Page 106 - Drumul_socialismului_1980_07

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
KW

lustrare a seereiari-or adjuncţi Pentru reziliate mai bune
rji
as in acîîfilatea ecomnnsa-sociafă
10.00 Film»
contunaiede parti nal de partid Baia de Criş, pozitarea furajelor. Sînt în­ 11.00 Rom:
Plenara Comitetului comu­
tardu
să şi rămîneri în urmă în
„Cău
care a avut loc recent, a a- unele unităţi la cositul fî- 11.50 Teica
La Deva a avui loc o in- în direcţia perfecţionării nalizat in spirit critic .. şi nurilor naturale şi Ia trans­ 12.00 Jociu
slruirs a secretarilor ad­ 'stilului de muncă, preocu­ autocritic modul cum au portul furajelor din cîmp. vară
ES S<
juncţi cu probleme organi­ parea birourilor comunale acţionat organele şi organi­ în ce priveşte zootehnia, spad;
zatorice şi econom'ce ai de partid pentru buna des­ zaţiile da partid, conduce­ dacă efectivele se realizea­ n bl
K B;
făşurare a vieţii interne ză, nu acelaşi lucru se poa­
comitetelor comunale de rile colective ale unităţilor final;
partid din judeţ. Ordinea do organizaţie (conducerea economice, organizaţiile de te spune despre producţia 16.35 Trag.
ADA
de zi a cuprins mai multe muncii de primire în partid, masă şi obşteşti, pentru animalieră.- în livrările de 16.45 Viaţa
aplicarea şi controlul înde­ realizarea prevederilor pla­ produse animaliere la fon­ 17.50 Repo
puncte care vizau domeniul dul de stat. atît la unităţile gini
vieţii interne de partid, per­ plinirii hotărîrilor de partid nului de dezvoltare econo- 18.10 Ilusti
agricole socialiste, cit şi de 18.35 Dese;
fecţionarea slilului şi meto­ la gospodăriile populaţiei, Kum
delor de muncă ale organe­ Informâţii de partid sînt rămîneri în urmă. 19.00 Telej
lor comunale de partid şi în ce priveşte celelalte 19,20 Vizii,'
public
consiliilor populare în ac­ unităţi economice s-a subli­ n ia,
tivitatea de realizare a sar­ niat că sectorul de exploa­ în F:
cinilor de plan în profil te­ şi legilor ţării etc.). De ase­ mico-socială în profil te­ tare a, lemnului, ocolul sil­ 20.10 Ora
Preli
20.45
ritorial.* Astfel, după subli­ menea au fost evidenţiate' ritorial in primul semestru vic, S.M.A., atelierul de nuni
ricilo
nierea — In cadrul unei ex­ sarcinile ce -revin organe­ al acestui an. Analiza fă­ tîmplărie, unităţile presta­ 21.10 Schit
toare de servicii şi-au înde­
cută a. scos în evidenţă că,
puneri — a cerinţelor con­ lor şi organizaţiilor de aclionîndu-se în spiritul sar­ plinii şi depăşit sarcinile de că: ,
<1 neţi
ducerii ştiinţifice a societă­ partid de la sate pe linia cinilor şi indicaţiilor dale producţie. Au înregistrat 21.50 Telej
ţii de către partid, cerinţe creşter i şi ameliorării rase­ de t o v a r ă ş u l Nicolae nerealizări atelierul de ciz­ 22>15 Jocu
reieşite din documentele lor de animale, a organiză­ Ceauşescu; secretarul gene­ mărie şi cooperativa de con­ vară
Congresului al XH-Iea, din rii producerii şi folosirii ral al partidului, s-a înche­ sum. întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. Boblnatoa- ES R<
lor i
cuvântările t o v a r ă ş u l u i raţionale a resurselor de iat la timp secerişul orzu­ în urma acestei analize, rea Ybolya Szasz realizează zilnic sarcinile de plan şi execu­
Nicolae Ceauşescu, au fost nutreţuri în vederea asigu­ lui, s-a eliberat terenul de plenara a adoplat un pro­ tă lucrări de bună calitate.
prezentate de către partici­ rării necesarului do furaje paie şi s-au însăminţat cul­ gram de măsuri care să
panţi unele aspecte privind penfru întreg efectivul de turile duble. Se munceşte conducă la îmbunătăţirea în­
tnodul în care s-a acţionat animale. bine şi la strîngerea şi de- tregii activităţi. La JELM. Ghelari BUCUR,
clioprogra
Radiojurn
(Ormaie din pag 1) cii. Astfel, in prima jumă­ da ’80 ; 8,
8,10 Curie
Fiecare oră folosită cy tate a acestui an, în medie, Buletin ci
înzestrării, ci şi mei odelor fiecare miner a extras cu pundem ;
Buletin d
peste 40 tone minereu mai
modeme, de mare randa­
ramjaiiiesit maxim sa seseris! ment, ce se aplică . în pro­ mult, comparativ cu peri­ diomagazi
Atlas foii
oada similară din 1979.
tin de şti
cesul de extracţie.
de Doru
— Să rămînem in acest în acelaşi timp, am acor­ iarmonicii
(Utmore din oag 1) bilna al Asociaţiei econo­ domeniu deoarece ii consi­ dat atenţia necesară reali­ va np re mii
mice intercooperatiste pen­ deram principalul generator zării programului de inves­ Bule tui ci
vis ta mus
lru creşterea ovinelor Sime­ al randamentelor ridicate tiţii, activitate concretizată amator;
faţa pe care s-a realizat se­ ria. La C.A.P. Simeria, în în săparea a 2 239 ml gale­ folclorul u
cerişul la C.A.P. Baliz. Di- flux cu secerişul s-a desfă­ aici, la E.M. Ghelari. rii şi suitori pentru pregăti­ la 1 la :
recLorul S.M.A. Căian, ing. — Zestrea noastră tehni­ rea a două abataje la mina 15.00 Ciul
loan Colutiu, ne-a făcut şurat transportul recoltei, că in cei 15 ani a crescut Vest şi deschiderea abata­ Radiojurn
de Sava
precizarea că şi ieri după- balotatui paielor şi elibera­ de şase ori. Unitatea a fost jelor 713, 715 şi 71(3 din o- şi organ iz
atniuză, în afara de cele rea terenului. Primul-vice- dotată cu noi maşini de ma­ rizontul XIII. 16,40 Muz
preşedinte al Consiliului u- re complexitate şi randa­ Sfatul nu
două unităţi amintite, s-a ment sporit, cum ar fi uti­ — Am văzut, cum e şi ici in de :
lucrat la seceriş pe tarlalele nic agroindustrial Simeria, lajele de -xtracţie, schipul, firesc să fie, că soar.ta pro­ sul famil
C.A.P. Sîncrai şi Bretea ing. Szekely Emil, a ţinut locomotiv ■=■ de -12, 7 şi 4 ducţiei se decide in abata­ şl te cînt
Orele ser
Româna, inlre combinerii să remarce aportul combi- tone, maşinile de încărcat je. Dar calitatea minereului cenaclu;
prezenţi permanent la da­ nerilor Pelru, Evi, Nicolae in subteran. La toate aces­ extras V oră : Spo
23.00 Bi
torie i-din notat pe Dumi­ Giigor, Victor Bolea, Adam tea se adaugă metodele de — Tot acolo. Noi ne-am 23,27—5,00
loniţă, Pavel Vinerean, Ni­
tru Ciorogar, Stelian Măgu- extracţie de mare produc­ încadrat în exigentele cali­ nocturh.
reau, Nicolae Pălruţ, Lam- colae Băltatu, ion Tijiban, tivitate — exploatarea prin tative impuse minereului de
nec Horst, Gheorghe Tili- ion Fazecaş, Gheorghe Vin- abataje cu subetaje şi cu la Ghelari. Avem chiar o
ban, Ştefan Şainer şi alţii lilă şi Alexandru Deteşan înmagazirfare de minereu. uşoară depăşire, indicele de
la sirincierea grabnică a re­ lCJI
în cele câteva ore bune coltei. Urmări m acum ex ' ■ iderea calitate pentru întreaga pro­
:
de lucru iii cîmp s-a reuşit acestora în orizont) iie mi­ ducţie extrasă în acest prim DEVA :
ca şi la ferma de stal din Actionind în lanurile nelor noastre. C .legoric, semestru al anului a fost Grădina
Mintia sa iie înmagazinată C.A.P. Urăştie, Pricaz, Tur- rezultatele vor fi -une. De de 100,12 la sută. dolarii şi
riUNEDO.
o producţie de 120 tone daş şi Căstău, combinerii fapt, la rezultatele de pînă — Ne apropiem cu paşi selor (Fia
au strîns in după-amiaza
griu, din care o parte s-a zilei de 29 iulie a.c. recol­ acum o contribuţie de sea­ repezi de sfîrşitul unui ah incomod •
transportat la baza de re­ mă au avut-o aplicarea ini­ de muncă, de finalizarea toarcerea
neanu (Ai
cepţie, restul rămînînd pen­ ta de pe 40 de ha. Eforluri ţiativei muncitoreşti „Bri­ cincinalului. In scurtul răs­ canul —
meritorii la seceriş au de­ gada înaltei productivităţi“ timp caro a mai rămas, ac­ s tractorul;
lru sâmînţă. inginerul şei E.izonul a
al i.A.S. Mintia, Traian Mi- pus, inlre alţii, Pelru Mezci, ¡.recurn şi munca plină de tivitatea de zi cu zi la E.M,
I.M.M.K. Simeria, sector II vagoane — lăcătuşii Teodor tă­ Dumitru Oraşan, ion Roşu abnegaţie şi cţăruirc a ma­ Ghelari trebuie desfăşuraiă rea spînz -
tar şi Coza Manase execută nituirea discului pe tija tam­ hăild, care conduce o for­ brie); Cii
ponului, la o presă hidraulicii. maţie de combineri, ne spu­ şi Dumitru Gagea. jorităţii. oamenilor muncii la asemenea cote incit ni­ ipabl oa);
Această operaţie face pare din ansamblul de măsuri Evitarea pierderilor din din unjlale, a celor 11 e- mic din planul de producţie Isr-desclii.
Mesaj dir
luate de unitate pentru rccondiţionarea şi refotosirea unor nea ca zilnic se verifică recoltă necesită ca, pe lin­ chipe evidenţiate în între­ ■ să nu r.ămină nereaiizat, iar ruj) ; A de'
piese. Foto : VIRGIL ON’OIU slarea. lanurilor pentru a cerea socialistă în primul angajamentele asumate in riile î-II
putea deplasa operativ com­ gă ioiosirea cu randament s miestru, al formaţiilor lontsa: r
maxim a combinelor, să fie întrecerea socialistă de că- (Minerul)
binele in tarlalele unde sînt c anduse de Gheorghe Bra- tro colectivele de mineri să
Autoconducerea muncitorească în acţiune condiţii de desfăşurare a mobilizate lorţele la sece­ şoveanu, Mihai Gîică, Aris- fie onorate. Ce veţi face ? dramă la
ci lor esc);
secerişului. Ieri, spre exem­ rişul manual al griului de tide Cosma, Gherasim Mu- — Printr-o muncă perma­ fragiul (I\
plu, o parte din combine au pe tarlamle unde lanurile reşan, Constantin Trifan, nentă. într-o întrecere con­ GANI: Mi
?
Nerealizări e primului semestru fost deplasate la trupul sînt căzu e şi nu este posi­ Petru Mihnlcea şi mulţi tinuă a minerilor din sec­ brie); BR
cursă Iun
Uroi. Cu ajutorul combine­ bil accesul mijloacelor me­ alţii. Cu toţii au contribuit toarele de activitate, prin­ GURABAI
fundat (M
trebuie să determine măsuri lor venite' în ajutor din ju­ canizate. Deoarece meleoro- la creşterea; productivităţii tr-o mai bună aprovizionare Blestemul
1 gn prevăd că vremea va
deţul Mehedinţi este posi­ i în continuare instabilă, muncii, clement esenţial în tehnico-malerială a locuri­ temui iub
(Patria); r
lor de muncă, prin. întreţi­
obţinerea unor importante
bil ea la această unitate se­
concrete, eficiente cerişul griuiui să., fie în­ ste necesar ca zilnic, tie- sporuri de producţie. In. ie- nerea, repararea şi exploa­ căra); GI
tiţo vrei
cheiat in cel mult două zile cu*6 oră bună de lucru in jul acesta, în primul semes­ tarea utilajelor cu mai mult (Casa de
(Urmare din pag I) dreze în disciplină trebuie bune de lucru. cîmp sa lie folosită din plin tru al anului 1980 am ex­ simţ de răspundere vrem Vom mai
(Popular);
tras în'plus peste 28 000
să dovedim mai multă exi­ Secerişul a. fost continua) . • a seceriş, un accent deose­ ca tot ce-i revine unităţii din Rod o?
genţă şi. chiar, să no lipsim şi. în lanurile CA.P. Sîn- bit punindu-se pe livrarea tone minereu do fier, fată noastre pe linia producţiei CALAN:
de utilaje, mineri etc. Iată de unii dintre ei, ce persis­ de aceeaşi perioadă a anu­ şi a calităţii acesteia şă fie (Casa de
deci o problemă care tre­ tă. în a lipsi nemolivat de tandrei (unde s-a strîns re­ producţiei destinate fondu­ lui trecut. Se poate afirma îndeplinit in mod exemplar. lege (li i
buie să determine o mai la. lucru. colta de griu de pe 15 ha — lui de stat şi păstrarea în că întreg sporul de produc­ Rezultatele de ¡vină acum Ultimul }
şui); IUTA
mare preocupare penlru a- Desfăşurîndu-se la cotele n.n.), Hăcia şi Simeria, pre­ bune condiţii a celei care ţie a fost realizat pe seama stau chezăşie la realizarea (Lumina)
sigurarea. forţei de muncă înalte ale exigenţei munci­ cum şi pe terenul din Bo- se reţine pentru sămînţă. creşterii productivităţii mun- acestui deziderat. cală — st
toresc).
de care avem nevoie. toreşti. adunarea oamenilor
Adîncind analiza asupra muncii de la amenajarea
muncii de pe amenajare, Riu Mare-Retezat s-a mani­ |*R<
loan Pop, şef de brigadă la festat ca un pilduitor exem­
centrala subterană, arăta : plu de autoconducere, de- Itezultat
.— Pe şantiere sa mani­ terminînd iniţierea unor iulie 1080:
festă încă indisciplină. în masuri care, prin aplicarea Extr. I
zilele de după încasarea re­ lor, vor duce la îmbunălă- 45. 7.
Extr. a
tribuţiei mui{i nu vin la ţirea activităţii pe şantiere, 10, 25.
lucru, în zilele de luni mun­ în acelaşi timp adunarea a Forul ti
ca începe tîrziu, iar sîmbă- exprimai hotărîrea tuturor 735 711 lei.
ta se termină prea devre­ celor ce muncesc ia edifi­
me. Faţă de aceste abateri carea hidrocentralei de a-şi
conducerile de şantier ma­ spori eforturile pentru a
nifestă îngăduinţă nepermi- realiza în întregime sarci­
să, greşind după părerea nile pe anul 1980 şi a pre- Timpul
mea. Eu consider că fată de păti trecerea la înfăptuirea ziua de 31
cei ce nu vor să se înca­ cincinalului următor. fl jnstabl]
mult bort
care vor
de aversă
i 12Î 000 DE GAROAFE cărcărl el
de apă
Acesta este numărul firelor de fire. Tot atîtea momente 15 1/mp. V
de garoafe roşii, albe şi roz de bucurie şi frumuseţe su­ la moder;
—' care au fost crescute la fletească pătrunse în casele vest. Ter.
serele Sîntandrei şi oferite noastre odată cu gingaşele va ii cup
locuitorilor judeţului nostru, flori, momente care se vor grade, Iar
de 1«. începutul anului şi pî- amplifica prin extinderea, in- 24 şi 29 f
nă în prezent. Numai în ulti- cepîncL de luna viitoare, a pe văi
'‘~c[z'. c;;' W.c v:i .£•> * 5l/n Echipa de timp Lari-modelori, condusă de Ştefan Buruyan, execută modelo condiţii t
•tiate florăriilor peste 20 000 roa* € * cu încă un hectar. de o joriate teorolog i
riga Lian