Page 102 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
Producţia pentru export Prin respectarea disciplinei tehnologice, spre
TEL
realizată ritmic creşterea scoaterii de metal 13,00 Jocuri
vară
(Urmare din pag. 1) lingă cei mai buni comu Schimbul „B“ de la oţe- înregistrînd în primele 5 mefal, ajungem la conclu tuşnic, Ariton Bucur, Gri- SI Bo
finală,
nişti, oameni bine pregătiţi lăria Martin II a C.S. Hune luni ale anului depăşiri ale zia reală că trebuie să în gore Aringhel, şeful de bri direcţi
alit profesional cit şi poli doara a fost declarat schimb costurilor de producţie, ca tărim pe toate căile disci gadă Atanasiu Bălţatu, fă H (14,:
zate sarcini precise, la locul tic, care au sarcina să-i în evidenţiat în întrecerea so urmare, în principal, a ne- plina tehnologică — spu cînd propuneri concrete cuTin.
lui de muncă, pe linia valo veţe meserie dar să-i şi cialistă desfăşurată în pri încadrării în coeficientul nea în intervenţia sa sub- pentru principalele puncte locuri!
Ungar
rificării superioare a mate educe. Am insistat — şi mul semestru al acestui an. scoaterii de metal şi consu inginerul Ioan Tisăliţă, şe de lucru din oţelărie. 1V3 dii
riilor prime, introducerii şi membrii de partid sînt pri Pe ansamblul oţelăriei, pla murilor suplimentare de ful schimbului „B“. Pentru Asigurînd adunarea gene- 10,00 Telex
executării corecte a fazelor mii care -o fac — pentru nul producţiei fizice a fost fontă solidă, feroaliaje, com că mai avem de-a face cu raljă a oamenilor muncii de 16,03 învăţă
Bal) or;
de înnobilare a pieilor, e- întărirea autocontrolului pe depăşit în această perioa bustibil convenţional. avarii, cu cazuri de neres- sprijinul direct şi perma XC,30 Ecran
conomisirii materialelor etc. — Deşi cuptoarele merg pectare a temperaturii opti
faze de lucru, eliminînd în dă cu 13 000 tone oţel — nent al conducerii, ingine reşarii
Un mare rol îl au la noi acest fel încă din faşă de angajamentul anual de bine, depăşim, totuşi, con me de elaborare a oţelului rul Cornel Deheleanu — 17,10 .Tocuri
vară
in organizaţie membrii co- fecţiunile. 10 000 tone fiind astfel în sumul specific de combus- sau de şarje elaborate în ditectorul uzinei nr. 3 — B8 Fin
leclivului cu munca de la — Deşi primul semestru deplinit încă în semestrul a făcut recomandări con volei
om la om, care, fiind şi bi l-am încheiat cu rezultate I —, spor la care colecti crete privitoare la încadra ţiuui i
ne pregătiţi profesional, in vul din schimbul „B“ a con rea în sortimentul zilnic 18,15 Tragei
bune — subliniază, în în AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCA 18,30 Jocuri
tervin pe loc cînd văd pe cheiere, tovarăşa Elena tribuit cu peste 4 700 tone planificat, intensificarea ac vară •
cineva făcînd lucrări de sla Brînduşa — realizînd sarci oţel. Notabile sînt şi alte IN ACŢIUNE ţiunii de recuperare a di Hj Fin
bă calitate sau nerespectînd nile de plan la toţi indi caracteristici ale muncii o- verselor materiale, perfec handb
Ia u io
procesul tehnologic. Iar catorii (de exemplu, pro ţelarilor : durata medie a ţionarea activităţii de ex U.R.S.
şarjelor a fost de 8,08 ore,
pentru realizarea planului ducţia netă este realizată greutatea medie a acestora tibil, fapt ce trebuie să ne afara programului sortimen ploatare şi întreţinere a transn
El Iu
la noi s-a impămînlenit un . în proporţie de 102 la sută, de 416,4 tone, iar timpul îndemne la o analiză foarte tal, toate soldate cu pier cuptoarelor. Sintetizînd ce seri
Teleju
obicei. In fiecare luni bi cea fizică — 102,9 Ia sută efectiv de funcţionare a ca severă a muncii proprii — deri anormale de metal. rinţele majore de la punc- 13,40 1
Ba or
20,05
roul organizaţiei de bază şi planul la export — 104,G pacităţilor de producţie a era de părere topitorul şef Aceeaşi responsabilitate tele-cheie de lucru din ca conom
Împreună cu conducerea Ia sulă), totuşi, de curînd, fost superior nivelului pla Mircea Duduială. faţă de îndeplinirea princi drul oţelăriei, tovarăşul 20,20 Telcci)
.Mari
secţiei, analizează operativ în toate organizaţiile de ba nificat cu 1,7 la sută, în Continuînd această idee, palului obiectiv — produc Cornel Deheleanu a apelat tul p
realizările din săptămîna ză a fost analizat modul in ampla acţiune de recupera Vasile Gogoaşă, macaragiu ţie netă —, al propriului an la conştiinţa muncitorească mi eră
a tuturor membrilor colecti
ducţie
precedentă şi iau urgent care s-au realizat sarcinile re a diverselor materiale Ia şarjare, arăta răspicat că gajament, au dbvedit-o In vului, în ideea că fiecare amcrii
măsuri cînd este cazul. semestrului I şi s-au luat o fiind obţinule realizări mai orice şarjă elaborată în a- intervenţiile lor şi maistrul 22,03 1
Teleju
Jocuri
— Intr-adevăr, dacă ne scrie de măsuri pentru cea deosebite la fontă veche, fara programului sortimen Ioan Prodan, macaragiul trebuie să înţeleagă ce este 22,35 vară •
Ion Azamfiroaie, turnătorul-
important la locul său de
tal se soldează cu pierderi
referim la export, principa de a doua jumătate a anu deşeuri de cupru, bronz şi de oţel pentru care s-au pregătiţor Gavrilă Prelucă, muncă. u Rez
lul elemenl ii constituie ca lui. Toate acestea le abor alamă. zidarul Gheorghe Kormy, lor dii
litatea — precizează şi to dăm în lumina sarcinilor şi Aceste rezultate au fost consumat materii prime şi topitorii şefi Dumitru Far- letism,
bal, 1
varăşa Mar ia Bokoş. De la concluziilor ce se desprind prezentate succint în adu materiale, manoperă, com SABIN tONESCU chei i
narea generală a oamenilor bustibil' şi energie — pier lupte,
el, de' la factorul calitate, din recentele cuvîntări muncii din schimbul „B“. deri ce se reflectă şi în canoe,
putem începe discuţia. Ce ale tovarăşului Nicolae Darea de seamă şi dezbate propriile venituri. Gorunii de la Tebea
om întreprins noi ? Am pus Ceauşescu. Comuniştii, în rile au abordat însă mai pe — Pornind de la faptul că *
un accent mare pe polica tregul nostru colectiv este larg cealaltă latură de prim aproape 50 la sută din cuan
lificarea lucrătorilor, pen hotărit ca şi in continuare ordin a noului mecanism e- tumul depăşirii costurilor Pe moş Toader Drago şa îşi aminteşte şi povesteşte
tru ca atunci cînd este ne să se mobilizeze în aşa fel conomico-financiar — pro de producţie pe primele 5 ne-am obişnuit să-l ştim a- cu plăcere. Dar cel mai bucure:
voie să poată trece de la incit să încheie acest ultim blematica concretă a pro luni ale anului derivă din colo, la Tebea, pe colina tulburător moment l-a trăit dioprogram
o fază la alta. Apoi, pe noii an al cincinalului cu rezul ducţiei nete, la care oţela- neîncadrarea în coeficientul istorică, în preajma mor- 'loader Dragoşa în ziua de Radiojurnal
mîntului lui Avram lancu, 9 octombrie 1966. Trecuse
încadraţi i-am repartizat pe tate din cele mai bune. rii s-au dovedit deficitari, planificat al scoaterii de da ’80 ; 8,0i
a bătrîmdui gorun al iui un an şi trei luni de la is- 8,10 Curieri
Horea, a celuilalt gorun, ioricul Congres al IX-lea, Buletin de
pundem as
Oţelăriile aşteaptă fierul vechi mai tînăr, dar tal alît de cînd omul aflat în fruntea Buletin de
simbolic — plantat în oc- partidului şi a ţării, bărba-
tă Ileana .
tru Eălăşoi
tombrie 1966 de tovarăşul tul care a adus o nouă
Nicolae Ceauşescu, secreta- viziune a dezvoltării econo- diş ; 10,30
liste ; 11,00
rul general al parlidu- mice, sociale şi politice, a- 11,05 Micro
lui nostru. In cei aproa- fíat înlr-unul din alît de 11,35 Avi
pe 15 ani, de cînd ocio- caracterislicele şi atît de dio-tv. ; 12,
ştiri ;
genarul autodidact Toader fertilele sale dialoguri cu folclorului
Dragoşa este ghid la Tebea, ţara — dialog care se des- Cîntece de
a tălmăcit miilor de oa- făşura atunci cu oamenii la l la 3.
15,00 Clubu
meni, maluri, copii şi vîrst- muncii din judeţul nostru Radiojurna
nici, veniţi din toate colţu- — a sosit la Tebea. Şi el, maţii artlsf
rile ţării şi chiar de pe alte Toader Dragoşa, omul a că- 16,25 Cooril
16,55 Sfatul
meleaguri, acele pagini de rui identitate ,se confundă Buletin de
istorie legale de lupta mo- aproape cu acest leagăn de limbii rom
ţilor pentru libertate şi istorie, el a fost cel care preţi de ir
17,45 Piese
dreptate, pentru o viaţă a avut cinstea şi imensa Stoia ; 18,00
demnă şi mai bună. bucurie să fie lingă mare-: Concert de
— Pentru că, într-adevăr, le bărbat de partid şi de Iară ; 20,30
un popor care nu-şi cunoaş- stal cînd acesta a plantat 23 August
denţe sonoi
te istoria este un popor pe puiul de gorun în pămîn- tr-o oră ; 2
cale de a muri. Prin iste- tul sacru de pe colina 'fe zicale ; 23,3
rie el îşi află rădăcinile, bei. muzical no
îşi simte prezentul, îşi vede — In acele clipe inima-mi sar 1
viitorul... batea să-mi spargă pieptul.-- 8V H n n
Şi poate din această sim- Pentru că atunci eu, Toa- A
ţire, din această credin- der Dragoşa, moţ din fe-
ţă a lui moş Toader iz- bea, am înţeles că la cînna DEVA : t
vorăşle bucuria pe care o neamului nostru a venit un Grădina de
încearcă ori de áte ori mare bărbat, un continúa pe lac (Ari
RA : Drum
la mormintele bancului, ale tor strălucit al marilor băr- căra) ; Un
celor doi tribuni ai săi, baţi pe care i-a dat nea- (Siderurgist
Simion Groza şi Ion Butea- mul românesc, un om zontal (Art:
(Constructo
nu, la gorunii cu rădăcini strălucit care a început cu ŞANI : Noi
adine împlîntate în istoria un an în urmă o lucrare sul „Poseic
(Urmare din pag. 1) unitate mai există aceste treia imagine (foto 3). Deşi conductelor de reziduurile Dacă vei p
cantităţi impresionante de au trecut cîteva anotimpuri din ele. Pînă atunci... răb neamului nostru, vin copiii, uriaşă şi cutezătoare, meni- bric) ; Totu
de producţie (foto 2), unii fier vechi, putem concluzio bune peste aceste conducte, dare şi tutun. în aceşti ani, de cînd este tă să ridice ţara pe noi tec (Itepulj
Bilet de îr
energeticieni mai întocmesc na că planul de predare nu ele au rămas să ţină mai Aşa stînd lucrurile, sîn- .ghid popular“, cum îi pla- cidmi, nici visate, nici a- ral) ; CLnev
planuri de măsuri pentru a fost bine întocmit. departe... umbră pămintului tem convinşi că factorii ce să-şi numească îndelet- tinse pînă atunci. Puiul de citoresc) ; ’
recuperări, se autoliniştesc Dar, cea mai plauzibilă pînă, pe undeva, pe acolo responsabili sînt de' părere nicirea, moş Toader, neo- gorun a crescut zi după zi, viuri pentr:
(Li
sonale
şi automulţumesc privind dovadă a interesului ce se sus prin birouri, vreun că fierul vechi nu s-a în bositul custode al comple- an după an, sub ochii mei. vârata glori
graficele de predări pentru poartă valorificării metalu specialist va găsi în sfîrşit o vechit destul la Termocen xului monumental de la Ţe- I-au dat ramuri, şi-a împli- LONF v. : Ş
oţelării. Atîta timp cît în lui rămîne tot cea din a soluţie pentru decolmatarea trala Mintia. bea, a trăit multe momen- nit coroana. La fel şi ţara, PETP ¿A :
te emoţionante, care i s-au şi noi, oamenii ei. nătoare (IV
imprimat în suflet şi de care MIRCEA LEPÂDATU NiNOASA :
„CIUPERCILE DIN LUNCA (Muncitores
Mizerabilii
PĂULIŞULUI“ BRAD: Tai
lui de curs
„Ciupercile cu mai multe Baza furajeră roşie); GUP
confundat (
pălării“ (foto 4) nu au cres TIE : Blesti
cut peste noapte sau după (Urmare din pag. 1) nimic mai bună nu este nici blestemul i
ploaie. Ele au fost plantate situaţia întîlnită la C.A.P. Adio, picoli
GEOAGIU-I
acolo prin 1973. De atunci producţiei nici de pe a ze Răduleştişi Lăsău unde, în să joci în
au prins rădăcini. De cres cea parte din terenul res afară de cîteva tone de cultură) ; I
cut însă hu au crescut. Nici pectiv (i). La această uni paie, nu s-a. transportat nici mai vorbi
Iar) ; BRAZ
nu s-au uscat. Pur şi sim tate s-a acţionat total nesa un kg de fin. Un asemenea venţilor ; C
plu au... ruginit. Firesc. A- tisfăcător şi pentru asigu mod de a „gospodări“ re sau vultur
ceasta e soarta metalului rarea furajelor grosiere, pî sursele furajere nu poate ră) ; SIMEi
cînd nimeni nu se mai in nă - afcum depozitîndu-se a- însemna altceva decît în pe la sps
ILIA : Praf
teresează de el. bia 20 de tone de paie. O grijorare faţă de soarta in mina).
Lăsaţi în părăsire, 45 de situaţie asemănătoare se dicatorilor ele plan ai. fer
tamburi metalici (cîndva întilneşte şi la C.A.P. Teiu. melor zootehnice, care se
„comandă specială“), în La ferma de animale a a- află deja cu mari restanţe
greutate de 600—700 kg u- cestei unităţi nu sînt asi acumulate la onorarea fon
nul, îşi aşteaptă o soartă gurate nici 50 tone finuri dului de stat. TimpuJ
mai bună. După toate de şi grosiere din cele peste Pentru înlăturarea defi ziua de 30 i
mersurile ce s-au făcut pe 800 tone prevăzute în pro cienţelor semnalate este ne menţine i
la cîteva ministere, nu mai gram (1 ?). Cantităţi de or cesar ca şi consiliile popu mai mult n
pot fi reutilizaţi. Casaţi, dinul sutelor de tone de fin lare comunale Dobra şi-Lă- averse de
loca] de des
nici pe atît» La întreprin şi paie se găsesc în cîmp pugiu de Jos, împreună cu Izolat aversi
derea de lianţi Deva (căci şi ia C.A.P. Roşcani. Din consiliul unic agroindustrial, racter torer
păşi 20 1/mj
ai acestei unităţi sînt tam- peste 2 500 tone furaje care să intervină operativ, ener izolat vor
burii), nu s-au găsit pînă trebuie asigurate la această gic şi eficient pentru a de producerea
astăzi un sudor şi un lăcă unitate nu s-au depozitat termina o mobilizare susţi va sufla m
tuş pentru a dezmembra pînă acum nici 100 tone, nută a forţelor din fiecare Temperaturi
ii cuprinse
„ciupercile“. Şi uite aşa ră- ceea ce ridică un se unitate la strîngerea şi de grade, iar c
mîn să ruginească în liniş rios semn de întrebare pri pozitarea fără pierderi a în tre 24 şi 29
te, prin lunca Păulişului, vind organizarea muncii la tregii cantităti de furaie n- ( rolog de se
pep nno
nu.reţiiijuoj;. cai jJuxe ut tiuiy. f
