Page 101 - Drumul_socialismului_1980_07

i rs —ţi !
r
H ]
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ 1 | ţjjj AREA MAREIE1 SĂRBĂTORI

PRODUCŢIE FIZICA feriştii staţiei Peştiş sînt
PESTE .PLAN liotărîţi ca, în cinstea zi­
lei de 23 August, să-şi am­
în întreg judeţul se des­ plifice eforturile şi reali­
făşoară o entuziastă între­ zările în muncă.
cere socialistă în întim-
A va\
pinarea zilei de 23 August, ECONOMII DE
ioate colectivele de oa­ ENERGIE ELECTRICĂ
meni ai muncii fiind hotă-
rîte să Inlîmpine marea în holărîrea lor fermă
sărbătoare a eliberării pa­ de a asigura în fiecare lu­
triei cu rezultate deosebi­ nă cantităţi sporite de ma­
te în producţie. La „Mar­ terii prime economiei na­
mura“ Simeria, atenţia ţionale, minerii, geologii
principală este orientată şi sondorii din cadrul sec­
spre realizarea ritmică a ţiei Teliuc a I.P.E.G. De­
producţiei fizice, în sorti­ va îşi amplifică eforturile
mentele planificate. Ca ur­ EBHMI şi căutările în producţie,
mare, în perioada care a înregislrînd succese deo­
nauiin trecut de Ia începutul a- lui an şi pînă la zi : sebite. în acelaşi timp ei
nului, aici a fost obţinută 110 000 tone expediate se străduiesc să diminue­
o producţie suplimentară pesto plan, depăşirea în­
ze cit mai mult consumu­
de 3 500 mp placaj din cărcăturii statice pe osii rile de energie-electrică şi
CONSILIULUI POPULAR UDEŢEAN 16 000 mp do daie mozai- misind astfel aproape 3 000 de combustibil. De la în­
J
marmură şl mai mult de cu 1,22 la sută — econo­
cate. de vagoane — iar a tona­ ceputul anului colectivul
jului brut pe trenurile de de aici a economisit a-
REALIZĂRI marfă cu circa 135 000 to­ proape 65 MWh — canti­
Anul XXXII, nr, 7069 MIERCURI, 30 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani ALE CEFERIŞTILOR ne. în aceeaşi perioadă a. tate de energie electrică
Personalul muncilor din fost obţinută o economie cu care pot funcţiona timp
cadrul staţiei C.F.R. Peştiş de combustibil cu care pot o îună de zile toate
raportează realizări meri­ fi remorcate mai mult de maşinile şi utilajele din
ÎN PRIM-PLANUL PREOCUPĂRILOR I torii de Ia începutul aces- 70 trenuri de marfă. Ce­ cadrul secţiei.

Producţia pentru export - Un adevăr care trebuie înţeles şi în Consiliul unic agroindustrial Dobra

realizată ritmic si de calitate Baza furajeră se asigură numai prin ceea

ce se depozitează la fermele zootehnice!
i-a acordat o măre atenţie
Munca organizatorică de partid- şi care va continua cu în­ Unele unităţi agricole din acum la fermele de anima­ dă viitoare de stabulaţie.
tregul personal muncitor Dar, iată cum se prezintă
puteraio ancorată în îndeplinirea calificat. Consiliul unic agroindus­ le cu prevederile progra­ situaţia pe unităţi la sorti­
trial Dobra au fost nevoite
mului de producere a nece­
sarcinilor econamictvaociale Am căutat să aflăm răs­ ca în perioada de stabula- sarului pe întreaga perioa­ mentul do suculente:
puns Ia întrebarea noastră ţie ce a trecut să apeleze
şi la nivelul organizaţiilor la credite în valoare de su­
Prevăzut
Una din cele mai impor­ nalizate sarcinile la export de bază, unde am avut ca tu program Asigurat
(tone)
tante sarcini ale organiza­ pe care colectivul nostru le interlocutoare pe tovarăşele te de mii de lei — cum a Uni totea (torito)
ţiilor de partid, conduceri­ are de realizat în acest an, Ana Herţa şi Bokos Maria. fost > îndeosebi cazul la C.A.P. Dobra 1 710 650
lor colective, tuturor oame­ pentru a Ei cunoscute bine C.A.P. Ohaba — pentru a-şi Iaăpuşnic 1 30H 1 330
nilor muncii — subliniată de către toţi lucrătorii. în — Deşi organizaţia noas­ acoperi prin cumpărări din I.ăsău 430 —
de către tovarăşul Nicolae fiecare din cele 5 organi­ tră numără 130 de comu­ alte surse deficitul din ba­ Ohaba 565 110
270
Ceauşescu, secretarul gene­ zaţii de bază au fost stabi­ nişti — relevă tovarăşa lanţa furajeră. Au tras oare Râd aleşii 1 342 — —
Ko s câni
ral al partidului, în cuvîn- liţi comunişti, bine pregă­ Ana Herţa, toluşi fiecare conducerile acestor unităţi Tciu X 172 300
tarea rostită la plenara tiţi profesional, care, repar­ dintre aceştia are reparti-
Consiliului Naţional al Oa­ tizaţi pe grupuri de munci­ învăţămintele cuvenite din Dalele prezentate nu au continuă să se înregistreze
menilor Muncii — este asi­ tori, urmăresc realizarea MIRCEA LEPĂDATU deficienţele care s-au mani­ nevoie de prea multe co­ apreciabile minusuri in ba­
gurarea realizării în cele zilnică a producţiei fizice, festat ? Evident, răspunsul mentarii, ele evidenţiază lanţa furajeră la capitolul
mai bune condiţii a produc­ calitatea acesteia. In , ace­ la această întrebare poate faptul că tocmai în unită­ suculente. Fără îndoială că
ţiei destinate exportului şi laşi timp, pornind do la (Continuare in pag. a 2-a) fi exprimat comparau! can­ ţile cu rezultate nesalisfăcă- o parte din cantităţile de
livrarea acesteia la termen. ideea că realizarea sarcinii tităţile de nutreţuri aflate toare în sectorul zootehnic nutreţuri însilozate pot fi
Cum acţionează în aceas­ la) export este o cauză a realizate în continuare, c-
tă direcţie organizaţia de întregului colectiv, desfăşu­ xistînd suficiente resurse
partid, comuniştii, toţi oa­ răm o intensă activitate po- care se pot conserva sub
menii muncii de la între­ litico-educativă, folosind o această formă.
prinderea „Vidra“ din O- gamă largă de forme şi mij­ Deşi dispun realmente dc
răştie ? — este întrebarea loace ale muncii politice de ÜÉ condiţii să-şi acopere inte­
căreia i-am căutat răspuns masă, cu scopul de a con­ gral din producţie proprie
la faţa locului, de la mem­ ştientiza oamenii, de a-i m necesarul la sortimentul fi­
sensibiliza, de a-i face să
bri ai comitetului de partid, mmm broase, există mari restan­
secretari ai organizaţiilor acorde cea mai mare aten- ţe în special la acţiunea de
de bază, alţi factori din u- „ţie .calităţii producţiei. De depozitare a fînurilor. Spre
nitatea amintită. asemenea, punem un accent exemplu, la C.A.P. Ohaba,
încă din primele zile ale mare pe pregătirea profe­ unde s-au recoltat fînaţurile
anului — ne spune tova­ sională a tuturor lucrăto­ naturale de pe o suprafaţă
răşa Elena Brînduşa, secre­ rilor. Astfel, în anul trecut de 230 ha, nu s-a făcut
transportul şi depozitarea
tarul comitetului de partid au fost cuprinşi şi au ab­ Asemenea aspecte se mai lut Un esc şi acum pe cîmpul a numeroase unităţi agricole
— comitetul nostru de solvit cursurile de califica­ din consiliile Călan, Haţeg, Totoştt şi altele, uude întîrzlc In mod ncjnstificat transportul
partid şi consiliul oameni­ re 285 de persoane în me­ furajelor la fermele de animale. (Continuare în pag. a 2-a)
lor muncii au pus în prim- seriile do argăsitori şi con-
planul activităţii lor mobi­ fecţioneri, iar în acest an
lizarea colectivului pentru 124 urmează cursurile de
realizarea tuturor indicato­ calificare la locul de mun­ Oţelăriile aşteaptă fierul vechi.
rilor de plan, inclusiv cel că. De curînd s-a încheiat
care priveşte exportul. în cursul de reciclare-speciali- Acesta aşteaptă... trezirea spiritului gospodăresc
acest sens am acţionat în zare şi atestare pe posturi,
mai multe direcţii. în pri­ în care au fost cuprinşi toţi FIERUL VECHI NU bil (lingă tumul de decu- rul mai zace, bine mersi, etc., care cu siguranţă iau
mul rînd, în adunările de maiştrii, tehnicienii, şefii de S-A ÎNVECHIT DESTUL ? vare), aşteptînd ca spiritul aşa cum rezultă şi din drumul gropilor de rezi­
partid, apoi în cele ale oa­ ateliere, inginerii, acţiune gospodăresc să se trezească prima fotografie (din pag. duuri şi pe care le va în­
menilor muncii au fost a- căreia organizaţia de partid Se pare că la termocen­ din toropeala ce l-a cuprins. a 2-a). Nu se poate a- ghiţi pămîntul. Interesîn-
trala Mintia, pe lingă ener­ Bine e de acest fier că nu junge la el nici cu... arca- du-ne mai îndeaproape de
gie electrică, se mai pro­ această stare de fapte, am
Minerul comunist duce şi... fier vechi. Se pa­ 0 AVUŢIE CE TREBUIE REiftTRQ»USA~ constatat că planul de re­
re, pentru că n-am văzut cuperare a fierului vechi a
de fa deschideri încă omologat un asemenea fost depăşit în primul se­
kmâ* produs. Totuşi, cele trei MATERIALELE REF0L0SIBILE mestru. Avea de unde I
hi anul 1952, lînărul loan Stanciu, Am fost 14 fraţi, imagini din incinta termo­ Foarte interesantă însă op­
Slanciu intra fie poarta mi­ familie mare, necăjită. Cei centralei confirmă acest lu­ „prinde“ reumatism din cau­ nul, din cauza unor baricade tica celor de la Mintia. Cinci
nei Petrila. Au trecui 28 mai mulţi l-am urmai tot cru, atestă prezenţa fieru­ za intemperiilor, sau nu fa­ de gunoaie (moloz, cără­ mormanele de fier sînt gata
de ani şi bărbatul în toată la mină. Eu, Peltică, două lui în cantităţi industriale. ce insolaţie în zilele toride mizi). Aici este cazul să mai să dea buluc în atelierele
puterea care este astăzi surori, doi cumnaţi muncim Sute de tone de metal sînt de vară, că altfel cine ştie precizăm că în aceste gu­
loan Stanciu n-a mai plecat la Petrila, ceilalţi- s-au îm­ depozitate... vraişte —• unele ce dureri de cap le-ar fi noaie se găsesc, şi nu în Foto-cinchetă :
de la această mină. A muncit prăştiat pe la alte mine din prin locuri ascunse vederii dat celor cu atribuţii pre­ cantităţi neglijabile, sîrmă DORIN CORPADE
cu toată pasiunea şi hărnicia, Valea Jiului sau din fără. (cele din spatele secţiei cis stabilite în valorifica­ de cupru pentru bobinaj,
a urcat treptele aspra ale T o fi avem astăzi familii, chimice), altele la loc vizi­ rea metalului. Aşa că, fie- bucăţi de tablă din ’alamă (Continuare in pag. a 2-a)
ierarhiei muncii de miner, rosturi bune în viată.
ajungînd maistru mecanic Maistrul principal loctn r 0 »mm r »
principal la sectorul Xl-in- Stanciu este cunoscut, la ?
randament Ia striugerea fu­
vesti/ii, la deschideri da noi mina Petrila, în Valea „Drum nou“ din Hunedoara, rajelor sc folosesc şi in a- ganizate prin B.T.T. Astfel,
condusă de comunistul Borşoi
30 de tineri din Petroşani şi
fronturi în cărbune. Calită­ Jiului-, ca un mare iubi­ Nicolae, execută numai lu­ ceastă perioadă pentru însl- Dova s-au intîlnit la cabana
ţile sale de om şi comunist tor şi promotor al nou­ crări de bună calitate şi în lozarea nutreţurilor. Bilea-Cascadă ; 50 de elevi
l-au impus în ochii ortaci­ lui, al mecanizării muncii • SECŢIE NOUA DE ME­ termenul prevăzut. Astfel, ei • DONARE ONORIFICA. de la Şcoala generală nr. 2
au reuşit să realizeze o de­
Orăştie au drunieţit pe Trans-
lor. Şi de peste 15 ani, loan minerilor din subteran. Cînd CANIZARE. In vederea reali­ păşire a sarcinilor de plan Din iniţiativa comisiei do făgărăşan ; alt grup de elevi,
Stanciu este secretarul or­ se mai iveşte cile o defec­ zării volumului <lo lucrări a- la zi do 140 000 lei. O notă Cruce roşie şi a oelci de fe­ de la Liceul pedagogic, au
făcut un tur prin nordul
ganizaţiei de partid din sec­ ţiune n-are aslîmpăr, indi­ gticole în cadrul complexu­ bună pentru cooperatorii mei de Ia secţia „Vidra“ din Moldovei, Iar peste 40 de lu­
Hunedoara, peste 60 lucră­
Margareta Mintcoan, Augus­
lui dc creştere a vacilor cu
tor, i s-au încredinţat sarcini ferent că-i noapte ori zi. lapte Beri ii a fost Înfiinţată tul Corbu şi Adrian Veţan. toare din unitate au partici­ crători ai Oficiului P.T.T.K,
de răspundere la comite­ Piuă nu curge şuvoiul de o secţie de mecanizare pen­ (loan Vlad, Hunedoara). pat zilele trecute la o acţiu­ Brad au fost oaspeţii Sibiu­
tul de partid pe mină, în cărbune pe bandă nu iese tru care s-a realizat şi con­ • COMBINE PENTRU RE­ ne colectivă de donare ono­ lui.
rifică de sînge. Uu gest plin
consiliul de control munci­ de lingă complex, de lingă strucţia unui atelier de repa­ COLTAT FURAJE. Potrivit dc umanism ! DOINA COJOCARU
raţii, a unui depozit do car­
toresc, la sindicat. ortaci. Este pilduitoare mun­ buranţi şi a altor utilităţi. prevederilor planului de do­ ţa LA SFIR.Ş1T DE SAPTA-
tare cu utilaje noi, la S.M.A.
— Tata a muncit peste ca acestui destoinic miner • DEPĂŞIRI DE PLAN. Orăşiie şi Geoagiu s-au pri­ MINA. Numeroşi tineri din
35 de ani aici, la mina Pe­ comunist... Lucrătorii unităţii nr. 31 — mit ctto două combine E 200. judeţ şi-au petrecut sfîrşitul
trila — na spunea loan O. IGNAT Bijuterie — a Cooperativei Aceste combine, de mare dc săptămînă in excursii or­