Page 10 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

O situaţie inadmisibila
( Bala de Crîş pe coordonatele prezentului şi viitorului j
Gomrolui sesizează, comkicerile (Urmate din pag. 1) refelei şcolare şi a comer­ munei —, pentru dezvolta­ şcoli de 4 clase la Caraci 10.00 Telcşi
Roma
ţului cooperatist. rea bazei tchnico-materiale şi Baldovin, cămine cultu­ 11.00 tardul
unităţilor se fac că plouă donatele dezvoltării în pro­ A crescut considerabil a agriculturii, pentru urba­ rale noi în satele Lunca „Răzv
episot
fil teritorial al judeţului, volumul prestaţiilor de ser­ nizarea comunei, se vor mai şi Baldovin, au fost elec­ 11,50 Telex
Informările lunare întoc­ nenumărate ori in controa­ la care o contribuţie însem­ vicii către populaţie ca aloca investiţii din fondu­ trificate toate cele 9 loca­ 1G,00 Tenis
neul
mite rte membrii echipelor lele efectuate la unităţile nată şi-au adus-o toţi cei urmare a înfiinţării de că­ rile stalului în valoare de lităţi aparţinătoare comu­ la VVi
tre cooperaţia de consum a
ue control al oamenilor alimentare nr. 26, cele din aproape 4 500 de oameni ai unor secţii de croitorie peste 20 milioane lei, care nei, urmînd ca în viitorul 13.15 Viaţa
mu.ie.i, constituite la nive­ Cinciş şi Teliucu Superior, muncii. în actualul cinci­ pentru femei şi bărbaţi, fri­ se vor concretiza în moder­ foarte apropiat pe harta 18,35 Desen
nizarea fermelor de anima­
comunei să apară noi o-
Kum-
lul comunei *»’liuc, cuprin- Frontul II şi Izvoarele-sat nal comuna Baia de Criş zerie, brutărie, zidărie ş.a. le din cele patru coopera­ biective social-culturale, să 13.00 Teleji
zînd aspectele constatate este lipsa ambalajelor pen­ realizează un volum de in­ în acelaşi timp, secţia din tive agricole de pe raza se modernizeze majoritatea 13.25 Ora
2050 d
la unităţile comerciale de tru sticle şi borcane. Com­ vestiţii care însumează pes­ Baia de Criş a Cooperativei comunei (Lunca, Ţebea, Că- drumurilor între satele co­ 20.25 rea r
alimentaţie publică şi coo­ plexul meşteşugăresc „Drum te 14 000 000 lei. Acestea meşteşugăreşti „Moţul“ din răstău şi Rişca), în meca­ munei, să fie realizate ca- centri
peraţiei meşteşugăreşti re­ nou“, din centrul comunei s-au materializat şi se ma­ Brad şi-a lărgit aria de nizarea agriculturii, dotări lalizări, noi construcţii de dent
prezintă dovada unei acti­ are 4 secţii, dar pereţii, ca­ terializează în înfiinţarea prestări şi de producţie, în- social-culttirale ce urmează ¡locuri cu magazine la par­ 20,55 Juma
eălăte
vităţi utile şi permanente. loriferele, instalaţiile de pc raza comunei a unui fiinţînd unităţi de boiange- 21,30 La zi
Cele 9 echipe, îndrumate apă şi lumină, parchetul S.M.A. cu trei secţii, dotat rie, curăţătorie chimică, a fi înfăptuite în viitorul ter etc“. seceri
cincinal. Cu sprijinul sta­
într-o atmosferă de muri­
şi coordonate de consiliul sînt intr-un stadiu avan­ cu maşini agricole şi utilaj tîmplărie de mobilă, încăl­ tului şi din contribuţia şi dăruire, cetăţenii a- 21,45 Mari
comunal al F.D.U.S., au sat de degradare. modern, construcţia de adă­ ţăminte, ceramică ş.a. prin muncă a cetăţenilor cesiei aşezări întîmpină a- 22.15 ră ai Teleji
constatat în ultima perioa­ Dacă operativitatea echi­ posturi pentru animalele „In cincinalul 1981—1985 s-au construit şi dat în fo niversarea a 15 ani de la
dă numeroase aspecte pelor de control ale oame­ C.A.P., realizarea unui bloc — ne spunea tovarăşul Iosinţă un local de şcoală de-al IX-lea Congres
pozitive, dar şi une­ nilor muncii care au sesi­ cu apartamente confortabile Gherasim 'Trifa, secretarul cu 8 săli de clasă şi un la­ al Partidului Comunist Ro­
le neajunsuri. ' Desigur, . zat toate aceste stări de pentru cadre de specialitate consiliului popular al co- borator la Baia de Criş, mân — de la memorabila
consemnările fac dova­ lucruri poate fi considera­ şi mecanizatori, dezvoltarea zi a alegerii în fruntea
BUCURE
da preocupării celor cî­ tă bună, meritorie, nu a- partidului a tovarăşului dloprogran
teva echipe de control, cum ceeaşi apreciere o putem Nicolae Ceauşescu — omul Radi oj urna
sînt echipele 1, 4 şi 8, mai acorda forurilor superioa­ de a cărui viată şi muncă presei; ş,’
diilor;
serioase şi care au sesi­ re care, deşi informate — se leagă toate profundele .9,05
zat cu promptitudine ne­ după cum aflăm de la pre­ înfăptuiri realizate din pa­
ajunsurile întîlnite. Con­ şedintele comisiei de coor­ tria noastră — hotărîţi să 10,„„
semnăm în rîndurile ce ur­ donare şi îndrumare a ac­ dea viaţă obiectivelor şi lor;
11,00
mează cîteva din aceste tivităţii acestor echipe — sarcinilor ce revin comunei Corul 1i,_
sesizări ale echipelor de tovarăşul Vili Orăşan — în profil teritorial în cin­ 11,20 Ava:
control. n-au luat nici o măsură, cinalul 19S1—1985. Reali­ TV.; 12,00
12,05
Re
La magazinul de pîine şi lipsa de interes în exami­ zarea acestor obiective va artistului .
lapte din complexul ali­ narea celor sesizate şi so­ duce cu certitudine la J comoara f
mentar nr. 26, de exemplu, luţionarea cazurilor sem­ creşterea potenţialului eco- \ 13,00 De
Club imiv
din cauza unei conducte nalate, persistînd de multă nomic şi social-cultural al 1 dioj umal;
sparte, unitatea este mereu vreme. comunei, va asigura tutu- > marelui p
inundată. Aceeaşi situaţie Avem convingerea că;, ror locuitorilor ei condiţii \ 16,25 Tehi
re în agri
la magazinul de textile nr. prin intermediul acestor superioare de 'mutică şi via- i ra mea, n:
24, unde, din cauza infil­ rînduri, au luat cunoştinţă ţa, va contribui la continua { Sfatul mei
trării apei prin planşeu, de neglijenţele lă care Cooperativa „Moţul“ Brad, secţia încălţăminte Baia de Criş. Echipa de la faza de pre­ înflorire a acestei aşezări i lotin de ş
publică; li
mărfurile sînt supuse de­ ne-am referit, toţi cei care gătit cusut, condusă de Maria Barbu, execută lucrări de hună calitate. Foto: VIRGIL ONOIU pe calea urbanizării.irbanizării. ^ cint, patrii
gradării. De asemenea, la au datoria să intervină ne- lo serii;
subsolul magazinului ali­ întîrziat pentru remedierea muzică pi
Vicoveanci
mentar din Cinciş, condi­ lor. .şi Dumitr
Conducerile unităţilor vi­
ţiile sînt total necorespun­ zate — cu sediul în Hune­ Secerişul — efectuat cu operativitate! Magazin
zătoare depozitării chiar şi 20,50 Miizi
a ambalajelor — constată doara — care cunosc situa­ Radio cen
intr-o
or
echipa formată din Anica ţia, sînt chemate să ia mă­ (Urmare din pag. 1) re ocupate cu orz, orzoaică bilit cu exactitate ordinea Pescărie muzicale ;
Stănescu, Olimpia Vlad şi suri pentru eliminarea ne­ şi grîu. Dispunem realmen­ de lucru pe tarlale la se­ stop miizic
Angela Roşian, în controlul ajunsurilor. te de condiţii să înfăp­ ceriş şi am organizat des­ la Romos
din 4 aprilie a.c. O pro­ agricole cooperatiste şi de tuim acest deziderat, me­ făşurarea lucrărilor în
blemă generală sesizată de E. ŞINA stat. Activitatea este orga­ canizatorii Gheorghe Vinti- flux. Folosind cu randa­
nizată astfel îneît recolta La C.A.P. Romos sînt
din lanuri să fie transpor­ lă, Ion Tiliban, Alexandru ment ridicat timpul favo­ în curs de finalizare lu­ DEVA: i
Deteşan, Ion Fazeoaş şi
rabil, forţele şi mijloacele
trecea
(Pi
Creşterea continuă a productivităţii, tată direct la baza de re­ Constantin Hîncu, care lu­ mecanizate ce le avem la crările de amenajare a nastasia tn
(,
cartuş
cepţie, iar pentru produc­
dispoziţie vom realiza se­
îmbunătăţirea calităţii producţiei ţia ce se reţine ca sămân­ crează cu combinele, fiind cerişul cerealelor păioase unei pescării, avînd o vară.) ;-iu
hotărîţi să nu precupeţeas­
ţă şi drepturi de retribuire
tele ->e g
s-au pregătit spaţii de de­ că nici un efort în bătălia în mai puţin de zece zile suprafaţă de 4 ha luciu Artista, do
(Urmare din pag. 1) niere, respectarea strictă a pozitare corespunzătoare în secerişului. Prin folosirea la bune de lucru, iar semăna­ de apă. Prestînd muncă (Siderurgis
tren
din
tehnologiei de extracţie, toate unităţile“. . întreaga capacitate a com­ tul culturilor duble în cel voiuntar-patrictică, Ele­ scriptum
Dumitru Buicu, Titi Arhip, preluarea schimbului din loan Igna, inginer şef al binelor avem posibilitatea mult o săptămînă“. na Vasiu, Aurelia Oco- PETROŞAI'«
luliu Gudea, Emil Dămăilă, mers, la locul de muncă, C.A.P. Sîntandrei : „Un o- să strîngem orzul în mai Strîngerea fără pierderi Iişan, Elena Vasilca, Au­ gheaţa (U:
strigă ?
Aurel Dodiu şi Ioachim folosirea cu maximă efi­ biectiv esenţial a cărui în­ puţin de cinci zile bune de a întregii recolte de cerea­ Capcană p
VIunteanu se află în pri­ cienţă a timpului de lucru, făptuire stă în centrul pre­ lucru în cîmp, iar griul în le păioase impune ca în rel Ştef şi Elena Rentea publica);
mele rînduri ale bătăliei ridicarea continuă a pregă­ ocupării conducerii unităţii cel mult zece' zile“. şi-au adus o contribuţie fragiul <
CAN : Into
pentru cît mai mult mi­ tirii profesionale — obiec­ noastre îl constituie reali­ Mircea Pătrînjan, inginer fiecare unitate agricolă or­ de seamă la realizarea Lâpuşneani
nereu de calitate superioa­ tive care prin însăşi natu­ zarea în timpul 'cel- mai şef al C.A.P. Romos : „Stă ganizaţiile de partid şi acestei pescării, oare va (Luceafărul
pleca (Mui
ră. Ei, şi ceilalţi comunişti, ra lor au ca scop final scurt şi fără pierderi — consiliile de conducere să NEA : Cc
au fost cei care au iniţiat creşterea productivităţii fi­ aşa cum a cerut secretarul în posibilitatea noastră ca acţioneze cu hotărîre şi e- aduce suplimentar în­ (Minerul) ;
şi sînt angajaţi cu hotărî- zice, extragerea unor canti­ general al partidului, tova­ prin măsuri chibzuite la nergie în vederea utilizării semnate venituri băneşti păna (Mui
re in realizarea unor o- tăţi cît mai mari de mi­ răşul Nicolae Ceauşescu —, seceriş să evităm diminua­ cu randament maxim a u- unităţii. NOASA : I
dozerul (I\
biective ca folosirea ju­ nereu, bogat în minerale a secerişului cerealelor pă- rea recoltei de cereale pă- tilajelor şi a timpului bun RICANI :
dicioasă a utilajelor mi­ utile. ioase de pe cele 365 hecta­ ioase. Iată de ce am sta­ de lucru în cîmp. şi roşie c
Noiembrie)
m ■■ ■"»’ m m m iim ■ m •■■■ ■» * mmmm » mmmr £ juimmr £ jjgam, M «w # mmm £ mmm t temur £ mmm £ mrmm m mmm # mmmm £ ,—r * mmmm £ ■îmi (Steaua roi
ZA : Căsă
RAŞTIE :
(Urmare din pag. 1) secvenţă. Ori, în acest fel, specialişti în activitatea de. năresc şi personalul mun­ rezultă devieri de la cursul Sergiu Ghizelea — şeful a- n (Pat.ri
se scapă din vedere, de cercetare • în sprijinul pro­ citor este de 1 la 10. Cam normal al fabricaţiei. O a- telierului mori-făină — ne Bagdad (F
GIU-BAI :
tifică a activităţii din în­ multe ori, problemele mari ducţiei ? ' mare, aşa cum recunoştea semenea referire a fost preciza că în întreprindere trăieşti (Cr
treprindere. şi se insistă pe altele mai — Anual se dau spre re­ chiar şi directorul între­ făcută şi de inginerul Ma­ se mai întîlnesc şi printre HAŢEG : C
Este adevărat, întreprin­ „mărunte“, colaterale. zolvare 40 de teme de stu­ prinderii. tei Secula — şeful atelie­ alte părţi „ingineri obser­ BRAZI : F:
derea nu a fost terminată Ca să nu ne acuze ni­ diu. Multe dintre ele vi­ Totuşi, cum, pină la ur­ rului mori-ciment. „La fa­ vatori“, pe la serviciul frontului -
CALAN : P
sub toate aspectele, nu i meni că am făcut afirmar zează şi funcţionarea co­ mă, cele două afirmaţii ale bricaţie avem nevoie de mecano-energetic, prin ate­ (Casa de
s-a făcut recepţia finală, ţii gratuite este necesar să respunzătoare a utilajelor. interlocutorilor noştri au oameni care să muncească lierele de reparaţii mecani­ piccola mia
mai sînt de executat lu­ le şi argumentăm. O di­ — Şi sînt rezolvate ? fost puţin contradictorii, efectiv, să alerge după ce, servicii sau ateliere cu MERIA : M
riile I-IT (
crări de canalizări, dru­ recţie în care ne-am în­ — Pe sfert. (!) am căutat să aflăm cum producţie. Ni se întîmplă activitate mai slabă. în Prezentator
muri de acces, platforme, dreptat atenţia a fost cea Ne abţinem de la orice participă în mod concret să întâmpinăm greutăţi sprijinul acestei afirmaţii GHEI RI :
instalaţii de gaze şi de a folosirii cadrelor tehni- comentarii. cadrele tehnico-inginereşti din partea colegilor noştri a adus destule argumente reasti . spn
toresc).
pus în funcţie ascensoare, co-inginereşti direct în pro­ de la biroul programarea- şi maistrul Constantin Măr-
de remediat sau chiar de cesul de producţie, a asi­ planificarea şi urmărirea culescu, de la cuptoa­
înlocuit unele utilaje. în gurării de către acestea a producţiei (P.P.U.P.). Un re, care preciza să a-
felul acesta, unitatea a de­ asistenţei tehnice de spe­ Cu iiîrfii uu se realizează proape 50 la sută din de­
caz concret şi recent : la
venit ad-hoc un „labora­ cialitate. moara na-. 2 nu au mai fectele utilajelor sînt de
Rezultatei«
tor de încercări“ din cau­ De la directorul întreprin­ fost bile, fapt ce a îngreu­ natură electrică, 25 la sută iulie 1980 :
za proiectantului şi execu­ derii, inginerul Vasile Deac, de natură mecanică, defec­
tantului, dar şi din cauza aflăm că aceste cadre teh- producţia fizică! nat activitatea de produc­ te a căror remediere de Extr. I :
unor greşeli din exploata­ nico-inginereşti, în număr ţie. Dacă se urmărea atent multe ori întîrzie fie din 14, 7,
re. Şi de aici intervine... de 80, au atribuţii precis „încărcarea“ utilajului cu cauza neasigurării asisten­ Extr. a II
subiectivul. Ne întrebăm stabilite în activitatea ' în­ bile putea fi evitată aceas­ ţei de specialitate, fie da­ 21, 13.
cu îndreptăţit temei : „De treprinderii de lianţi. Ingi­ Cît de folositori sînt unii la activitatea direct pro­ tă stare“. La biroul torită nepregătirii pieselor Fond tota
ce greşeli în exploatarea nerii conduc secţii şi ate­ dintre specialişti avea să ductivă. Am găsit exemple P.P.U.P., inginerul Aurel de schimb sau a calităţii 954 039 lei.
utilajelor şi stabilirea re­ liere de producţie, serviciul ne lămurească directorul şi „pro“ şi „contra“. Bordeanu încerca să aducă slabe a recondiţionărilor Ia
ţetelor de ■ fabricaţie“ ? mecano-energetic, birouri de tehnic, inginerul Covaci Unii, fără teama de a fel şi fel de scuze la a- piese.
„Cadrele tehnico-ingine- producţie. Astfel, 19 din­ Franci sc, în cîteva cuvinte. le cădea „galoanele“ de pe dresa cadrelor din acest Un lucru trebuie bine
reşti, personalul muncitor tre aceştia sînt în ateliere — Sînt mulţi „specialişti“ umeri munceau cot la cot compartiment, învinuind înţeles la I.L. Deva-Chiş-
pot fi absolviţi în totalita­ şi secţii, iar 13 în servicii prin birouri care întorc cu muncitorii (ing. ■ Matei secţiile de producţie că nu cădaga : cadrele tehnice Timpul pr
te de această vină“ ? Sau funcţionale. Referitor la cîte o hârtie de pe o parte Secula şi sing. Dumitru ţin permanent legătura cu să fie mult mai bine an­ iulie : Vrer
aici au fost lăsate toate subingineri, 23 dintre ei pe alta. Vreo 20 dintre a- Chimirel), alţii mîncau se­ biroul respectiv, că cei ca­ trenate în procesul de pro­ răcoroasă i
problemele de fabricaţie şi sînt în producţie, unde ceştia ar putea trece, fără minţe prin birouri sau ve­ re lucrează în acele secţii ducţie. Sînt încă o serie de cerul mai n
cădea preci)
de întreţinere a utilajelor conduc formaţii de lucru, prea mare efort, direct în neau la lucru cu mult du­ îşi desfăşoară activitatea greutăţi generate de cali­ mă de ploa
pe umerii directorului uni­ 24 — în servicii funcţio­ producţie. pă începerea programului mai mult pe cont propriu. ficarea forţei de muncă (30 ploaie. Izola
tăţii şi a directorului teh­ nale. înţelegem din această a- de muncă (sing. Elena Oii- Evident, o asemenea at­ la sută din personalul lectrice. Vi
nic. pentru că. fie vorba firmatie că mulţi specia­ drevati şi sing. Ion China). mosferă nesănătoasă tre­ muncitor este necalificat, intensificări
torul vestic,
între noi. pot tot rămîne — Nu sînt prea mulţi în lişti s-au retras din secţii­ Apoi, ne-a fost dat să buie curmată şi tot atît de sau slab calificat), de une­ minit'r, -Vor
aceşti oameni cu mult du­ servicii funcţionale, tova­ le de producţie, unde pu­ aflăm despre o stare to­ evident, cei de la biroul le greşeli de proiectare şi tre 7 şl 13
pă orele de program să răşe director ? teau conduce activitatea tal necorespunzătoare care P.P.U.P. trebuie să urmă­ de execuţie. E timpul să maxime Sntr.
La munte,
urmărească, să îndrume — Faţă de cîte probleme formaţiilor de lucrai, spre persistă de mult timp între rească mersul producţiei se reunească toate efortu­ să şi lnstabl
nemijlocit activitatea în avem aici, trebuie să vă locurile mai călduţe şi mai atelierele de producţie şi la faţa locului, nu din bi­ rile acestor cadre tehnice, ros. Vor că
secţiile de producţie, să gă­ spun sincer, nu sînt ! liniştite din birouri, depar­ serviciile funcţionale, întne rou. Dar, compartimentul să li se solicite mult mai sub formă <
versă de pic
sească pe moment cele mai — Iar dacă sînt atît de te de „vuietul“ lumii. Aşa cadrele tehnice de aici, menţionat nu a fost sin­ mult (pe măsura pregătirii descărcări c
moderat la
eficiente soluţii, dacă în multe probleme, cum se în­ se face că, deocamdată, ra­ unde fiecare se crede cel gurul serviciu de care cei lor) pentru a pune odată la vest. (Meteo
alte compartimente nu se cearcă soluţionarea lor ? portul dintre personalul mai important în procesul de la fabricaţie s-au decla­ punct fluxurile tehnologice ciu : luliu \
acţionează cu aceeaşi con­ Cît de antrenaţi sînt aceşti tehnico-ingineresc, funcţio­ de producţie şi de unde rat nemulţumiţi. Inginerul de fabricaţie.