Page 105 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 105
TSTŢ-^^Ssasr-
1
PROLETAR! DiN TOATE ŢĂRILE, UNiTI-VÂ î TitiPim MĂREŢI! SĂR1ĂT8R! NATH
are teren fertil de aplica
re la Secţia de producţie
industrială din cadrul
I.C.S. Hunedoara. Prin u-
Ullzarea raţională a mij
loacelor tehnice din dota
re şi a timpului electiv de
lucru, prin respectarea ri
guroasă a tehnologiilor de
lucru şi gospodărirea ra
ţională a mijloacelor ma
teriale, personalul munci
tor de aici a realizat de
la ’ începutul anului pro
ducţia notă în procent de
107 la sută, productivitatea
muncii in procent de 109
la sută, obţinînd beneficii
suplimentaro iu valoare
20 000 TONE DE de 1,6 milioane lei. Au
CĂRBUNE PESTE PLAN fost obţinute economii de
aproape 14 tone metal, lî
PO PULARJ UDEŢEAIU în bătălia continuă pen- mc lemn, 12 tone cimenl,
Iru mai mult cărbune, mi 1100 kg electrozi de su
nerii din Lupeni sint ho- dură, 350 MWh energie e- I.C. Oră-ştie, sculArie. Co
tărîţi ca, în cinstea ani leclrică (Vasile Grigoraş, munistul Ioan Ghiorgliiu
corespondent).
est« im rectificator care
versării eliberării patriei execută lucrări <îe bună ca
Anul XXXII, nr. 7 070 JOI, 31 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani şi a Zilei minerului, să a- litate şi depăşeşte sarcinile
• de plan lunare.
dauge noi succese celor
înregistrate de la începu PIESE DE SCHIMB Foto : VIltGIL ONOIU
tul anului. în fruntea aces RECONDIŢIONATE
tei pasionante întreceri REALIZĂRI
din. abatajele Lupeniului DE PRESTIGIU
se Situează colectivul sec în perioada trecută din
torului IV — cel mai ma acest an, oamenii muncii Colectivul de muncă al
re şi mai mecanizat din de la întreprinderea mi întreprinderii „Marmura“
Valea Jiului —, care a nieră Barza au realizat Simeria, prin buna orga
piese de schimb pentru nizare a locurilor de mun
extras de la începutul a- diferite utilaje şi maşini în că, policalificarea oameni
— Activitatea noastră pu nului 20 000 tone de căr valoare de peste 35 mili lor şi îmbunătăţirea cali
AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCA tea fi mult mai rodnică da bune peste prevederile de oane lei. De asemenea, au tăţii a expediat, de la
că am fi avut forţă de mun plan la zi. Formaţiile con
IN ACŢIUNE recondiţionat piese şi sub- începutul anului şi pină
că suficientă — sublinia duse de Teodor Boncalo şi ansamble de aproape 4 Sn prezent, peste sarcina
Constantin Lupulsscu au
Viorel Vaşnea, şeful şantie milioane Iei. în acelaşi de plan la zi, beneficia
Construcţia noii stolo a ştiincioasă. Cu toate aces rului nr. 2. în semestrul I, cele mai mari depăşiri de timp au executat 243 to rilor interni şi externi
energeticii româneşti — hi tea activitatea celor ce con ca şi în prezent dealtfel, plan. ne utilaj minier, cit şi alte 16 000 mp dale mozaicate,
drocentrala do la Rîu Ma- struiesc noua hidrocentrală ducem mare lipsă de oa prestaţii industriale. De 3 300 mp placaj finit de
re-Relezat ■— a intrat în li nu s-a ridicat la .înălţimea meni, în special de mese DEPĂŞIRI LA remarcat că o bună parte marmură şi 9 000 tone de
nie dreaptă, cum sa zice, în sarcinilor, planul valoric la din piesele de schimb rea marmură măcinată şi cal
sensul că în perioada ce construcţii-montaj fiind în riaşi — şoferi, manipulanţi PRINCIPALII INDICATORI lizate au iost confecţionate car. Aceste realizări au
a trecut de la începerea ei, deplinit doar în proporţie TRAIAN BONDOR DE PLAN din cele aproximativ 10 condus Ia depăşirea produc
s-au înregistrat însemnate de 64,2 la sută, iar produc tone materiale metalice ţiei globale cu 10 251 000
acumulări cantitative, tre- tivitatea muncii in procent Aplicarea noului meca recuperate din cadrul Sn- lei şi a celei marfă cu
cindu-se la edificarea con de 83,5 la sută. Această si (Continuare in pag. a 2-a) nism economico-financiar Irenrinderil. 6 809 000 lei.
cretă \ ă barajului, a uzinei tuaţie, cum au apreciat nu
subterane, a altor obiective. meroşi participanţi la dis
Acest fapt şi-a pus ampren cuţii, printre care Dorel Be-
ta asupra desfăşurării adu jan, Ion Popescu, Gheorghe LA Zi IN AGRICULTURĂ
nării generale a oamenilor Nistoroaie şi alţii, s-a da
muncii ce a avut loc recent torat şi unor cauze obiecti
şi care a analizat — intr-un ve precum lipsa forţei de Fieci¡re ore io! fosila cu
puternic spirit critic şi au muncă calificată, timpul in
tocritic — activitatea de pe general nefavorabil ai aces
şantiere pe primul semestru tui an care au împiedicat sdeme of maxim la secoris !
al anului 1980 şi a trasat munca la baraj etc. — dar
măsurile necesare pentru a şi organizării şi coordonării
ridica la cote şi mai înalte necorespunzătoare a muncii, în condiţiile vremii ca aşa cum s-a întimplat şi în
munca celor ce edifică ce neulilizării la capacitate a pricioase din această pe ziua de 29 iulie a.c» se ac
tatea do lumină din Rete mijloacelor de transport, ne- rioadă se impune o mobili ţionează cu forţe sporite la
zat. în perioada de referin respeclarii disciplinei Jn erne şi abnegaţie in munci seceriş pe tarlalele unde
ţă, au fost executate o sea muncă. Tocmai datorită a- zare generală a tuturor for este posibil accesul combi
ţelor şi mijloacelor meca
mă de obiective de mare cestui fapt dezbaterile din —- Ce mai fac minerii din ani, cei mai fertili din via nelor. în cele eîteva ore
adunarea generală au fost nizate Ia strîngerca grab
importanţă cum ar fi beto- masivul Ruscăi, tovarăşe ţa ţării noastre, putem spu nică şi fără pierderi a re bune do lucru, în ziua a-
narea puţului castelului de" deosebit de analitice, crili- director al E.M. Ghelari, ne că producţia la E.M: coltei de grîu. Folosirea cu mintită s-a slrîns recolta de
cîndu-se aspectele ce de
echilibru, predarba la mon ranjează activitatea de pe ing. Ioan Topliceah? Ghelari a crescut de trei ori randament maxim a fiecă cereale păioase de pe a-
— Ce au făcut şi pină a-
taj a casei vanelor fluture şantiere. , cum, ce vor face şi de a- şi jumătate. rei ore bune do lucru în proape 200 hectare.
şi a celor sferice, atacarea — Activitatea primului se cum înainte. Muncesc. Scot — O creştere deloc în- cîmp pentru efectuarea se O concentrare masivă de
frontului aval de la galeria mestru — arăta Aurel Dan, minereu de fier pentru com tîmplătoare dacă ne gindim cerişului în timpul cel mai forţe s-a făcut în lanurile
de fugă, excavaţii la baraj şeful şantierului nr. 3 — nu binatul hunedorean. Din ce la înzestrarea tehnică a ex scurt reprezintă obiectivul C.A.P. Bretea Streiului,
ploatării miniere.
şi începerea depunerii de ne poate mulţumi şi de nerea- in ce mai mult şi, în ace — Şi nu numai* datorită a cărui înfăptuire stă în- unde s-a efectuat secerişul
şi înmagazinarea recoltei de
argilă şi anrocamenţe ş.a. lizările înregistrate sîntem laşi timp, cu un ridicat in centrul preocupărilor orga grîu de pe 22 de ha. De
nizaţiilor de partid de Ia
în perioada V ianuarie — vinovaţi cu toţii — condu dice calitativ. Discuţie consemnată de asemenea, combinerii au
30 iunie a.c. productivitatea cători şi executanţi. Şantie — Cum argumentaţi a- DORIN CORPADE sate, a consiliilor unice a- amplificat cu 13 ha supra-
groindustriaie şi conduceri
muncii a crescut cu peste rele de pe amenajare dis ceastă afirmaţie ?
— Dacă luăm ca referinţă lor unităţilor agricole. Ca
13 la sulă fala de semestrul pun do o bază materială
I al anului trecut, formaţii bogată, dar dotarea tehnică anul 1965, atunci în cei 15 (Continuare în pag. a 2-a) dovadă, deşi plouă frecvent, (Continuare in pag. a 2-a)
cum sint cele conduse de nu e folosită la capacitate..
Coslache Purcaru, Vasile Acest fapt impune mai mul
Găbureanu, Ioan Pop, Mir- tă strădanie pe linia orga
cea Enescu şi altele remar- nizării activităţii de trans
cîndu-se prin muncă plină port, întreţinerii maşinilor
de pasiune, spornică, con în cele mai bune. condiţii.
la toate solicitările spitalu
lui — alîl Ia cele profe-
CUpa aceea e unică, sionale cil fi la cele obflcfli
O v 0 ’ ' . 1 î l lfS ’ o vom — sora medicală Ecalerina
n e
e
trăi, fiecare în ziua cînd Fărcaşiu a lucrat cei mai
vom închide filele cărţii de midii ani Ia serviciul ftizio-
muncă.^ Va fi un răstimp de logic, apoi la secţia inlcr-
o clipă în care vom răsfoi ne a spitalului. In întreaga
anii de muncă trăită cu a- perioadă de muncă a avut Atelierul minei Barza. Echipa de lăcătuşi conXecţii metalice condusă de Gheorghe Oană execută armături meta
devărat, înţeleasă cu aclc- o aleasă comportare etică lice pentru galerii de mină ia Roşia Poieni. Foto: VIRGIL ONOIU
văr al. Şi clipa va fi cu atît fa fă de bolnavi,. fufă de
mai intensă cu cit ne-am personalul medical. Comba-
contopit în dăruirea muncii, tivă, dreaptă fi demnă, Cati
Afa cred că a fost fi cli- Furca fiu poale fi exemplu
şi lucrări de canalizări pe
pa Ecaţerinei Fărcafiu cînd, de urmat pentru întregul ta la un spectacol folcloric, străzile Izvorului şi Gorunu bufet şi a unei săli de şe-
susţinut de ansamblul „Ge-
dinte.
deunăzi, în mijlocul perso- personal al spitalului nos tusa“ ai Centrului judeţean lui.
naiului medico-sanitar de la tru" — afirma cu respect de îndrumare a creaţiei B LINIE CU AUTOSERVI
Spitalul din Ha(eg, îfi lua directorul unităţii, dr. 0- H DEZBATERE. La Deva se populare şl a mişcării ar a PRIN AUTO GOSPODĂRI RE. In scopul modernizării
serviciilor,
şi
diversificării
tistice de masă, reîntors a-
rămas bun de la cele a- limpiu Aldea. desfăşoară, începiild din 29 casă după un strălucit suc RE. Personalul muncilor de I.C.S.A. Petroşani a realizat
proape trei decenii de mun Şi atunci, clipa aceasta iulie, o dezbatere organizată ces in Olanda. la Autobaza dc transporturi şi pus la dispoziţia consuma
că, din care mai mult de cum să nu fie trăită la in de Ministerul Educaţiei şi In- a sistematizări, in auto Petroşani manifestă o torilor o linio cu autoservire
văţămîntului cu inspectorii
la restaurantul „Coma“, din
grijă consecventă pentru hu
un sfert de vc,.c în această tensitatea muncii dăruite ? do matematică din toate ju parcul tineretului de la Baia na utilizare şi gospodărire a hala agroalimentară din ora
unitate. Cită alinare o fi a- Şt cum să nu se adauge la deţele ţării şi cu autori «ic de Criş se desfăşoară lucrări valorilor materiale pe care şul reşedinţă de municipiu.
dus suferinzilor cu blînde- bucuria pe care Dorel, fiul, manuale. Dezbaterile vizează de sistematizare la care par io administrează. Astfel, din CORNEL ARMEANU
de
manualele
matematică
materialele economisite şi re
tea de pe chip fi cu sufletul i-a oferit-o, lot acum, ros- pentru anul. de invăţămînt ticipă mulţi dintre cei căro cuperate şl prin munca pa
ra Ie este destinat. Tot In
de neasemuită mamă! „Bi- tindu-filcgămînlul alături de 1980—1981. Astăzi, la Casa de comună se fac lucrări de re triotică a personalului de
cultură din Deva, partici paraţii la Obeliscul din par aici s-a trecut la amenaja
ne pregătită profesional, a- tînăra-i tovarăfă de viată! panţii ia dezbatere vor asis cul „Avram Iaucu“, precum rea în incinta unităţii a unui
lafală de bolnavi, prezentă LUCIA LICIU
* ,28 -*WS» a/XKJrT! Jf JMWW a iXA*» J a r t jrwt# a .
(
