICIPARE la consfătuirile de lucru de erete la sarcinile şi răspun­ ■centralizat. După ce con­
ACTIVĂ — la C.C. al P.C.R. din 25—2(1 derile ce revin cadrelor • Expoziţie filatelică. Ieri după-amiază, la cosa de cursul tinerilor poc(i s-a
didactice, şcolii în general,
EFICIENŢA SPORITA februarie şi 29—30 mai a.c. în lumina documentelor cultură, a avut loc vernisajul expoziţiei filatelice cu tema încheiat, au urcat pe sce­
şi la Şedinţa plenară lăr­
nă membrii formaţiei (le
gită a Consiliului Naţional Congresului al XII-Iea al ,,2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi In­ muzică uşoară „Baroc“, ai
O atenţie deosebită au al Oamenilor Muncii din dependent sub conducerea lui Bureblsta", care va fi des­ Casei de cultură din Brad,
acordat discuţiilor finale iunie a.c., valoroaselor în­ partidului şi ale Congresu­ chisă pînâ la 3 iulie. Expun 49 expozanţi din 21 de ju­ care au susţinut un reci­
cei 30 de cursanţi din or­ lui educaţiei şi învăţ&mîn- deţe ale ţării. Au fost emise două plicuri ale expoziţiei,
ganizaţia de partid nr. 4 A văţăminte ce se desprind tului, din cuvîntările secre­ cu o ştampilă specială. Toată corespondenţa trimisă sau tal. La riadul lor, artiştii
din aceste documente.
de la I.M. Paroşeni. Dez­ Dezbaterile finale din tarului general al partidu­ primită în aceste zile prin Oficiul P.T.T.R. Deva-2, tranzit, amatori de la Casă de
baterea a cuprins două te­ organizaţia nr. 4 A de la lui, tovarăşul NicoLae va fi marcată cu această ştampilă. cultură din Oruştie şi-au
me : una din cele obligato­ I.M. Paroşeni au relevat un Ceauşescu. Aşa de exem­ 9 „Marşul factorilor poştali", ce se desfăşoară astăzi demonstrai măiestria şi au
rii, vizînd problematica aspect important : coi mal plu, in cuvântul lor, Maria ta Deva, are următorul traseu: sediul D.J.P.Tc. (plecare, arătat încă o dată fru­
museţea chilului şi portu­
inclusă in programă din activi şi mai bine pregătiţi Bianu, Doina Dirîmbăreanu, ora 9), str. Dr. Petru G-roza, Aurel Vlaicu, 6 Martie, Emi-
hotăririle celui de al XII- cursanţi s-au dovedit a fi AngeLa Herţ, Lucia Rot, Iu- nescu, Bălcescu, 23 August, D.J.P.Tc. (pentru bărbaţi), şi lui din zona Orăşliei.
Pentru toţi tinerii pre­
lea Congres al partidului, cei care au participat e- lia Costaa, Emil Silvestru, acelaşi traseu, dar scurtat (de la casa de cultură la se­ zenţi pe platoul Cos Ieşti­
iar cea de a doua din te­ fectiv la toate lecţiile din Btelca Ţirlea, Miro.n Mun- diul D.J.P.Tc.), pentru femei. lor, ziua s-a încheiat în
mele specifice organizaţiei. timpul anului. teanu, Voichiţa Judele, Do­ • Excursie documentară. Pionierele EJeno Jurca şi An- jurul unui imens foc de
La buna desfăşurare a în- C. lOVÂNESCU rina Lugoj.an s-au referit
văţămîntului politic, atît pe la creşterea rolului şcolii cuţa Aoanel ne-au Informat despre o frumoasă excursie tabără, sub evantaiele
documentara făcută recent de clasele lor, a Vll-a A şi B,
■parcursul anului, cît şi la CU RĂSPUNDERE ca principal factor de edu­ de la şcoala generală nr. 4. Cei 60 de mici turişti ou vi­ multicolore ule jocurilor
discuţiile recapitulative, şi-a ŞI EXIGENŢA caţie în formarea şi pregă­ zitat municipiul Petroşani, ou poposit la Cabana Rusu, au de artificii.
Astăzi, mii de tineri
adus contribuţia propagan­ tirea tinerii generaţii pen­ urcat cu tClescaunul în Paring. Toţi au rămas cu amintiri din întreg judelui parti­
distul cursului, Ion Dăbu- încheierea învăţămintului tru muncă şi pentru viaţă, de neuitat din frumoasa excursie. cipă la „înlilnirca cu is­
leanu, care a folosit cu~ politico-ideologic de partid la cerinţele legării tot mai • In cadrul stagiunii sale permanente in judeţul nos­ toria“, încununînd astfel
multă eficienţă materialele a fost marcată de dezbate­ strînse a învăţămînMui cu tru, Opera română din Timişoara prezintă marţi, 1 iulie, ampla manifestare ..Luna
aflate în dotarea punctului rea amplă şi aprofundată practica. la casa de cultură, opereta „Singe vienez", Iar miercuri, educaţiei politice şi cultu­
de informare şi documen- ■ a temelor care au format în cuvântul lor, tova­ 2 iulie „My fair lady”. rii socialiste pentru ti­
tare al minei. obiect de studiu în acest răşii Traian Cristei, secre­ DOINA COJOCA.RU neret“.
Un ajutor substanţial an şcolar. Dezbaterile din tarul comitetului comunal
pentru cursanţi, mai ales cadrul cursului de învăţă- de partid şi Ioan Herţ, pro­
în discuţiile finale l-au mîn t al cadrelor didactice de pagandistul cursului, au a- în actualitate pe agenda legumicultorilor
constituit conspectele reali­ la Şcoala generală din Bă- preciat că dezbaterile, de-a
zate în timpul anului pen­ cia au fost caracterizate de lungul întregului an, au a-
tru fiecare lecţie în parte, o participare activă, de cu­ bordat problemele în strân­ întreţinerea şi valorificarea legumelor
împrospătate cu documen­ noaştere şi abordare apro­ să legătură cu sarcinile pe
tele la zi. Dealtfel, chiar la fundată a problemelor, teo-v • care partidul, secreter-ul-său
discuţiile recapitulative, pe retice şi praciFcc. :n strîn- general, tovarăşul Nicolae în cuvântarea rostită la obţinerea de producţii su­ consiliul to'puf..,U"
-, Ojş7-
lingă temele planificate a să legătură cu sarcinile pe Ceauşescu, le pune în faţa Consfătuirea de lucru de plimentare, au fost luate Prezent'ia faţa IocuR?be ...
s
fi dezbătute, o atenţie deo­ care partidul le pune in şcolii româneşti şi a sluji­ la C.C. al P.C.R. din 29—30 măsuri în vederea insămin- ginerii! coordonator a( ¿vŢ
sebită a fost acordată cu- faţa şcolii. mai a.c. secretarul genera) ţării în cultură dublă, du­
vîntăf ilor t o v a r ă ş u l u i In cadrul dezbaterilor ce torilor ei. a) partidului, tovarăşul pă recoltarea orzului, a teevici, ne spunea că 1
Nicolae Ceauşescu, secreta­ au avut loc cu acest pri­ Nicolae Ceauşescu, a subli­ încă 5 ha cu rădăcinoase, se plantează cîte 4-—5\e
rul general al partidului. lej s-au făcut referiri con- N. BADiU niat necesitatea ca o aten­ O activitate susţinută se cu varză. Pentru obţin A
ţie deosebită să fie acor­ desfăşoară şi la grădina de de recolte suplimentare,
-
1 w $ & B ® A a JS $ ** dată realizării prevederilor legume a C.A.P. Simeria, nitatea ai e prevăzut să in ■
Zilei învăţătorului pianului în legumi cult ură unitatea avînd prevăzut să sămînţeze în cultură dublă^Sf
OM şi asigurării unor recolte obţină o producţie mai-fă 8 ha cu spanac şi morcov, v’’*
suplimentare in acest sec­ de peste 1 400 tone. Faţă Pentru conştiinciozitatea
(Urmate din pag. 1} logiilor didactice moderne, ţiat. Au avut această cinste tor. de graficul de livrare la dovedită la efectuarea lu­
pentru estetizarea unităţi­ educatoarele Ana Buzgar, Urmărind înfăptuirea a- zi, ferma de legume, care crărilor în legumicultura
ani cu cea mai aleasă pro­ lor de înivă-ţămînt, pentru Livia "Borşan, Olimpia Bu- cestui imperativ, coopera­ este condusă de ing. Elena merită să fie evidenţiaţi
bitate profesională ? Nos­ educarea prin şi pentru tuza, Adela Angheluş, Eu­ torii şi mecanizatorii din Cîmpeanu, are un însem­ cooperatorii Veta Irimie,
talgiei ii adăuga imensele muncă a elevilor n-au ţinut genia Mîrza, învăţătorii Sîntandrei se preocupă cu nat avans. In ziua cînd Maria Poenar, Silvia Ior-
satisfacţii culese prin stră­ seamă de timp, de ostenea­ Margareta Acimov, Kiss răspundere de întreţinerea’ ne-am deplasat la fermă, date, Maria Cristea, Aure­
danii duse pînâ ia uitarea lă. Ludovic, Finica Fechete, culturilor şi valorificarea în cîmp erau' peste 100 de lia Olaru, Petru Sabău, A-
de sine, cum a făcut şi în­ Au fost ieri clipe înălţă­ Cornelia Barb, Letiţia Mo­ produselor de la grădina oameni la plantatul verzei lecu Nacu şi alţii.
văţătorul Iosif Şimo, în cei toare. La Deva ele au cres­ rarii, Gheorghe Muscă, de legume. Inginerul şef al de toamnă pe cele 14 hec­ în Consiliul unic agroin­
42 de ani de catedră, din cut în intensitate în mo­ Laura Barbu, IVIaria Sîr- unităţii, Ioan Igna, ne spu­ tare destinate acestei cul­ dustrial Simeria, o atenţie
care 31 la aceeaşi şcoală mentul transmiterii Salu­ buşcă, Mir cea Vlad, Teofil nea că, pînă acum, s-au turi. în sprijinul coopera­ sporită se impune acordată
din Aninoasa, cunoscută tului Ministerului educaţiei Tai, Pompilia Benea, Sil­ efectuat praşilele mecanice torilor au venit şi lucrători şi întreţinerii culturii de
prin calitatea rezultatelor şi învăţământului şi Uniu­ via Muntean.u, Rodica şi manuale la culturile de de la unităţile economice fasole la C.A.P. Băcia şi
educative şi formative. Cli­ nii sindicatelor din învăţă­ Bran, Hortenzia Grădiştea- ardei, castraveţi şi varză, din oraşul Simeria, respec­ Tîmpa, unde există unele
pele înalte de ieri le-au mânt, ştiinţă' şi cultură a- nu, profesorii Ileana Jurca, iar la morcov şi pătrunjel tiv de la întreprinderea suprafeţe îmburuienate. De
trăit intens profesorii Sil­ dresat cadrelor didactice Constantin Pisoi, Ioan Pîr- este în curs de finalizare „Ma r mura “, întreprin de rea aceea, intervenţia operati­
viu Vladislav, Gore Hali cu prilejul Zilei învăţate-, van, Anghel Nistor, Silvia cea de-a doua praşilă me­ de industrializarea laptelui, va a cooperatorilor este ab­
Gunde (Hunedoara), Dumi­ rului. în telegramele pe ca­ Matieş, Ioachim St anei.u, canică. Efectuarea acestei I.M.M.R. şi altele, care au solut necesară.
tru Popa (Lunca Cernii). E- re participanţii la adunări­ Lazăr Turcu, Doina Şincu, lucrări este încredinţată fost mobilizaţi de către N. TiRCOB
lerna Valea, Robert Singer, le festive de ieri le-au a- Ioan Hrisov, Silviu Vla­ mecanizatorului Nicolae Ni-'
Clemente Constandin (De­ dresat conducerii partidu­ dislav, Victoria Surdu, colescu. în actualitate se
va), Ştefan Stănescu (11 ia), lui, personal tovarăşului Maria Micşescu, Eudochia găseşte şi acţiunea de va­ Bolul maistrului in proâ
Ion Cruceru, Eugen Peterffi Nicolae Ceauşescu, cadrele Bîeoi, Lucia Daniel, Elza lorificare a produselor de
(Petroşani), Dorina Tuşlea didactice din judeţ s-au Văduva, Natalia Aldica, la grădina de legume. Zi­
(Unirea), Maria Lăzărut angajat la un efort susţi­ Eugen Pali, Francisc Martz, lele trecute s-a încheiat re­ (Urmare din pag. 1) sancţiune care, mai apoi,
(Baia de Cri.ş), Avram Lo- nut pentru a creşte tinere­ Eugen Peterffy, Adrian coltatul şi livr.area gulioa- e anulată.
leanu (Orâştie), Stelian tul in spiritul înaltelor Horhoianu, Georgeta Bodi- relor, reali zîndu-se o pro­ muncii, căci aici îşi gă­ Francisc Lcgrand : In
Circo (Bucureşci), Maria principii ale educaţiei co­ ciu, Marin Becherescu, Cor­ ducţie de 40 tone, faţă de seşte el locul în care poate secţia noastră cea mai im­
Pătescu (Răchitova), Viorel muniste, ale muncii, ale nelia Vasilie, inginerii Ioan 20 planificate. Concomitent contribui efectiv la realiza­ portantă problemă este a-
Vulturar (După Piatră), patriotismului. Sapta, Pompiliu Plopşorea- s-a trecut la valorificarea rea planului. ceea de a se organiza
colectivele grădiniţelor şi La sărbătoarea de ieri, rni, Constantin Miiitaru, producţiei de varză timpu­ Francisc Lcgrand : Ne munca în aşa fel incit să
şcolii de la Rîu Mare-Re- 48 de cadre didactice din Ioan Cimporescu. Le urăm rie, livrîndu-se 12 tone din confruntăm încă cu lipsa se realizeze toate reperele
tezat şi mulţi alţii care, judeţ au avut bucuria pri­ şi în continuare succes' în recolta care este estimată de S.D.V. — scule, dispo­ planificate pe o perioadă
pentru introducerea tehno­ mirii Titlului de Eviden­ activitatea lor nobilă. la peste 100 tone. Pentru zitive şi verificatoare. Sec­ de timp. în această direc­
ţia noastră — mecanică 1 ţie se. simte mult lipsa de
r — execută piese de mare participare a celor ce ne
(Urmare din pag. 1) că, vegetală şl animalieră. ne cu o capacitate totală ţii şi a şcolii nu a simţit |
Sectorul comercial rămi- de peste cinci sute de locuri şi ea neimplii neimplinirile vremii 1 complexitate şi simţim conduc activitatea, şi nu
vestită astăzi prin „tirguei ne, poate, cel mai favori­ şi prin încadrarea servicii­ de atunci ? Neîndoielnic că lipsa S.D.V.-urilor. Cerinţa prin decizii luate in bi­
importante", ci prin schim­ zat de pe urma schimbări­ lor de specialitate cu per­ da. de S.D.V.-uri este cu atît rou, ci concret, la faţa lo­
buri economice cu nume­ lor profunde care au avut sonalul cel mai corespun­ Astăzi, întregul tineret ur­ mai importantă cu cît — cului. Mai puţine analize
roase întreprinderi din ţară loc în aceşti ani. Reţeaua zător. Dar semnele prospe­ mează pregătirea sistema­ cum spunea tovarăşul şi studii teoretice. şi mai
mult sprijin practic.
şi chiar de peste hotare. lui, din ce în ce mai boga­ rităţii şi ale emancipării o- tică în şcoala de 10 ani, Nicolae Ceauşescu la Şe­ Ioan Gălăţan : Creşterea
Iar Vata nu mai este o tă, şi-a adăugat, intr-o pe­ .mulul se intilnesc şi în ce­ absolvenţii el desăvîrşln- dinţa plenară lărgită a
simplă „localitate balnea­ rioadă foarte scurtă, patru lelalte domenii ale vieţii du-şi instruirea în şcoli pro­ Consiliului Naţional al rolului unui maistru de­
ră", ci o staţiune balneo­ magazine noi ia Căzăneşti, de flecare zi. Cu cincispre­ fesionale, în licee de spe­ Oamenilor Muncii — tre­ pinde chiar de maistru;
climaterică în înţelesul cel Tîmavo, Birtin şi Vaţa de zece ani în urmă existau cialitate şi în institute de buie să se treacă mai ho- Căci autoritatea, presti­
mai larg al termenului. Cu Jos, ultimul avînd structu­ aici locuitori de virstă mij­ învăţămînt superior. tărît la tipizarea produ­ giul nu vin de undeva
un cuvînt, Vaţa a dobindit ra unui veritabil complex, locie care nu văzuseră ni- Dar dincolo şi mal pre­ selor. _ dinafară, ci din modtil
de la un an la altul 'atri­ sus de indicii ei materiali, Ioan Gălăţan : Atelierul cum munceşti, cum te
butele vieţii urbane, deve­ viaţa de astăzi în comuna nostru a acumulat o ex­ comporţi. Nu-i pot cere
nind centru Industrial, eco­ Vaţa de Jos Trepte către Vaţa se defineşte printr-o perienţă bogată, are me­ unui om • să-şi facă dato­
nomic şi social-cultural. Co­ deplină unitate de spirit şi seriaşi bine pregătiţi pro­ ria exemplar, dacă eu n.u
muna însăşi, prin ansam­ de credinţei, prin coeziunea fesional, conştiincioşi. Mai mi-o fac; Nu-i pot pre­
blul şi amploarea dezvoltă­ deplina înflorire sa monolitică in jurul parti­ avem însă oameni care nu tinde unui muncitor con­
rii sale multilaterale s-a dului, al secretarului său se încadrează în discipli­ ştiinciozitate şi disciplină,
constituit într-o unitate ad­ general, tovarăşul Nicolae I na muncii, ceea ce afec­ dacă eu- nu dovedesc aşa
ministrativă puternică, ca­ cu spaţii moderne pentru ciodată cum arată un tren Ceauşescu, de numele şi tează calitatea activităţii ceva. în activitatea mea
pabilă să ofere şi să asi­ toate serviciile din organi­ sau un autobuz, viaţa lor personalitatea căruia sînt de întreţinere şi reparaţii. âm căutat să fiu întotdea­
gure locuitorilor ei condiţii zarea Iul. Volumul desface­ încremenind in fundăturile legate indisolubil evoluţia Pe ce căi poate una exemplu pentru cei­
optime de viaţă materială rilor către populaţie a a- fără Ieşire ale pădurilor. şi prosperitatea satului con­ lalţi, model de comportare
şi spirituală. in perioada juns astăzi la impresionan­ Astăzi, însă, vechile poteci temporan, ca şi a ţării în­ creşte rolul atît în familie, cit şi în
celor cincisprezece ani de ta cifră anuală de treizeci au devenit drumuri uşor tregi. Şi purtătorii acestor maistrului ? societate.
construcţie socialistă s-au milioane lei, depăşind de accesibile şi nu a rămas sentimente de iubire curată ★
dezvoltat aici trei unităţi peste patru ori valoarea lui colţ de satj vale sau că­ şi preţuire aleasă sînt deo­ Titns Peştenaru : Ar fi Opinii, sugestii, propu­
industriale cu pondere în­ din anul 1965. Anii aceş­ tun în care să nu ajungă potrivă toţi locuitorii comu­ bine să i se acorde mais­ neri. Le-am consemnat
semnată in judeţul nostru : tia, deosebit de rodnici, au de cîteva ori pe zi mijloa­ nei în frunte cu comuniş­ trului mai multe atribuţii deoarece acestea sugerează
o secţie de cherestea, un atribuit localităţii Vaţa de ce de transport in comun. tii, care prin forţa lor nu­ în ce priveşte coordonarea cîteva direcţii în care tre­
atelier pentru materiale de Jos statutul de staţiune in Cu tot atîţia ani in urmă, merică şl prin elanul lor muncii, ca şi mai multă buie să se acţioneze pentru
construcţii şi o exploatare înţelesul cel mai actual al opt din cele treisprezece revoluţionar polarizează putere în luarea unor de­ creşterea continuă a ro­
minieră — unde munceşte cuvîntului, prin moderniza­ sate nu aveau lumină e- toate gîndurile celor şapte cizii. Adică, atunci cînd el lului maistrului — acest
aproape o treime din popu­ rea tuturor operaţiunilor de lectrică, pentru ca astăzi mii de cetăţeni şi înaripea­ hotărăşte ceva să nu vină om pe care tovarăşul
laţia activă a satelor. Cele asistenţă medicală în spa­ raza ei să pătrundă în cea ză aspiraţiile lor spre o nimeni şi să-i revoce de­ Nicolae Ceauşescu l-a a-
două cooperative agricole ţiile ospitaliere ale noii ba­ mai îndepărtată locuinţă. viaţă mereu înfloritoare, pe ) cizia. Căci se mai întâm­ semuit cu plutonierul ma­
de producţie şi-au mărit cu ze de tratament, prin darea Dar lumina cea mare şi măsura timpului pe care îl plă şi la noi în secţie cînd jor de armată, în ce pri­
fiecare an averea obşteas­ în Folosinţă a trei pavilioa- atotputernică, lumina căr­ trăim. eu premiez pe cineva, iar veşte locul ce trebuie să-l
conducerea nu e de a- ocupe în buna desfăşura­
cord, sau dau cuiva o re a activităţii productive.