Page 11 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 11
7046 © JOI, 3 IULIE 1980 > g. 3
u
Cultura şi civilizaţia geto-daciíor sé Burebista
BBSggsipa Fazei ie mesa locul ce i se
Puternica afirmare a ge- larg răspîndit în întreaga cu cea greacă sau romană, „Dialogul hunedorean“, aşa cum s-a dat orientarea noaşlere a documentelor dc
to-dacilor din secolul I î.e.n, lume antică. Studiul cera este originală, superioară
ton: „Bas- a fost consecinţa firească a micii geto-dacilor eviden chiar'din unele puncte de iniţiat pentru stimularea în noua etapă a festivalu partid şi de stat — la ca
ia a Il-a) : ■unor profunde prefaceri e- ţiază, cu precizie, fondul vedere, avîndu-şi rădăcini fazei de masă a Festi lui — munca şi creaţia, re au participat 8 echipa
. Reluarea valului naţional „Cinta acţiunile politico-educative je (din cele 7 uzine şi
conomice şi sociale interne, băştinaş străvechi la care le în însăşi spiritualitatea rca României“, pentru an şi-au găsit adevăratul sta serviciile funcţionale) şi de
începute cu mult înainte s-au adăugat forme şi pro autohtonilor.
mp. Tur- şi care duraseră secole la cedee tehnice sau decora Cultura spirituală a stră trenarea la această amplă tut. Concursurile de cu întrecerea pe teme de res
aţional do competiţie a muncii şi crea noaştere a documentelor de pectare a normelor de teh
Dn rînd. în momentul istoric tive inspirate din civiliza moşilor noştri poate fi pu nică a securităţii muncii.
-Uit al constituirii statului dac ţiile altor popoare. Cerami să pe acelaşi prag de dez ţiei a unui cît mai mare partid, cele pe teme profe
întrecerea artistică din
nato: centralizat de către Bure ca strămoşilor noştri este o voltare cu nivelul culturii număr de participanţi, a sionale sau vizînd proble tre uzinele nr. 5 şi 8 s-a
bista, societatea geto-daci- creaţie originală, deosebită materiale, fiind determina găsit la Combinatul side mele de protecţie a muncii, desfăşurat în prezenţa su
ului că evoluase intr-atât, incit în esenţă de cea grecească, tă de către aceasta. Avind rurgic Hunedoara loc pro întrecerile „cel mai bun in
de Ia créa vechiul cadru de organiza celtică sau sud-tracică. o religie politeistă, geto- pice de desfăşurare. A gă- strumentist, solist vocal, telor de spectatori din u-
it stat dac nităţile respective (’la
şi indepen- re genţilică nu mai cores dacii, pentru înţelepciunea punctaj „colaborează“ şi
organizare devenise impe fépïïHE! grecii. Elementele de gîn- Erau prezenţi, aşadar, co
biţelor şi al pundea noilor realităţi. lor', au fost comparaţi cu numărul spectatorilor I).
Noua formă superioară de
ibricul tură : dire înaintată existente în legii de muncă şi conducă
rios -necesară şi se înfâp- credinţele geto-dacilor au
eţi de ope- tuia inerent. sinteză BäEssa determinat pe scriitorii torii uzinelor — ing. lere-
: noastre mia Mîică, directorul uzi
Reprezentînd o greci să-l considere pe Za- recitator, povestitor, rap nei nr. 5, şi ing. Constan
originală, cultura geto-daci- molxis ucenic a lui Pita- Aici, consiliul de educaţie sod popular etc.“ au domi tin Nagy, directorul uzinei
că din acea vreme îşi avea în timpul stăpînirii lui gora, vestitul învăţat grec politică şi activitate cultu- nat faza pe ateliere. L.a e- nr. 6. Aplaudau succesul
rădăcinile adine înfipte în Burebista ia a mare am din insula Samos. ral-sportivă din combinat tapa pe secţii s-au adăugat chiar şi atunci cînd aces
mediul şi în creaţia băş ploare confecţionarea cera Preocupările şi cunoştin a acţionat cu competenţă probele „cea mai intensă ta aparţinea „echipei ad
tinaşă. Desigur, strămoşii micii pictate de inspiraţie ţele ştiinţifice în probleme pentru ca faza da masă a activitate de creaţie tehni
: : 6,00 Ra elenistică, cu totul deosebi de astronomie, medicină, noii etape a întrecerii să că de masă“ (şi numărul verse“.
ni ine ţii ; 7,00 noştri au preluat şi unele
10 Revista elemente de cultură mate tă de cea celtică, iar teh farmaceutică şi botanică, fie ile masă. temelor, soluţiile şi eficien Dialogul pe aceeaşi sce
ierul melo- rială de la alte popoare, nica roţii olarului este ge constituie o caracteristică Programul-regulament de ţa lor), „ateiierul cu cei nă a adus la rampă solişti
tin de ştiri; mai mulţi cititori la biblio instrumentişti, solişti vo
11 as oul ti'Ho- adaptîndu-le, transformân- neralizată. de seamă a culturii geto- desfăşurare a concursului,
tin d *,>uri; du-le şi, adeseori, îm’oogă- Măiestria, forţa creatoa dacice de sub Burebista. întocmit sub egida consi teca secţiei sau a clubului“, cali de muzică populară şi
zinult^remci- ţindu-le, civilizaţia geto- re şi virtuţile artistice ale în toa.te manifestările sa liului oamenilor muncii şi „atelierul cu cele mai mul uşoară susţinuţi de orches
s folcloric ; geto-dacilor îşi află o grăi te formaţii artistice“. tre, recitatori, brigăzi artis
i ştiri; 11,05 dacă fiind intr-un perma le, civilizaţia geto-dacilor a comitetului sindicatului tice, formaţii de dansuri
oii din laşi; nent dialog cu marile civi toare ilustrare in podoabe s-a dovedit a fi fost una pe combinat, l-a coordonat Aşa s-a ajuns la faza pe
ieră Radio- lizaţii antice. Mărturie a le de aur şi argint. Culmea o comisie constituită anu uzine. cînd, „pe aceeaşi populare, montaje literaor-
in de ştiri; artistică o reprezintă însă dintre cele mai avansate muzicale, momente .satirice,
muzicală a nivelului înalt de dezvolta civilizaţii europene ale vre me din factori educaţio scenă“ de la clubul ..Side- grupuri vocale. Au fost
r; 12,45 Din re atins de cultura geto-da- lucrările din argint. împru mii. Numai o asemenea ci nali, din care nu au lipsit, rurgistul“, în prezenţa a
ului nostru: cică din epoca lui Bure muturile în ce priveşte u- însă, directorii celor 7 uzi sute de spectatori (repre momente, ca cele oferite
la 3; 15,00 nele elemente decorative de vilizaţie ca aceea din Da de grupul vocal, montajul
); 16,00 Ra- bista o constituie numeroa cia lui Burebista putea să ne ale C.S.H. Un program- zentanţi ai uzinelor în cau literar „2050 de ani“, suita
5 Congresul sele unelte date la ivea pe podoabe au fost valori se împletească pînă la regulament întocmit cu a- ză), s-a trecut la o nouă
— cintece ; lă în decursul timpului, ficate, imprimîndu-li-se o etapă a întrecerii. Conform de dansuri populare şi so
îi organiza- tentă originală. identificare cu înalta civili cordul, cu sprijinul, cu listul de muzică populară
ă; 16,40 Ţa- prin descoperiri arheologi zaţie romană, dînd naştere coordonarea acestora. Nu regulamentului, startul în
i mea; 16,55 ce. în acest sens, merită a în cadrul culturii geto- unei noi şi originale civili mai aşa s-a reuşit ca faze trecerii artistice a fost dat, de la uzina nr. 5, sau cele
i; 17,00 Bu- fi amintite plugul cu brăz- dacice din secolul I î.e.n. se aduse de solistul instru
17,05 Opinia zaţii care s-a dezvoltat şi le întrecerii pe ateliere şi la 24 iunie, de reprezen mentist, montajul literar-
e apăr şi te dar şi cu cuţit de fier,- u- afirmă prezenţa unor nu afirmat în continuare, cu o schimburi să antreneze tanţii Uzinei nr. 4 (lami
t; 18,00 Ore- neltele de fierărie, lemnă meroase şi variate produse deosebită vitalitate în spa masele de oameni ai mun noare) şi ai serviciilor muzical şi recitatoarea de
Concert de rie, dulgherie etc. Cuptoa de import din lumea roma la uzina nr. 6, cărora ju
ă cu Sofia ţiul carpato-danubiano-pon- cii din combinat, întreceri funcţionale din combinat. riul le-a acordat fără co
î Dolănescu rele pentru redus minereul nă, elenistică şi celtică. A- tic. care nu s-au mărginit doar Ea a fost precedată de
mfira; 20,20 de fier descoperite în di bundenţa de mărfuri pro Dr. MIRCEA VALEA la activitate artistică, ci — concursul educativ de cu- mentarii notă maximă.
co-ştiinţific ; ferite părţi ale ţării noas venite din import sânt măr „Actuala ediţie a întrecerii
.şoară; 21,00 turia certă a unei puter a marcat un salt calitativ
22,00 O zi tre aduc dovada existentei
:,00 Bijuterii metalurgiei fierului cu o a- nice vieţi comerciale şi a atît în ce priveşte reperto
0—5,00 Non vansată tehnologie în pro unui grad superior de dez riul cît şi interpretarea,
>ctum. 0 viaţă dedicată profesiunii de miner ¡ faţă de etapele preceden
cesul de reducere. voltare a societăţii geto-
Originalitatea culturii şi dacice din vremea lui Bu te“ — remarca prof. Ioa,n
: .2ES3£5S2Œ (Grmare din pag. 1) ziua i/i care F.ugen Voicu toale mineritul are nevoie |
civilizaţiei geto-dacice se rebista. Este însă indiscuta Căroiu. membru al juriu
mwm afirmă şi în ce priveşte ce bil că geto-dacii au creat o încheia munca la mină, de oameni capabili să ducă * lui. Subscriind la această
ramica, produsul cel mai artă care, în comparaţie S muncă s-au adăugat noi va- producţia suplimentară ex la 'îndeplinire măreţele sar- t apreciere am mai adăuga
' lente ale profesiunii, cele trasă de brigada sa numai cini ce-i stau în fată. Din J ceva : competenţa cu care
Anastasia
; Ultimul | mai înalte: miner specia- în acest cincinal se cifra la acest punct de vedere Voi- > consiliul de educaţie poli
; Duios A- » lisl. Nu mulţi mineri din 100 392 tone de cărbune. cu s-a dovedit un adevărat ! tică şi activitate cultural-
(Grădina de ţi tr-o întreprindere minieră pedagog, un formator de ‘ sportivă din combinat a ur
DAPta : Cas- Această cifră defineşte cu
i (Flacăra); * se pot minări că au ajuns mare putere faptele de caractere, ortacii săi con- | mărit şi coordonat întrece
şi ardelenii pe această treaptă a per muncă ale comuniştilor din stituindu-se într-o formaţie - rea de masă pînă la faza
Mireasa I fecţiunii. care efectiv acţionează în I
*ta); Post brigada sa, dar mai ales interuzine. competenţă ca
istructorul) ; 7 enacitatca, receptivita- ale celui care a [ost mine spiritul principiilor eticii şi , re a făcut ca la etapa ce
Castele de | tea fafă de nou, exigenta, rul şef de brigadă Eugen echităţii socialiste. Deosebit ţ continuă să se desfăşoare
); Cine mă © Apartamente pentru oamenii muncii deveni. în pri * dorinţa de afirmare prin Voicu. de valoroasă, această ini- < şi în prezent la clubul „Si-
Noiembrie);
i raţă (Re- mul semestru al acestui an, muncind cu abnegaţie, mun ) muncă au făcui ca în ulti- Ambiţia şi perseverenta ţialivă a fost îmbrăţişată derurgistul“ să fie remar
3 ENI : Nau- citorii şantierului I construcţii al T.C.H. au înălţat blocuri „ mii ani să se afle mereu de numeroase formalii din ( cate talente, formaţii, gru
îral); VUL- în prim-planul mineritului. au putut fi măsurate şi Valea jiului şi din judeţ. '
ea lui Vodă care însumează 466 de apartamente. prin dorinţa continuă de puri care vor urca cu suc
seriile I-II © întîlnire cu brigada ştiinţifică. Mîine, lucrătorii com I S-a eviden(ial îndeosebi aulodepăşire. Aşa a lansat Prin ceea ce a însemnat | ces pe scenele festivalului
Dacă vei plexului Cooperativei meşteşugăreşti ,,Progresul" din car ¡. prin faptul că a condus o pentru colectivul în care s-a „ „Cântarea României“. O
•esc); LO- I brigadă complexă care ex- iniţiativa „Brigada înaltei format şi a muncit, acesta j
lui Sanchcz tierul Gojdu, se întîlnesc cu brigada ştiinţifică a casei de productivităţi“, care a ge notă bună ţinutei scenice,
RILA: Cum- cultură. în cadrul acestei intîlnirl se vor aborda probleme ' ploaia deodată trei abataje. nerat o puternică întrece axând fără îndoială prind- * costumaţiei, atenţiei pentru
resc); ANI- de istorie, etică şi legislaţie. Fiind unul din pionierii palul merit, Eugen Voicu a j originalitate. Prezenţa con
spunea Bul- - mecanizării la mina Petrila re intre brigăzi, fiind pre constituit un exemplu demn I
itoresc.); U- © Expunere. La Grupul de pompieri s-a ţinut expune luată şi de formalii de ducerilor uzinelor la aces
ca zăpada rea cu terna ,,Creşterea rolului conducător al Partidului | şi în Valea jiului, aproape muncă de la celelalte mine de urmat de tofi ortacii ' te întreceri a dat posibi
andafirul (7 Comunist Român în etapa făuririi societăţii socialiste multi J in permanentă unul sau din Valea Jiului şi din ta săi, cei care îi vor purta j litate, a facilitat cunoaşte
ţAD : Julia chiar două din cele trei a- în suflet recunoştinţa şi vor *
GURABAR- lateral dezvoltate". ră, pe seama căreia au fost rea forţelor artistice de ca
(Minerul); © Expoziţie. La clubul din str. Decebal nr. 17, s-a des i bataje erau mecanizate, do- extrase importante cantităţi căuta să fie demni dc cel I re dispun, a modului în
ireasa din chis expoziţia „Din comorile de frumos ale patriei" dedi- ' late cu complexe de sus care i-a condus mai bine \ care brigăzile artistice răs
Hoţul m ţinere şi tăiere mecaniza- de cărbune. In preajma de un deceniu. Chiar şi in ■
•a) ; GEOA- cctă împlinirii a 2050 de ani de la crearea statului dac celui de al XU-lea Con pund problematicii majore
e oblig să centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. - Iu. Prin felul în care a Oltenia natală, la Corabia, Ï a colectivelor pe c.are le
:le cultură) ; Expun lucrări de pictură, grafică şi intarsie artiştii plastici t folosit utilajele de înaltă gres al partidului, comunis unde 'îşi va petrece în li- J reprezintă (pentru ca pro
? (Popular) ; J tehnicitate, şi-a dovedit tul Eugen Voicu a lansat nişte anii de pensie, Eugen |
în spatele amatori Helga Poraicu, Troian Suciu, loan Almăşan şi încă o calitate — aceea de o nouă iniţiativă „Să mun gramele lor să-şi dove
eriile I-II; Petru Părăoan. cim şi să trăim în chip co Voicu va fi tot cu gîndul - dească eficienţa !) şi. ceea
e marinarul © Acţiuni edilitare. In aceste zile se lucrează intens la J promotor al noilor tehno- la mina unde s-a afirmat I ce e mai valoros, cunoaş
tură); Adio, ' logii de exploatare a căr- munist“, valorificînd o ge pe plan profesional, la acei ,
Iunie) ; SI- repararea străzilor municipiului prin asfaltări şi plombări. j bunelul. Cu asemenea utila- oameni minunaţi care au > terea carenţelor din activi
eamă — se- Acum se fac asemenea lucrări pe strada 23 August. Ar fi neroasă idee a secretarului tatea educativă şi cultural-
*şul); ILIA: bine dacă s-ar face reparaţii şi la căile de acces spre * je brigada condusă de el general al partidului, în fost alături de el în toate < artistică. ia înlăturarea că
(Lumina) ; i a reuşit să obţină depăşiri scopul formării omului nou împrejurările. *
nera cu f fi blocurile 12, 13 şi 14 din spatele spitalului (str. împăratul , de 2—2,5 tone pe post la cu o conştiinţă înaintată, „Noroc bun“, Eugen Voi- > rora să se implice cu toată
are (Munci- Traian şi Eminescu), la blocul 9 B şl la centrala termică răspunderea.
de la blocul turn (Piaţa Victoriei), unde lucrători de la j productivitatea muncii. In convins fiind că înainte de cu, pensionar miner.
apă, canal, termoficare şi de la I.R.E. au făcut diferite LUCIA LICiU
ES3ESSE3 săpături, dar asfaltul n-a mal fost refăcut.
EXPRES 0 — n — e — — o — e _ o — o — o — © — o — o — ® — © — o — ® — » — • — o — o — o
’¿WSZ2Œ!813 N. ZAMFIR e
© Tot un fel de găinării... Zurbagiul se răzbuna mama sa, concubinul şi cu tatăl a- .
igerii din 2 cestuia, Munteanu a sărit la ei
CUPA „SARMIS" LA TENIS DE MASĂ pe iot ce-i ieşea în cale
Iosif Tiszan din Petroşani n-a cum se aruncă uliul în stolul de ®
(JUNIORI) — O REUŞITA DEPLINA
17, 32, 40, © fost condamnat la un an şi şase păsări, ameninţînd cu moarte şi |
| luni închisoare pentru că fura Alexandru Munteanu, fost mun pieire şi înjurînd de mama focu
A 5-a ediţie a Cupei ani, precum şi Nicolae Ia
16, 4, 8, 3, „Sarmis“ a reunit la start tan, ocupant al locului III găini. El fura altele. Din camera citor la I.M. Aninoasa, a avut, ca lui. Cind soţia a încercat să urce ®
tineri de la 8 la 18 ani. la simplu, categoria 17—18 ® muncitorilor de la depozitul de tot omul ajuns la o anumită vîrstă, în autobuz, a prins-o de cap a !
e
e cîştiguri : Deşi timpul nu a fost fa ani. | lemne al I.M. Livezeni a furat o~ o familie a sa. De ce, de ne ce (de tras-o pe trotuar şi a început s-o
vorabil, meciurile s-au ri Iată cîştigătorii turneu 9 biecte de îmbrăcăminte în sumă prea mult bine sigur nu) soţia sa lovească. Intervenind concubinul,
dicat la un bun nivel teh lui „Cupa Sarmis“, ediţia de aproape 800 lei, pe care le-a l-a părăsit, preferind să ducă via- a început să-l lovească şi pe el. '
nic şi spectacular, arbitra 1980 : 1 vândut unui amator de chilipiruri în fine, rubedeniile au reuşit să e
ŞAHI jele efectuate chiar de ju Simplu. © cu 150 de lei. De la Dumitru Mus- urce în autobuz şi acesta a plecat. |
cătorii participanţi fiind Cat. 8—10 ani (f) : Şte • calu a sustras, de asemenea, obiec FAPTE m INSTAITĂ Munteanu, furios s-a dus la io-
#
te de îmbrăcăminte pe care ie-a
iii pentru 3 ireproşabile. Pentru A.S. fan Sarita (Spartacus Brăi ® „valorificat“ cu 750 lei tot unui > cuinfa concubinului şi a început
se menţine Cimentul Deva, competiţia la) ; (b) Filip Costcl (Spar să arunce cu pietre în ce şi în I
nstabLlă, cu a însemnat un frumos tacus Brăila). | cilipirgiu necunoscut. Pentru că pe cine nimerea. Aşa a ajuns să-i «
noros. Vor o sîrmă din spatele unui bloc din ţa în doi cu un alt cetăţean. Nu provoace unei persoane leziuni .
ii sub for- succes, îndeosebi la catego Cat. 11—12 ani : (f) Mi- e cartierul Livezeni două covoare de mai că, din cînd în cînd, soţul pă
i aversă de riile de vîrstă mai mari. haela Kăduca (Braşovia grave, vindecabile în peste 20 de
escărcări e- Adrian Kovacs, la cei 17 Braşov) ; (b) Aurel Damteun I iută rămăseseră orfane de părinţi, răsit le presăra viaţa cu fel şi fel zile. Dar şi zurbagiului i s-a în- ©
moderat cu (C.S.Ş. Bacău). © noaptea, le-a trecut şi pe acelea de şicane. Nu-i vorbă, cu concubi fundat. Deferit justiţiei, va execu- I
ile din sec- ani, se dovedeşte un jucă ■ pe numele său (nume de ocară, nul soţiei sale mai ajungea şi la
;mperaturile tor matur şi talentat. A Cat. 13—14 ani : (f) Ga ta prin muncă corecţională 7 luni 0
luprtnse in cîştigat într-o manieră ca briela Medreş (Sănătatea precum se vede) şi le-a transfor- păruială. Dădea şi unui, dădea şi de închisoare şi va plăti şi o a- .
ie, ,iar cele Oradea) ; (b) Gerhard Ro ® mat în 700 lei. A mai furat de la celălalt şi în felul acesta ambii mendă de 3 000 lei, la care fusese '
şi 22 grade, tegorică, atît simplul cît şi | Ion Mucenic, de la Dumitru Dra- mai făcuseră cunoştinţă cu diferite
me răcoroa- dublu] (în numai 35 minu bert (Dinamo Braşov). prevederi ale Codului penal. Con condamnat anterior pentru alte ©
:u cerul no- te), alături de colegul de Cat. 15—18 ani : (f) Ca 9 gotescu. A furat şi din cimitir. îşi fapte şi a cărei executare fusese |
precipitaţii pregătea cineva tocul de veci şi a cubinul se pare că se săturase de
ploaie şi a- club Nicolae Iatan. melia Bratu (C.S.Ş. Gheor- I făcut imprudenţa să lase acolo 20 această continuă liărţuială şi nu suspendată condiţionat. c
însoţite de Celelalte succese ale De ghe Gheorghiu-Dej).
trice. Vînt vei se numesc Anca Go- Cat. 17—18 ani : (b) Ko © bucăţi dulapi de brad. I-a înhăţat mai răspundea la provocările lui Rubrică realizată cu sprijinul I
: din nord- ■ Tiszan şi i-a făcut „mărunţiş". Munteanu. într-o zi, însă, în sta
g de servi- lomboş, o tînără de mare vacs Adrian (Cimentul De ■ Găinării, ce mai. fia de autobuz afiîndu-se soţia cu Tribunalului judeţean e
gyalr). perspectivă, ocupantă a lo va). (Voicu Lăzărut, cores
cului II la categoria 15—18 pondent). • — o — » — a — « — « — e — e — « — ® — e — e — • — e — o