Page 1 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 1
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI-VÂ I
Inilor ioni j , j
entuz
întreaga natură s-a ală rilor, ale tuturor locui în înfăptuirea exemplară
turat parcă celor peste ' torilor de azi de pe me a hotădrilor Congresului
35 000 de tineri şi oameni leagurile hunedorene, vor ai XII-lea, a îndemnuri
ai muncii hrunedoreni, in bitorul a subliniat am lor şi chemărilor adresa
vitaţiilor veniţi din alte plitudinea deosebită a e- te tinerei, generaţii de to
judeţe ale ţării, care, du diţiei din acest an a „în- varăşul Nicolae Ceauşescu.
minică, în marele amfitea tîlniiirii tineretului cu is secretarul general al
tru natural de la Costeşiti toria“, înscrisă cu litere partidului“.
— loc de geneză a mile mari în suita manifestă Şi parcă nicicând vor
narei şi zbuciumatei isto rilor prin care judeţul bele istoricului prof. dr.
rii a neamului românesc Hunedoara, întreaga su Hadrian Daicoviciu n-au
—, au transformat mani flare- românească, andver- avut o mai puternică re
festările acestei a XH-a zonanţă. Ecou, purtat din
ediţii într-am înălţător vale către crestele mun
moment de cinstire a is COSTEŞTi '80 ţilor, către zidurile stră
toriei neamului, îndemn bunelor cetăţi, cuvintele
spre noi fapte’ de cute sează împlinirea a 2050 duceau cu ele un adevăr
zanţă revoluţionară. de ani de la crearea pri ce sălăşluieşte de veacuri
J
CONSILIULUI POPULAR UDEŢEAN Festivităţii« — la care mului stat dac centralizat în conştiinţa şi sufletul
au participat membri ai şi independent, de- sub poporului nostru: „Uni
Biroului Comitetului ju conducerea iui Burebista. tatea pe care Burebista,
deţean de partid, ai Co Zi-evocare, zi,-legămînt, ctitorul şi unificatorul,
Anul XXXII, nr. 7044 MARŢI, 1 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani mitetului executiv ai Con de- îndemn la cutezanţă luptătorul pentru neatâr
siliului popular judeţean, tinerească. „Această zi — narea neamului său, a
reprezentanţi din partea realizat-o, n-ar fi putuit
EXPERIENŢA ACUMULATĂ LA LUPENI IN MECANIZAREA C.C. al U.T.C., ai Consi arăta vorbitorul — Să fie fi înfăptuită dacă avar fi
pentru noi toţi un nou şi
liului Culturii şi Educa existat aici, în Dacia, o
LUCRĂRILOR MINIERE SĂ FIE ÎMBRĂŢIŞATĂ DE TOT MAI MULTE ţiei Socialiste, ai unor or însufleţitor îndemn de a unitate fundamentală,
MINE DIN VALEA JIULUI ganizaţii de masă şi ob păstra neştearsă aminti profundă — unitatea de
şteşti — au fost deschise rea strămoşilor, de a con neam, de limbă şi de ci
iiO'OÎ de tovarăşul Iilie Lavu, tinua aspiraţiile lor spre vilizaţie a daco-geţilor —
Execuţia complexelor mecanizate presupune prim secretar al Comite libertate şi progres. Să ne pentru care depun măr
alăturăm cu elanul vîrstei
tului judeţean al U.T.C. noastre ritmului însufle turie cetăţile dacice de ,
Evocând, în cuvântul său,
deopotrivă participarea constructorilor glorioasa istorie a străbu ţitor al patriei iubite, să aici, din alte locuri din
nilor, dar şi faptele de dăm zi de zi noi mărturii
de maşini si a minerilor trăire şi muncă ale tine de cutezanţă şi hărnicie (Continuare în oaq a 3-a)
Pentru mecanizarea lu utilaje de calitate superi noastre şi, după cum e cu
crărilor miniere există un oară. noscut, se obţin rezultate
vast program elaborat din Inginerul şef al între destul de bune ou ele, mai
indicaţia conducerii parti prinderii, Ionel Botoroagă, ales. eu S.M.A..-2 de la Lu
dului, a tovarăşului Nicolae cu care am discutat în de pani. Aici merită evidenţia
Ceauşescu, personal. Rolul tă. şi contribuţia beneficia
principal în acest program taliu problema, s-a referit rilor noştri,, care: au solici
îl are întreprinderea de u- la trei aspecte de strictă tat unele îmbunătăţiri la
tilaj minier din Petroşani, actualitate, care stau în ia acest complex. Adică, du
pă omologarea preliminară,
rm:i T
ĂRSîSitlF mm- în urma observaţiilor asu
pra comportării utilajului
LA o planului în subteran, ni s-au cerut
o dotării tehnice
NIVELUL o înaltei calif icări să facem unele modificări.
Ele constau în cuplarea a
ca re este chemată să exe ţa colectivului de la cîte trei secţii în. „troică“,
m ■
cute utilajele necesare me I.U.M.P. : evitîndu-se funcţionarea in
canizării minelor din Va „întreprinderea noastră dividuală a acestora. Avan
lea Jiului. Primii paşi au şi-a concentrat atenţia. în tajele sînt foarte mari : sta
fost făcuţi, s-au obţinut deosebi asupra a două ti bilitatea mai mare a sec- . . . . . .
chiar şi unele performanţe puri de complexe, din cele CONSTANTIN IOVĂNESCU întâlnirea tineretului cu istoria Costesti ’80 s-a deschis înălţător, sub flamuri tricolore. \
cu complexele mecanizate trei înscrise în program. A- Foto: V. ONOIU
asimilate şi executate, la cestea s-înt S.M.A. (susţine (Continuare în pag. a 2-a)
re mecanizată de abataj) şi
I.U.M.P. în ancheta de. faţă- S.S.P. (susţinere tip „Scut“
dorim să relevăm preocu
Petroşani). Cel de-al trei
pările constructorilor de lea tip (S.M.S.V.l) încă mal PRODUCŢIE FIZICA tcriale de construcţii De Cît
maşini pentru a sprijini necesită studii asupra folo PESTE PLAN va a realizat importan
mai substanţial minerii, sirii. Primele două tipuri întreprinderea mecani te economii. O situaţie Ia
pentru a le oferi acestora pot fi întîlnite în minele că Orăştie continuă să se zi reliefează că s-au eco cu grijă
menţină în fruntea între- nomisit, faţă de cotele de
• cerii socialiste ce are ca- consum planificate, 250 000 în acţiunea de recoltare, C.A.P. Cristur, Hârău, Leş-
obiectiv realizarea exem mc gaze naturale şi peste stxîngere şi depozitare a nic, Şoimuş, Popeşti. Cu
plară a sarcinilor şi: an 350. MWh energic electri furajelor — lucrare care suprafeţe mai mari se află
gajamentelor pe 1980. că. se află la loc de frunte pe Bîrcea — 16 ha, Veţel —
agenda unităţilor agricole 12 ha, Complexul de vaci
socialiste — sînt concen Chimindia — 19.,ha:------ La
trate, în fiecare consiliu siloz, plaivuipe etapele I şi
DIM MCA ÎNTRECU! SOCIALISTE umic agroindustrial, impor a Il-a a fost realizat pe
tante mijloace mecanice şi consiliu, dar nu şi pe uni
forţe umane. Aşa de exem tăţi. Faţă de 4 400 tone
Astfel, până acum unita DEPAŞIRT de plan plu,. în unităţile ' aparţină s-au realizat 4 700 tone de
tea a livrat peste plan LA TOATE CAPITOLELE toare consiliului unic agro siloz. Pe unităţi, situaţia se
140 maşini-tmeite, 230 to industrial Deva, folosin- prezintă după cum urmea
ne confecţii metalice, 500 Secţia de mobilă din du-se trei formaţii comple ză : Deva — 1 380 tone,
tone piese turnate din Brad se numără printre xe la. recoltat şi însilozat, Cristur — 650 tone, Hărăiu
fontă ctc. Aceste succese subunităţile de frunte ale precum şi cosaşii,, s-a reu — 1 200 tone, Banpotoc —.
sînt expresii elocvente întreprinderii de prelu şit ca din cele 440 ha furaje 480 tone, Veţel — 500 tone.
ale strădaniei colectivului crare a lemnului Deva. cultivate să fie recoltate pî- Aceste unităţi şi-au făcut
pentru traducerea în via Colectivul de aici — mo nă 1-a 30 iunie 355 ha. între planul şi au însilozat şi în
ţă a indicaţiilor secreta bilizat de organizaţia de cooperativele agricole de plus între 100 şi 200 de to
rului general al parti partid — munceşte cu în producţie care au terminat ne.
dului, tovarăşul Nicolae sufleţire pentru a-şi rea de recoltat aceste furaje se
Ceauşescu, cuprinse în liza ou cinste planul de numără cele din Banpotoc, N. BADIU
C.S. Hunedoara. Vedere din zona furnalelor de 1000 m 3 . cuvîntările rostite la Con producţie la toate capito Deva şi Bîrsău. între 5 şi 10
Foto : VIRGIL ONOIU sfătuirea de lucru de Ia lele. La finele celor cinci ha mai au de recoltat (Continuare în pag. a 2-a)
C.C. al P.C.R. din 29—30 luni şi jumătate din a-
mai şi Ia Şedinţa plenară cest an, secţia de mobilă
lărgită a Consiliului Na din Brad a raportat în AU ÎNCEPUT RECOLTATUL ORZULUI
Conşfiinfă ţional al Oamenilor Mun deplinirea planului pro Şeful fermei nr. 5 din în lanuri patru combine,
ducţiei globale în propor
cii.
ţie de 128 Ia sută, a pla Unirea, a I.A.S. Haţeg, ing. producţia rezultată . fiind
ECONOMIE DE ENERGIE nului producţiei marfă în Marcel Stoicovici, ne-a in transportată direct la baza
S-a oprit, a ridicat porl- liţia municipiului Hunedoa ŞI COMBUSTIBIL de recepţie. Folosind com
moneul şi a privit în jur să ra care, sigur, va găsi so proporţie de 122 la sută, format că ieri s-a început binele la întreaga, capacita
vadă aacă nu cumva cel luţia ca păgubaşa să reintre Colectivul de muncă al .depăşireaplanului produc recoltatul orzului de pe ce te, acţiunea va fi încheiată
care l-a pierdut se află în posesia actelor şi bani întreprinderii pentru ma- ţiei fizice eu 18 Ia sută. le 60 de hectare planifica în cel mult trei zile bune
prin apropiere. Dar n-a vă lor pierduţi. te. în prima zi au intrat de lucru în cîmp.
zut pe nimeni. L-a deschis Omul despre a cărui con
şi din adele ce se aflau în ştiinţă 'se poate spune nu
speciale
■ el (buletinul de identitate, mai cuvinte de laudă, se cîndu-se prin noutate, origi ţile taberele şcolarilor. ale cultură din localitate, a avut
nalitate şi argumentare ştiin
La
şi
pionierilor
permisul de conducere auto numeşte Cornel Neag şi ţifică. Arbăuaş (Buzău} în labăra ca temă „Metamorfoza pei
sajului agricol în zona Orăş-
şi un libret C.E.C.) a con este şofer la Autobaza din de creaţie tehnico-ştiinţifică tiei“. Au participat muncitori
statat că aparţine celăţe- Hunedoara a întreprinderii 0 RECOLTATUL MAZ ARH. participă şapte pionieri hu de la atelierul de reparaţii
nei Ileana Coloară, din de transporturi auto. H „INVATAMINT — CER La C.A.P. Batiz această ac nedoreni, care s-au remar şi personalul TESA al uni
ţiune se realizează pc ulti
Braşov. în porlmoncn se Ileana Coloară, care a CETARE — PRODUCŢIE“ a mele suprafeţe din cele 25 cat în această activitate, iar tăţii. Răspunsurile la proble
mai aflau şi 560 de lei. A ajuns în posesia lucrurilor fost tema sesiunii de comu ha planificate. Mecanizatorii tabăra de creaţie literară şi mele ridicate de cursanţi au
chibzuit cum să procedeze pierdute, îi mulţumeşte căl nicări .ştiinţifice ale cadrelor Valerică Şchiopii, Ion Sas şi plastică de Ia t.unca do Sus fost date de inginerul Ludo
Maria
se
Miliai
străduiesc
pentru ca persoana respec duros pe această cale. La didactice din şcolile zonei ca întreaga recoltă să ajun (Harghita) va găzdui patru vic Solomon, care a condus
Brad. Optimizarea procesului
dezbaterile.
tivă să intre;, în posesia lu o nouă trecere prin. Hune instructiv-educai iv, in lumina gă fără pierderi la unitatea reprezentanţi din judeţul T. BON'DOK
crurilor pierdute. Ar fi do doara, s-ar bucura su-i poa sarcinilor ce revin şcolii in beneficiară — I.P.I.L.F. Ha nostru.
rit să le predea personal, tă aduce şi personal mul actuala etapă, a fost preg ţeg.
dar tiu avea cui. şi... pină ţumirile cuvenite. nant reliefată de cele 34 de H MASA ROTUNDA orga
la Braşov e cale lungă. S-a comunicări ale Învăţătorilor n TABERE SPECIALE. As nizată ’ la S.M.A. din Orăştie
holărît să le depună la Mi- V. PÂTAN şi profesorilor, toate remar- tăzi, 1 iulie, îşi deschid por de către colectivul casei de
K