Page 14 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. I i/üoivioL Nit

Facultăţi şi meserii care vă aşteaptă Activitatea de export-import ter 'wwwwi

{Ufmare din pag. 1} Soluţiile indicate în a-
ceastă privinţă de secreta­
rul general al partidului
poi't-export trebuie să i se sînt foarte clare şi se re­ 16,00Tenis t
interna
acorde cea mai mare aten­ feră deopotrivă la activi­ IVirabU
ţie din partea .tuturor în­ tatea de comerţ exterior şi bei »1«
Transir
DE Ml DIN treprinderilor care exportă la mijloacele practice de 17,30Emisiu:
realizare a ei, ca şi la a-
sau importă diferite pro­
mană
duse, de ea fiind legată
nemijlocit dezvoltarea noas­ ceea de reducere a impor­ 18,25Pe str;
tului la strictul necesar.
Report:
tră economică. Sînt indicate şi o serie de 18,501001 «le
Ce se cere făcut în acest măsuri menite să stimuleze 19,00Telejur
sens ? Cum trebuie acţio­ această activitate : trecerea 19.2015 ani
nat ? Sînt mai multe di­ de la 1 ianuarie 1981 la 20.20 2050 de
recţii de acţiune de urmat aplicarea cursului unic în rea pr
Mineritul — una din ce­ Este vorba de stimularea activitatea de comerţ ex­ centrali
derit
le mai vechi preocupări pe creativităţii maselor, de în­ terior şi renunţarea la no­ 20,40Film a
meleagurile României — noirea şi modernizarea pro­ ţiunea de leu-valuta, ast­ des ţinu
pc ţar:
este profesia care îmbină duselor şi asigurarea unei fel incit atît exporturile s nuli oi:
tehnica şi arta, rigoarea înalte competitivităţi pe pia­ cît şi importurile să fie de­ 22,10 na zi l
ştiinţifică şi flerul, inteli­ ţa externă, este vorba de contate la acelaşi curs, în 22,20 Telejur
genţa şi forţa, oferind un Iu imagine, Institutul «le mine din Petroşani, folosirea cît mai raţională raport cu valuta străină :
ideal de viaţă capabil să a materiilor prime şi ma­ asigurarea corecturilor ne­
amorseze şi să menţină ti­ terialelor şi gospodărirea cesare preţurilor de pro­
nereţea spiritului. în faţa acestui profil în contextul r-ii legate de profilul sau fesionale, Le stau de ase­ lor cu maximă atenţie şi ducţie, evidenţiindu-se mai JRAC
celor care activează şi vor mecanizării complexe a specializarea la care can­ menea, la dispoziţie 7 că­ răspundere, de aşezarea bine costurile reale şi st-i-
întregii activităţi de i-m-
activa in industria extrac­ mineritului, s-au repartizat didează. Absolvenţii de li­ mine studenţeşti, 2 canti­ mulîndu-se exporturile ; a- BUCUREŞ'
trainice
pe
tivă — prin liniile direc­ secţiei de ingineri — serai, ceu, promoţia 1980, pot fi ne, clubul cultural şi baza port-export economice, pe locarea unui procent mai «Uoprogrami
principii
toare ale dezvoltării Româ­ a facultăţii de maşini şi înscrişi la seral pe baza sportivă, precum şi viaţa mare din totalul benefici­ Radiojurnal
niei stabilite de Congresul instalaţii miniere 30 de actului de repartizare în cultural — artistică — principiile noului mecanism ilor fondului de stimulare I nrfcsci; 8,10
CUUj»; .3,00 j
al XH-lea al P.C.R., pen­ producţie sub rezerva pre­ sportivă din municipiul Pe­ economico-financiar. a exportului, odată cu lăr­ 9.05 Itâfipui
tru cincinalul 1981—1.985 şi locuri. zentării adeverinţei de în­ troşani. la care se adaugă Deşi judeţul Hunedoara girea rîndurilor celor ce rilor; 10,00 I
în perspectivă — stă sar­ — Există noutăţi privind cadrare Ia locul de muncă ambianţa naturală a Văii este un important rezervor beneficiază de aceste sti­ 10.05 Xnterp
cina lărgirii bazei proprii admiterea faţă de anul repartizat pînă la data în­ Jiului. de materii prime şi ener­ mulente. Este necesar ca, populară;
viaţa; 10,45
de materii prime şi ener­ trecut ? ceperii anului universitar. gie — şi să amintim doar pentru a asigura activităţii Constantinei
gie, cerinţă la care trebuite — Da. La specializarea — Ce perspective arc un cărbunele, minereurile, de export-import echilibru Btuif egali; ]
să răspundă cu înaltă con­ mine (ingineri-zi, irigineri- — Care este perioada de absolvent nl institutului ? cocsul şi oţelul — este în şi maximă eficienţă, să se ştiri; 11,0
Ghcorghe B.
Cadrele formate în
acelaşi timp şi un mare
acţioneze pentru ca expor­
—
ştiinţă muncitorească şi ca­ seral, subingineri-zi, sub- examene ? Institutul de mine Petro­ consumator şi deci impor­ tul să fie maxim, iar im­ van premieră
re se va materializa prin ingineri-seral) se pot în­ — Concursul de admite­ şani îşi vor desfăşura acti­ tă mari cantităţi de măr­ portul minim. Sarcinile dc 12.00 Buletii:
Din
como;
deschiderea de noi cîm.puri scrie şi candidate fete, cu re începe la 15 iulie. Exa­ furi, dar şi exportă unele export stabilite prin plan nostru; 12,4!
miniere, modernizarea teh­ precizarea că numai 25 La menele au loc pentru ingi­ vitatea la întreprinderile produse. Pentru oamenii trebuie considerate ca fiind farei; 13,00
miniere din întreaga ţară,
15.00
Stml
nologiilor de exploatare, sută din locurile planifica­ neri la 15 iulie, la algebră la întreprinderile construc­ muncii de la C.S. Hune­ minime şi deci depăşite, iar Radiojurnal;
transport şi preparare, me­ te vor fi ocupate de ele. şi analiză, matematică ; 16 toare de utilaj minier, în doara, „Marmura“ Simeria, cele dc import ca fiind nate eeonot
canizarea şi automatizarea Tot o noutate constituie iulie — geometrie şi tri­ „Vidra“ şi „Mecanica“ O- maxime şi pe cît posibil părul român
proceselor tehnologice, creş­ înfiinţarea secţiei de ingi­ gonometrie ; 17 iulie — fi­ institutele de proiectări şi răştie, de la I.F.E.T. şi micşorate. Realizarea ex­ nii; 16,55 SI
cercetări miniere şi în re­
17.00 Bulctiîi
terea productivităţii mun­ neri seral Ia facultatea de zică sau disciplina de spe­ ţeaua învăţămîmtului mi­ I.M.C. Deva, de la celelalte portului trebuie să stea zil­ Orchestra «li
cii şi a calităţii producţiei, maşini şi instalaţii minie­ cialitate aleasă. Pentru nier, alăturînd cadrelor cu unităţi care realizează pro­ nic în atenţia tuturor în­ Iară „Hap:
stabilizarea, calificarea si re. subingineri, la 18 iulie — experienţă, prospeţimea şi ducţie pentru export, sar­ treprinderilor, centralelor 17,20 Pentru
15 ani cu r
policalificarea personalului. — Ce particularităţi are algebră, geometrie şi tri- entuziasmul caracteristic cina principală este de a şi ministerelor, aşa cum cint.cce; 18,<
Cel mai important cen­ concursul dc admitere de gonometri, 19 iulie — fizi­ vîrstei. Absolvenţii institu­ realiza produse de înalt ni­ zilnic trebuie să &e urmă­ 20.00 Cîntecc
tru de. învăţă mint superior aici, in comparaţie eu alte că sau disciplina de spe­ tului nostru sînt repartizaţi vel tehnic şi calitativ, eu rească realizarea integrării, du; 20,15 A*
că; 20,45 C
minier din România — a- institute de învăţămînt su­ cialitate aleasă. şi în cadrul Ministerului performanţe care să te reducerea continuă a con­ 22.00 O
pveciot şi pe plan mondial, perior ? — Ce posibilităţi de spe­ Transporturilor şi Teleco­ impună tot mai mult pe sumurilor şi a importurilor 23,00—3,00 Ni
dovadă fiind frecventarea — Candidaţii pentru con­ cializare există pentru un municaţii tor, la cariere, piaţa internaţională, încât — arată în cuvântarea nocturn.
sa de tineri din 25 de ţări cursul din Institutul 'de candidat devenit student ? construcţii de tunete, con­ prin preţurile obţinute să sa tovarăşul Nicolae TEMIŞOAR
ale iurrii — Institutul de mine vor fi supuşi la o Studenţii secţiilor de in­ strucţia metroului ; în ca­ contribuie la echilibrarea Ceauşescu. Ecourile che­ litatea radi«
mine din Petroşani, care ex-aminare medicală specia­ gineri pot opta, începînd drul Ministerului Econo­ balanţei de plăţi externe. mării secretarului general cetăţenesc ;
acţiuni colici
in acest an împlineşte 32 lă şi la probe de rezisten­ din anul IV pentru unele miei Forestiere şi Materia­ Pentru că, este ştiut, gra­ al partidului trebuie să vi­ culane ; I,ăr
de ani de existenţă in Va­ ţă fizică. Probele fizice, o- grupe, u-nnînd cursuri di­ lelor de Construcţii, la ca­ dul superior ,de prelucrare breze la maximum în toa­ servicii peni
Timişoara ;
lea Jiului, formează cadre bligatorii pentru toţi can­ ferenţiate. La facultatea de riere de calcar pentru com­ a produselor înseamnă plus te colectivele muncitoreşti, eullAtorii ; i
cu o pregătire superioară didaţii se dau înaintea e- mine pot alege : mine, to­ binatele de ciment şi ca­ de venit naţional, înseam­ în conştiinţa fiecărui cm de muzică
pentru întreaga industrie xamenului scris. pografie minieră şi prepa­ riere de argilă ; în cadrul nă posibilităţi reale de al muncii, pentru mai bi­ 21,30 IntUnir
minieră din ţara noastră — Care este perioada de rarea cărbunilor şi mine­ Ministerului Energiei Elec­ creştere a nivelului de trai nele şi propăşirea naţiunii
şi pentru industriile- mi­ înscriere a candidaţilor şi reurilor. La facultatea de trice, la construcţii hidro­ al poporului. noastre socialiste.
niere din alte ţări. ce acte sînt necesare ? maşini şi instalaţii minie­ tehnice ; la întreprinderile
Deoarece în perioada — înscrierile se fac în­ re pot opta pentru tehno­ de prospecţiuni şi explo- «INI
imediat următoare se va tre 5 şi 11 iulie. Actele vor logia construcţiilor de ma­ i'ăiri geologice.
desfăşura concursul pentru fi prezentate într-un dosar şini miniere, automatizări Sper că tinerii absolvenţi Urgenţa urgenţelor: furnalul 3 DEVA: Dl
admiterea în institut, am plic : copie legalizată după în industria minieră şi ex­ de liceu îşi vor forma o trecea (Pati
solicitat, tovarăşului pro.f. certificatul de naştere ; di­ ploatarea şi întreţinerea u- imagine asupra Institutului (Urmare din pag, 1) şeful lotului Călan, şantierul cartuş (Ai
di., ing. Dumitru Fodor, ploma de bacalaureat sau tilajului minier. de mine din Petroşani ca­ 4 Hunedoara al G.S.M.C. nastasia trec
vară); HUN",
rectorul institutului, cîteva diploma echivalentă cu a- — Care sînt condiţiile re să-i determine să aleagă împreună cu cei opt oa­ tcle de gin
Vulcan — Bucureşti. Am
detalii. ceasta în original, sau de studiu şi de viaţă ale această profesie cu largă meni din formaţia sa, aju­ început spălările şi alcali- Artista, dola
(Siderurgia tu
— Care sînt informaţiile pentru absolvenţii de liceu studenţilor ? deschidere către multiple taţi de o macara puternică, nizările la cazanul 1, usca­ din tren
«Ic bază privind Institutul promoţia 1980, adeverinţă — în Institutul de .mine domenii de activitate. aşează reazemul conducte­ rea la cazanul 2, probele scriplum (
PETROŞANI
«le mine din Petroşani pe tiu că au absolvit liceul şi din Petroşani învaţă, a- lor mobile de la epurarea hidraulice la conductele de gheaţă (Uni;
care trebuie să le cunoască au promovat examenul de nual, aproape 3 000 de stu­ interviu realizat de fină, sudorii lui Ioan Lupu alimentare cu apă a caza- strigă ? (7
un candidat ? bacalaureat ; adeverinţă de denţi. Acestora le stau la LUCIA LICIU şi dau zor la estacada buncă- nelor, se efectuează spăla­ Capcană pei
recrutare, livretul militar, ing. 10AN IULIAN SRSMIE . publicai); î
Institutul nostru are în dispoziţie 37 laboratoare, şef de lucrări relor, iar cei şapte instala­ rea circuitelor de ulei la ) Iragiul (Cul­
componenţă două facul­ adeverinţă de inapt pentru un atelier şcoală, o biblio­ la Institutul de mine tori conduşi de Dombi turbosulfanta 1, vom pro­ ţi;) alb (Muu
tăţi : de mine şi de maşini serviciul militar sau de a- tecă cu 300 000 volume şi Petroşani Ştefan şi cei opt ai lui ceda în scurt timp la pro­ CÂN : întoat
Lăpuşneanu
şi instalaţii miniere. în ca­ mînare de la încorporare un personal didactic cu o Ion Sandu se străduiesc să bele hidraulice ale barelor (Luceafărul)
drul celor două facultăţi _ pe cel puţin un an de la bogată experienţă profe- termine cît mai repede in­ de înaltă presiune. Pe mă­ împuşcături
PE r
există secţii de ingineri şi data începerii anului uni­ fesională şi înaltă compe­ stalaţia de răcire a guri­ sură ce terminăm şi cele­ nerul); (Munc
păna
subingineri — învăţămînt versitar curent; trei foto­ tenţă ştiinţifică. Programe­ locuri pentru noul lor de vînt, pentru ca in lalte lucrări, trecem opera­ NOASA : I :
de zi şi seral. Precizez că grafii tip buletin de iden­ le de învăţămînt' îmbină scurt timp să poală fi in­ tiv la probe tehnologice — doz.erul (Mu
în anul acesta se dă con­ titate (3/4 cm). armonios disciplinele fun­ an de învăţămînt trodusă apa în instalaţie. simple şi apoi complexe — RICANI :
noaşte pe I-
curs şi la secţia de ingi­ Candidaţii .care optează damentale cu cele de cul­ Din discuţia cu ei am des­ astfel ca, spre sfîrşitul a- icmbric) ; B
neri - - învăţămînţ seral pentru cursurile serale vor tură tehnică generală şi cu Facultatea de niinc prins angajarea unanimă cestei luni, să dăm aer la cerea iul Vo
din cadrul facultăţii de prezenta o adeverinţă eli­ disciplinele de .specialitate. — profil mine ingineri de a finaliza lucrările ce furnal“. — seriile I-.'
şie);
ORAŞT
maşini şi instalaţii minie­ berată de întreprindere, Studenţilor le stă la dis­ — curs de zi (cu dura­ le revin cu cel puţin trei Aşadar, la furnalul 3 de tren (Patria)
re, secţie neprevăzută în sub semnătura conducăto­ poziţie marele laborator, ta de 5 ani) — 600 zile înaintea termenelor la I.V. Călan — masivă Bagdad (Fia
broşura „Admiterea în în- rului acesteia din care să care este mina, şi unde, locuri, din care 418 o- din grafice. „Am împărţit concentrare de forţe, efor­ GIU-BAT : S
văţămîntul superior 1980“. rezulte că lucrează nemij­ in cadrul practicii,- îşi de- cupate în 1979. furnalul pe patru echipe, turi susţinute, conjugate. călăreţ (Cast
HAŢEG
Te
A pred in du-se importanţa locit în producţie în mese- săvîrşesc cunoştinţele pro- — mine ingineri — curs pe care le-am masat aici la Muncitori şi specialişti de (Popular); I
seral (6 ani) — 120 ultimele lucrări — ne spu­ la toate unităţile care con­ e lege: CAL
rul — seriile
locuri. ne maistrul Aurel Poenar, cură la realizarea obiecti­ cultură); Ad:
— mine subingineri — de la lotul 2 instalaţii, vului (proiectant, construc­ (11 Iunie);
curs de zi (3 ani) — 50 şantierul 2. Se lucrează re­ tor, montor, beneficiar, lixirul tineri
XLI A : Cam!'
locuri, din care 9 ocu­ pede şi bine. Furnalul este furnizori de utilaje, minis­ lungă (Lumii
pate în 1979. un obiectiv mare, impor­ terul de resort) îşi pun Camera cu
— mine subingineri (to­ tant, pretenţios“. S-au e- toată priceperea şi silinţa mare (Munci
pografie) — curs de zi fectuat deja unele probe în marea şi Importanta
(3 ani) — 90 locuri (21 tehnologice, „s-au mişcat“ acţiune comună de finali­
ocupate în 1979. motoare, benzi rulante, ciu­ zare şi punere în funcţiu­
— mine subingineri — ruri vibrante, alimentatoa­ ne •—• la sfîrşitul acestei
curs seral — 120 locuri re, altele sînt în curs de luni, iulie 1980 — a furna­
(2 ocupate în 1979). începere în aceste zile. Se lului 3.
Timpul pro
Facultatea de maşini fac revizuiri, reglări, reme­ Desigur, mai sînt lipsuri, iulie : Vrer
şi instalaţii miniere dieri, completări, se dă greutăţi, probleme. Legate răcoroasă, ci
— profil mecanic ingi­ maximă atenţie calităţii de unele echipamente şi bător. Vor
neri — curs de zi (5 ani) lucrărilor pentru ca, după materiale, de meseriaşi, de taţii sub foi
caro vor av
— 170 locuri (48 ocupa­ pornire, să nu intervină disciplină chiar. Dar se ac­ de aversă, îi
te în 1979). „probleme“ în funcţionarea ţionează ferm, operativ, cărcări eleeti
— mecanic ingineri — furnalului. pentru soluţionarea lor şi sufla modera
cări tempora
curs seral (6 ani) — 30 Dar punerea î-n funcţiu­ asigurarea mersului nor­ Temperaturii!
locuri. ne a furnalului este condi­ mal al lucrărilor. Prima fi cuprinse
— electric subingineri — ţionată hotărîţor de cen­ mare premieră pe com­ grade, iar e'c
tre 20 şi 25 ,
curs de zi (3 ani) — 25 trala termică. Ce se întîm- plexa platformă industrială
La munte,
locuri (13 ocupate în plă aici, cum se lucrează ? a Căianului este foarte a- !ă, cu cerul
1979). „Sîntem în stadii destul de proape. S-o pregătim te­ ros. Vor căi
— electric subingineri avansate, corelate cu cele meinic, atent, în toate a- ploaie, însoţi
— curs seral (4 ani) — de la furnalul 3, incit să mănuntele, cu garanţia că cări electrice
25 locuri (2 ocupate în nu punem probleme la furnalul 3 va demara nor­ de serviciu :
In unul dintre laboratoarele institutului. riga).
1979). pornirea lui — releva sub- mal şi va atinge în scurt
inginerul Ioan Iancovici, timp parametrii proiectaţi.