Page 99 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 99
Ir ^¿v> fyfe il> . 29 LUiMlU r ug. îl
WZIUNB
, 29 IUNIE
Ite !
atriei
la| pentru co-
timplări din
ulmului". Epi-
Primăvara tării
viaţa raţio-
ului i
muzicii Sînt două mii cincizeci dc ani Ţărm unde poeţii ţes azur în grai,
i patriei
uminicnl Qonsemnâri ©gele dc cînd îi spunem Sarmizegetusei Unde rîurile-n ii.şii de cer, tremurătoare;
lira la plim- ţară. Străluminată de lăuntrice făclii,
emisiune mu- Sînt numai cinsprczecc ani de cînd , Sarmizegetusa
activă Cele peste douăzeci de daci de dinainte şi de du şi cu sufletul împăcat pen- ’
cincânitoarea putem şă-i spunem vieţii noastre — Pare o alcătuire de pietre gînditoare.
veacuri pe cure le numă pă el, ca pe înlîiul reper tru că are, din fericire, un ţ Şi azi mai galopează cai sirepi
al: „Potopul". răm azi de la zenitul sta neîndoielnic, eroic şi demn, astfel de trecut în urma sa. i primăvară.
i tului dac sînt doar una a ceea ce numim cu un in Iar întîia experienţă reali- ! Nicicînd pămîntul nu a fost mai rodnic Prin aburul cetăţii, — fără şei,
dintre miriadele de clipe ii Călăreţii coboară su se odihnească
i masculin : tim fior de mândrie, Istoria zală a acestui trecut este > ea-n aceşti ani de mare omenie Şi pietrele istoriei s-au rinduit pe ei,
i
— Iugoslavia le veşniciei. Aşa este, in Românilor. Dincolo de el, epoca regelui dac, din ţ Călăreţii coboară să se odihnească
tr-adevăr, dacă măsurăm păşim printre cioburile şi preajma căruia vin spre i cînd cresc copii luminaţi de adevărul
educatorilor. muncii Cu noaptea încilcită în noapte şi-n păr.
1 aceste răstimpuri din ame aşchiile da silex ale preis noi, pline de miresmele ră- ' Purtau la piept hrisovul inlîilur părinţi
-Cintârii ţitoare perspectivă cosmică. toriei, după care, treptat, şinii, primele legende ; ale ţ iar fericirea nu-i decît o torţă vie.
!( Şi-n ochi purtau lungi veacuri
Par, măcar in aparentă, treptat, se lasă ceata ve întemeierii. t Nicicînd de viaţă omul nu a fost mai
si ic: „Alisiu- viafa nu ni se precipită dc-adevăr.
>ricom Uimi“. ciei. Iar vecia — cum cu 'I ruim printre munţii şi » dornic Sub pata dc cer nesfîrşit de albastră
TV. Produc- înspre pragul neştiut purta inimitabilă expresie spunea pădurile pe care le-a cutre- \ aici unde lumina din adine se-ntoarce,
udi o urilor a- tă pe imense osii cosmice, Poetul al cărui centenar icral atunci, în vremea lui i Ard oseminte de geţi, în urne adinei ;
I. ci măsurată cu propriul l-am sărbătorit de curînd aspră, în acel teribil de în- ? unde cadranul pietrei — soarelui e ornic Cenuşa lor se risipeşte, fierbinte, cu
Cintec cu tot, peste ape şi lunci.
nostru pas, trudnic şi tru — vecia e mare, e deasă... depărtat odinioară. Dacă ) dar şi putere visului de a trăi în pace.
) IUNIE ditor înspre mai bine. Mă Un subtil artist cum era punem urechea la pămînl, L Trccut-au veacuri peste piscul Burebisla IONEL AMĂRIUTEI
sor aceste răstimpuri cu arhitectul G.M. Canlacuzi- îl auzim încă înfiorîndu-se I
dje amortiza- şi brazii stau de straje la cetăţi ;
viata de om, cu generaţia, no — pe care l-am mai ci-- de răsunetul pasului său. 1
- în limba şi atunci cele mai bine de tal aici şi cu alte prilejuri In somptuoase amurguri îl ^ cu un bărbat viteaz vom încheia mileniul
aouzcci de veacuri nu mai — scria odată că „pentru putem vedea, înalt şi cu i făcind din vise mari realităţi.
cri ICIB
1 sînt pentru mine o clipă din a privi viitorul cu ochi pieptul larg, adunând sca- I ANDREI CAUCAR
ui slndlcatu- eternitate, ci un lung şir limpezi şi cu sufletul îm ine de nori pe umerii lun- ^
irnint Horezu de lungi veacuri în care păcat, alît meşteşugarul, cît drei sure. Iar dacă dăm i Iubiţi Tracia — nu vă uitaţi cum se
umină.
tehui co-ştiin- neamul meu s-a înfăţişa^ şi artistul au nevoie să se deoparte muşchiul şi pri scurge rugina de pe popoarele lumii;
ttmiu-irn^-f^mmtse- reazăme pe un trecut plin vim cu luare aminte _ pia
. . n ..... ......... . jertfele. cu ghidul şi de legende şi de experien tra, vom afla negreşit, în — lubiţi-i mijlocul itiincal de istorie ca
‘ L 'jflnuiha sa. ţe .realizate“. Ei bine, nea în plamă
uiai tipărită acolo, urma picio
roietofU .as: '' Din această omenească mul de meşteşuguri şi ar rului său înălţat in opincă. Coborîtori din mit, în straiţă Clipoceşte Istru roşu de-a valma
(s rota -Vrpis<>' perspectivă, îl văd pe Bu- tişti care sînlem poate pri * eu miez de lacrimă curat, cu oameni şi stele.
iţii“. rebisla, cu şirul de regi vi viitorul cu ochi limpezi RADU CIOBANU cu greul munţilor în cîrcu
Ji pe scara veacului .surpat.
Coborîtori din calendare Vin cai din codri suflînd pe nări
lumină amară
prin colb de' veacuri — din arhive
^ ? vor mai aduce în oraşe Tracii stau drepţi călări în patria lor
Nu poate să-i azvîrle nimeni din şea
de la pămînt străvechi misive.
. 6,oo mi- fi ll î, ' I ' fr a - î' t; >;, Ş şi din lume.
:v
;ţ'i Concertul Spre-a nu-i constrînge în tipare
i .radiojurnal; V : chiar dacă-n ho'rnici
•.sei; 7,45 Du- au mai fost citaţi, Iubiţi Traci a — ce nu a curs din nici
rutieră; 8,00’ rogu-te, lasă-le libertatea un pom pe păminturi
1 satelor: 9,30
ieal: 13,00 De ■ A? • 'A-, de-a nu fi încă înrămaţi. Plină de vigoare sau obosită de luptă
iţi; 13,00 Ita- »i<.
Unda vesc- Cîmpia dă roată marilor popoare
et pe porta-
'eicu ; 14,13 La Sarmizegefusa Pune în mişcare moriştile
preţi de mii- de pe morminte
15,00 Clubul
?,00 Diveriis- Şi le dedică suflul din toată puterea
; 17,30 Nou- La Sarmizegetusa Regia inima mea
oară de pre- îngenunchind magnetică...
Radiopubli- dc trei ori după datină;
Muztcoteoa
,00 Radiojur- piatra încuviinţează şi mă primeşte Nu se poate întoarce nimeni cu faţa
înregistrări în marile sanctuare de la zi şi de la noapte
ixiară; 30,30 singur să urc pe colină .Cum nimeni nu cutează a trăi decît
iilor : 22,00
3,10 Panora- spre miezul de flacără al ceasului unu. între ai săi
13,00 Buletin Să ştiu de unde îmi începe graiul Ca o piatră de rîu ce nu se poate
i Muzicii de ce ini s-a implîntat
i"ir, de ştiri: desprinde
siop muzical adine in carne niciodată de muntele tată.
ca o secure uitată-n trupul meu
dc veacuri — VALERIU BĂRGĂU
de unde mi se trage vlaga în sînge
-- <syş şi în faptă
şi care drum e cel adevărat (¡oină de împliniri
cînd se-nteţeşte viforu-n istorii
mul oaselor
>ăna (Arta); de ruginesc popoare sub propriile lor
(Grădina
iNEDOARA: stindarde Un anotimp se rotunjeşte-n noi
iia trecea şi-n propriul lor grai lovit de învrăjbire. Ca fructele pămintului, răscoapte,
sul din Ro- Cînd urcă seva-ri muguri de altoi
-II (Siderur- Cum să rămîn cu rădăcinile vinjoase
(Aria); Pro- ca piatra Şi visele se împletesc în fapte.
i ardelenii
; PETRO- peste care trec milenii — lege E ţara o Columnă de-mpliniri,
; la desehi- şi simbol — Sub paşii noştri murmură izvoare
Hoţul din Sarmizegetusa
mbrie); Rug Cînd soarele ne ride în priviri
¡ibliea); I.U- Columna Iui Tralan. Un grup de daci asistă de pe o înălţime, la luptă. E posibil ca de neclintit din propria ei matcă. Neîntinat, ca pentru sărbătoare !
a (Cultural); cel din mijloc să fie însuşi Decebal, organizatorul ultimelor rezistenţe.
nin eu tine ION EVU iOAN VASIU
VULCAN ;
omocl (Lu- • « • 0 9 » • • • « • • • s « o « « « « 9 « * o « * * e « a « a « 0 0
ca zăpada Rareş pot fi ale oricărui voie r
trandafirul Printre scriitorii ce ou avut acum simţită ca rafinament 'întrevederea lui Petru Rareş tral cu Intrarea in eternitate.
LONEA: 1 ambiţia de a revitaliza roma de remarcabilă aptitudine ar cu sultanul Soliman Magni Titlul romanului este, se în vod care îşi iubeşte poporul
lozerul“ (Mi- nul istoric, în ultimii ani, un tistică. De asemenea, în Vă ficul, păcălirea lui Cristofor ţelege, o metaforă simbolică, ce îl conduce, care se frămîn-
Ţ A ; Copiii
[ .citoresc); loc distinct îl ocupă Radu mile nopţii apare mai preg Nagy din cetatea Ciceului, vămile fiind judecata propriei tă dramatic pentru viitorul
5, v dea odată Ciobanu. Tot mai frecventă nantă înclinaţia spre anali legătura şi, desigur, povestea conştiinţe înaintea eternei ţării.
un citoresc); în literatura contemporană, ză şi reflecţie decît spre na de dragoste dintre voevod şi nopţi. Petru Rareş, trecînd In roman se mai sublinia
i — seriile
ic); BRAD: această specie epică se raţiune, cu toate că scriito frumoasa Rut etc. prin vămile acestei nopţi e ză ideea raportului dintre II !
in călăreţ bucură de un tot mai mare rul a „creiat" multe eveni Toate acestea nu sînt pre in permanenţă în dialog cu conducător şi artist. Petru
GUHABAR- interes pe măsură ce scriito mente ce sînt, mai mult sau zentate pentru „valoarea" lor sine însuşi, chiar şi atunci Rareş în prezentarea lui Ra
telor — se rii care o cultivă îşi amplifi ma! puţin, rodul unei docu epică şi nu au, sub raport cînd discută cu Bisurca „de du Ciobanu e un mare iubi ^ P evalea siagelul in sus »
ul); ORAŞ- i Pe unde moşii daci .
ilarii si ar- că sfera investigaţiei, trecînd mentări şî nu poate „renun narativ, nici o legătură, sînt la cuhnii" sau cu doamna tor de frumos, preţuieşte ar ţ s-au dus 1
Un
soare
roşu,
Lumea A- de la romanul evocării eve ţa" la plăcerea de a le isto zbaterile fluxului memoriei Elena, cu mitropolitul Grigo- ta la adevărata el .valoare. j ţ Ară vecii in urma lor foşnitor, ) ,
a); GEOA- nimentelor istorice, în care risi cu o savoare ce descinde din ultimele ceasuri ale dom- rîe, cu doctorul Paulus Kyr Pictorul Toma, personaj bine i Se sparge-n piatră ;
le cucereşte j dc-ande&it ţ
ile cultură); predomină aspectul eroic sau cunoscut din romanul „Ne L Al vremii vuiet lecuit l
nţa (Popu- spectaculos, ia romanul de muritorul albastru", este des
Răzbunarea analiză, de dezbatere şi me pomenit. Dispariţia lui rămî- Cu munţii-n spate suie-n cer }
ALAN; So Urmaşii celor ce nu pier
e ar
ac u
larei (Casa ditaţie asupra faptelor. şi l^ I j JMLE NOPŢII ^ * Ciobanu ne o rană singerîndă în sufle
4 4
de ianua- conjuncturilor istorice. Radu tul domnitorului, opera sa e Cad in genunchi la rădăcini
SlMERIA : Ciobanu înclină spre acest considerată de Rareş mai i Trufaşe umbrele de spini :
(Mureşul);
Insă (Gră- din urmă mod de abordare presus decît faptele lui de ' Si vulturii oficiază 1
ILIA: Cap- a romanului istoric, dar la din Sadoveanu, preocupat şi niei şi vieţii lui Petru Rareş, sau cu măscăriciul Hubă. Bi voievod. E convins că va ră- ^ Sclipind cu s:cle-n amiază ţ
(Lumina); un nivel cu totul deosebit. de pitoresc şi de redarea cu pentru că, dealtfel, autorul nevenită este şi ideea de a mine de neuitat nu plin ele, i Strajă de veghe peste culmi l
u si Ovidiu
Aceasta o dovedeşte ultima lorii şi atmosferei locale. Dar nu povesteşte decît întîmplă- scrie romanul ia persoana a ci pentru că a fost zugrăvit ? Şi foşnet sacru mişcă ulmi
carte a sa, Vămile nopţii (E- ceea ce e mai puţin intere rile dintr-un răstimp scurt, de doua, subllniindu-se „aspec de pictor şi „însemnat" de 1 Pe calendarele de piatră \
dituro Albatros). Noua apa sant în acest roman este toc durata unei zile .şi a unei tul" de judecată. Macarie în cronica sa. ţ Unde cu ploi tăria latră xă i
i Pe valea sînge! ui in
riţie — după o relativă „pau mai ce ţine de spaţiul epi nopţi, pe parcursul a mai bi Multe din rememorările Ultimele clipe ale vieţii^ . 1) u voluo cînirpllii in QU(! sus /
ză" editorială, pare o com cului în sine. Nu am spus ne de două sute de pagini. domnitorului au tîlcul lor su domnitorului sînt limpezite ! Stă veac in sîmbur nesupus supus 1
pletare, fără să fie o conti prin asta că naraţiunea e De fapt, este vorba de două gerat cu abilitate de autor, tot prin preţuirea artei, de Năluce semn de-ntemeiere \
ibil pentru nuare, a romanului Nemuri nerealizată artistic sau „ex nopţi, cea obişnuită şi co în bună măsură valoarea ar reîntoarcereo lui Marcu, fos La epifania prin ere i
lie: Vreme tistică a romanului este da tul ucenic al Iul Toma, care-i şi pasul se seufundă-n pas Ţ
astabllă cu torul albastru (Editura Eini- terioară", dimpotrivă, drama mună, dar în care se petrece
or. Se vor nescu 1976), care ¡-a asigurat tismul unor întîmplări, aspec totuşi ceva neobişnuit — a- tă de arta sugestiei, faptul promite zugrăvirea Voroneţu- ţ Spre veşnicia ce-a rămas ţ
merse de notorietatea prozatorului ; dar tul de aventură palpitantă, pare, ca un semn, în preaj şi situaţia Istorică fiind ac iui şi de reamintirea finalului . Şi firul vieţii-n miez i
u acărcărl ma mănăstirii Probota, un- tualizate. Romanul e o me unui basm, creaţia altui ma ' de lume 1
va sufia in multe privinţe, recentul ro tehnica narativă sînt invidia \ îşi află-aiei arhaic nume ţ
din secto- man istoric e mai realizat ar te, cu certitudine, de 'fcătre de-şi caută liniştea Petru ditaţie asupra puterii şi ne re artist.
ntind une- tistic decît cel precedent. Gri mulţi prozatori şi, desigur, Rareş, vestitul cal al părinte putinţei unui conducător des Istoria şi arta şi-au dat în ţ Cutremurind fiinţa-n floare
icale. Tem- gustate de cititor. Să ^amin lui său, Ştefan cel Mare — toinic, asupra demnităţii şi permanenţă mina şi romanul * pinii-o luceafăr de izvoare
va fi cu ja pentru compoziţie, pentru ) visărilor, in răsuflare. \
lt grade: portretizarea personajelor ca tim, spre exemplu, „proho şi noaptea veşnică în care compromiterii, asupra ceea lui Radu Ciobanu demon
între 19 si re lăsa să scape o onumiiă dul" la plecarea lui lliaş la „nu e atît de întuneric cum ce e durabil şi ce e vremel strează acest fapt. | EUGEN EVU_|
condiţii de
undă de convenţionalism în Stambul, răpirea de la Me -se vorbeşte", noaptea care nic, asupra speranţei şi dez
scrisul lui Radu Ciobanu, e diaş a intrigantului Grilti, corespunde personajului cen- nădejdii. Gîndurile lui Petru SILVIU GUGA
