Page 13 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 13
C. S. Hunedoara. Bateriile de la uzina cocsochimică.
Foto: VIRGIL ONOIU
SI AL CONSILIULUI POPULAR UDEŢEAN
J
0 ctrinţă imperioasă ia seceriş
l PRIN RECONDITIO- j
Viteze zilnice spirite ) TOT MAI IEFTINE \
Anul XXXII, nr. 7047 VINERI, 4 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani NARE — REPARAŢII 1
^ Colectivul atelierului i
IN LUMINA ORIENTĂRILOR DATE PE TOVARĂŞUL la recoltatul orzului ! i mecanic din cadrul In- i
NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA PLENARA LĂRGITĂ ? treprinderii miniere Bar- 1
ţ za acţionează cu perse- ^
® La C.A.P. Zam a fost xandru Brejan şi Ion Voi-
A CONSILIULUI NATIONAL AL OAMENILOR MUNCII strînsă recolta de pe întrea eoni, de la C.A.P. Haţeg, i verenţă pentru recupe- i
rarca şi reeondiţionarea >
ga suprafaţă O Intr-o serie împreună cu şeful forma ) pieselor de schimb. în \
de unităţi se acţionează pe
Activitatea de export - import - ultimele suprafeţe la seceriş ţiei de Ia unitatea respec l acest mod, în perioada S
tivă, IVlihai Melicuţ. Trans
! trecută din acest an, au J
® Să fie înlăturat decalajul
portul recoltei La baz.u de
la eliberarea terenului şi în- recepţie este asigurat de 1 fost recondiţionate şi )
cu maximă eficientă economică săminţarea culturilor duble către mecanizatori şi şoferi i nenţa maşinilor şi utila- 7
^ reintroduse in compo- 1
9 Utilajele — deplasate o-
de ia I.T.S.A.X.A., între ca
perativ la unităţile unde ur re ii amintim pe Bucur ' jelor piese de schimb în 1
multe produse, maşini, a- mează să înceapă recoltatul. Opreau, Ion Cîndea şi Şte } vaîomre de circa 2,7 mi- ^
„Trebuie să înţelegem că problemele pro gregate, instalaţii, tehnolo fan Marin. Secerişul orzu l 1 ioane iei, depăsindu-sc l
/ eu peste 700 000 lei pla- )
în lanurile de orz ale
ducţiei pentru export, ale calităţii, ale asi gii et-c. Pe primul plan al unităţilor agricole de stat lui se desfăşoară in ritm I nul aferent primelor şa-
gurării exportului cu un curs de revenire cit importului să punem asi şi cooperatiste din judeţul susţinut şi la C.A.P. Strei, \ S se luni ale lui 1980.
gurarea energiei şi mate
unitate
combinerii
unde
mai bun, cu o valorificare superioară a ma riilor prime, dar 'să asigu nostru au început să intre Ştefan Sainer, Traían Bo- s
teriilor prime constituie una din problemele răm obligatoriu, prin ceea masiv combinele. Folosind glea, Stelian Măgureanu. D!N CRONICA
fundamentale ale activităţii economice, ale ce exportăm, mijloacele de din plin timpul favorabil Nicolae Pătruţ şi Laxâr
plată pentru aceste impor
noului mecanism economic“. turi. „Este necesar să ac şi mijloacele mecanizate, Tămăşoi au reuşit să sirin ÎNTRECERII
la C.A.P. Zam s-a încheiat
gă recolta de pe aproape
NICOLAE CEAUŞESCU ţionăm pentru valorificarea secerişul, iar la C.A.P. Hă- jumătate din suprafaţa SOCIALISTE
superioară a materiilor pri rău. Bretea Mureşană, Săl- planificată — 83 de hec
Pres-a centrală, radioul şi sul său impetuos spre dez me şi materialelor Ia ex civa şi în alte unităţi s-a tare. SUPLIMENTAR —
televiziunea ne aduc per voltare multilaterală, ţara port — sublinia tovarăşul acţionat ieri pentru strin- Cu randament ridicat la 15 000 TONE
manent veşti privind adân noastră întreţine relaţii Nicotae Ceauşeseu. Aceasta gerea şi înmagazinarea re seceriş au lucrat şi combi LAMINATE FINITE
cirea crizei economice şi comerciale cu un mare nu presupune să producem coltei de pe ultimele su nen! dtn formaţia condusă
financiare pe arena mon măr de ţări. Importăm în mărfuri de calitate, cu un prafeţe. de ing'nerul Mircea Onea. De la începutul anu
dială, penuria tot mai pro semnate cantităţi de mate nivel tehnic mai ridicat, O amplă desfăşurare de Ieri, combinerii G.avrilă lui şi pînă în prezent,
nunţată de materii prime, rii prime importante, între eu un consum cit mai re forţe Ia seceriş am în tîIn i t Caşvan, Famfil CepăJău, colectivele de muncă de
avind ca efect creşterea ca,re minereu de fier, căr dus de materiale. Pe a- şi în tarlaua „Măceu“ îi Iosif Ţîr, Ion Pescar şi Oc la Uzina 4 — laminoare
preţurilor acestora, obligînd bune coesificabil, cocs me ceastă bază să obţinem şi fermei de stat din Bretea tavian Sav au acţionat la din cadrul C.S. Hune
ţările La eforturi valutare talurgic, petrol, bauxită, preţuri în valută în raport Streiului. în formaţia con seceriş pe ultímale 20 de doara, au produs in mod
sporite, la încetinirea rit alte materii prime pentru corespunzător cu calitatea dusă de ing. Dimitrie Otel hectare ocupate eu orz la suplimentar peste 15 000
murilor lor de dezvoltare industria chimică şi indus produselor şi comparabile lucrează 8 combine. în a- C.A.P. Hărău. Avind or tone laminate finite. A-
economică şi socială. A- tria uşoară, ceea ce recla cu cele cc se realizează pe jutorul combaterilor Gheor- ganizate lucrările în flux, ccst spor de producţie
ceastâ realitate o resimte mă ca şi exporturile noas piaţa internaţională“. eliberatul terenului de paie este încă o dovadă eloc
pregnant şi ţara noastră, şi tre să întrunească o cotă Aşadar, activităţii de im- glie Bandrea, Ion Nsgoiţă, N. TÎRCOB ventă a hărniciei şi ab
tocmai de aceea indicaţiile mai ridicată de încasări, Toader Curtuşan. Stei hm negaţiei în muncă, a e-
date de secretarul general sii putem asigura echilib Măgurea.nu, Viorel Fâniş şi forturilor stăruitoare de
al partidului, tovarăşul rul balanţei comerciale şi (Continuare in pag. o 2-a) Ionel Ban au venit Ale- (Continuare în pag. a 3-a) puse de siderurgişti pen
Ni colac Ceauşeseu, la Şe de plăţi. Trebuie să înţe tru îndeplinirea ritmică
dinţa plenară lărgită a legem eă nu putem impor a sarcinilor de plan,
Consiliului Naţional al Oa ta mai mult decît expor Pe platforma industrială de la Calan pentru realizarea în
menilor Muncii, din 13 iu tăm. Pentru a asigura con condiţii optime a indi
nie a.c., trebuie să se con stanţă, elasticitate şi dina catorilor noului meca
stituie în sarcini zilnice, mism comerţului nostru Urgenţa urgenţelor : furnalul 3 nism ceonomico-finan-
concrete. în programe efec exterior trebuie să expor eiar.
tive de lucru pentru toate tăm mărfuri mai multe, de LUCRUL LA MAI
întreprinderile care reali o valoare mai mare, de o O Masivă mobilizare de mia naţională o aşteaptă. O serie de agregate şi in MULTE MAŞINI —
zează producţie pentru ex calitate mai bună şi să re forţe. Ca urmare, toate drumuri stalaţii sînt comune ambe O INIŢTATIVA
port, pentru întreaga noas ducem cit mai mult impor • Au început probele le de pe platformă duc lor- furnale“. CE SE EXTINDE
parţiale. spre furnalul 3. La sol şi pe verticală,
tră economie naţională. turile. să asimilăm şi să • Muncitorii se anga Am stat o zi pe şantier, pînă la cotele finale ale I-a Întreprinderea de /
Dună cum se ştie. în mer realizăm în ţară tot mai jează. printre constructori. I-a-m furnalului se lucrează de utilaj minier din Petro- »
® Ultimul termen ? Iu urmărit la treabă. Mun zor. La estacada bun care şani. se aplieă cu mult t
lie 1980. cesc eroic. 12 ore pe zi, lor, la epurarea fină, la succes iniţiativa deservi- ^
rii de către un munci- l
şapte zile pe săptâmînă. beton.area conductelor şi
în vastitatea platformei tor a mai multor ma- >
industria Le de La Călan, o- I N V E S T I Ţ I I L E şinj. Secţia mecanică 1 ţ
este un exemplu edifi- l
biectivul nr. 1 la această câtor din acest punct de ;
oră — furnalul nr. 3 — in termen, economice, de calitate vedere. Astfel, brigada \
este un adevărat furnicar. condusă de Ioan Raicu, 1
Sute şi sute de construc de luni şi luni la rinei. în înzidirea furnalului, la sta formată din şapte mun- <
tori, montori, instalatori, e- punctele principale de lu ţiile electrice şi camerele citnri, asigură funcţie- I
lectricieni, şoferi, macara cru — îndemnuri, lozinci de comandă — lucrările narea, la înalte cote de ţ
gii şi-au un.it ca niciodată şi angajamente mobiliza cele mai importante şi cu productivitate, a unui i
eforturile pentru a termi toare. ..Dacă se declanşa oarecari rămineri în urmă număr de opt maşini. I
na în cel mai scurt timp acest iureş cu cîteva luni — sînt concentrate cele iar fiecare lucrător din \
lucrările la această impor în urmă — ne spune şeful mai multe forţe. De ase formaţia condusă de Eu- l
tantă capacitate de produc lotului 2 montaj, şantierul menea, se amenajează căi salim Boia deserveşte *
ţie pentru economia jude 2, Petru Mîţu — de mult le de acces — rutiere şi două maşini. în acest ţ
ţului şi a ţării. Toţi au un ..f 3“ dădea fontă. însă e feroviare —. se pune ordi mod. colectivul I.U.M.P. I
singur scop, toţi ştiu un bine că s-au luat măsuri ne în gospodărirea şi folo participă eu realizări }
singur lucru şi anume că la nivelurile cele mai înal sirea materialelor. Şeful de deosebite la bătălia pen- i
luna aceasta, spre sfirşit, te şi uite treaba merge echipă Constantin Hurmuz, tru creşterea necontcni- ţ
furnalul trebuie să funcţio strună. Dovadă că se poa DUMITRU GHEONEA \ tă şi în ritm înalt a pro- i
neze. să dea cit mai re te. Dacă porneşte „3“, la __________ i ductivitătii muncii. 1
pede fonta pe care econo „4“ va fi mult mai uşor. (Continuare în pag. a 2-a) — Jl
© A ÎNCEPUT RECOLTA care 300 de preşcolari, vor © LIVRĂRI DE LAPTE LA
REA MAZ ARII. In unităţile petrece 14 zile pe litoral, în FONDUL DE STAT. Contrac
agricole socialiste din co tabăra de la Năvodari. Alţi tanţii din comuna Vălişoara
muna Unirea a început re 500 de elevi se află în a- — onorîndu-şi cu cinste obli
coltarea mazării pentru boa ceste zile de vacanţă în ta gaţiile asumate — au livrat,
be verzi, destinată prepară berele de pionieri din jude in prima jumătate a anului,
© GRIJA FATA DE OM. rii conservelor. întreaga can ţele Sibiu, Arad şi Suceava. aproape 1 000 hl lapte de va
Pentru protecţia muncii per titate se livrează întreprin că, din cei 1 900 hl contrac
sonalului muncitor, tehnic şi derii pentru prelucrarea şi taţi pentru întregul an 1980.
de specialitate de la E.IVL industrializarea legumelor şi © DEZBATERE. La Şcoa Fruntaşi la livrări sînt cetă
Deva s-au alocat în acest an fructelor din Haţeg. la generală nr. 1 din Orăş- ţenii din satele Stoeneasa,
1 117 000 Iei. In perioada ca= tie a avut loc dezbaterea cu Dealu Mare şi Săliştioara.
re a trecut de la începutul tenia „Perfecţionarea forme
N. BADIU
anului şi pînă acum s-au © LA MUNTE ŞI LA MA lor de educaţie materialist*
cheltuit pentru tehnica secu RE. Zilele trecute peste llOtt ştiinţificâ, de combatere a
rităţii muncii, echipament de de copii din judeţul nostru misticismului şi obscurantis
protecţie şi de lucru, mate au plecat în taberele orga mului“. Au participat cadrele
I.IYI.C. Deva livrează şantierelor produse de lot mai bună riale igienico-sânitare ş.a., a- nizate la munte şi Ia mare. didactice, şi o parte din ac
calitate. în imagine: se confecţionează armăturile pentru proape 800 000 lei. Astfel, 640 de copii, dintre tivul pionieresc.
grinzile de beton.
