Page 15 - Drumul_socialismului_1980_07

s 7 Q VIN^, x il

mmm CIUBUC CU.»
Legăturile geto-daciSor cu popoarele vecine '1

Spaţiul carpato-danubia- lui' făuritor, ca urmare a dinainte de cucerirea lui BUCLUC
no-pontic cuprins, în linii înverşunatelor lupte ce Trai an. I Au unii părerea că, fi­
up. Turneul mari, intre Dunărea mijlo­ s-au dat între urmaşi. Sta­ Ulterior, întinderea do­ ind producători şi pro­
i ilc la cie, Carpaţii nordici, Mun­ tele elenistice, succesoare- minaţiei romane asupra ră­ prietari ai bunurilor ma­
finala pro- le marii alcătuiri, care au săritului elenistic, departe • Tribuna democraţiei are ioc astăzi, la orele 11, la teriale, pot vinde din ele
pi u femei, ţii Balcani şi ţărmul vestic oricum şi oricui. Aşa au
c direcţi al Mării Negre, constituie încercat să-şi extindă gra­ de a întrerupe iradierea Casa vînătorului, în organizarea Consiliului municipal de
procedat de curînd : Con­
limba per­ •locul pe care s-au format niţele pe pământul geto-da- civilizaţiei greceşti, asupra educaţie politică şi. cultură socialistă şi Consiliului munici­ stantul lordaclie, şofer la
geto-dacii, de-a lungul li­ cilor, au avut de înfruntat lumii. geto-dace, o va în­ pal al F.D.U.S., pentru oamenii muncii din cartierul O.M.
il America. nei îndelungate evoluţii şi dîrza rezistenţă a acestora. lesni şi mai mult,, la care • Pe stadionul „Corvinul" se va desfăşura luni faza coloana auto Călări, care 6
şi-au desfăşurat bogata lor Este cazul lui Lisimah, fos­ se va.alătura însă penetra­ municipală a concursului grupelor sanitare, organizat de a vîndut 200 l de moto- «
rină din cota pentru ma- »
comisia municipală de Cruce roşie.
ţia aspectelor şi a valori­
istorie. Acest teritoriu a tul general al lui Alexan­ lor, de acelaşi superior ni­ • Continuă şirul „Buchetelor hunedorene". Astăzi dia­ şina pe care lucra, Covaci ţ
ini deţinut un important rol dru Macedon, devenit ulte­ vel,, ale civilizaţiei latine. logul are loc între formaţiile artistice din comerţ şi cele Iosif, şef de depozit pe V
«le la erea- în istoria antică a Euro­ rior rege al Trac iei, înfrînt Receptivitatea geto-daci­ ale întreprinderii de tricotaje. La 1 iulie a avut loc un amenajarea hidrocnergeti- I
ai stat dac pei şi a constituit, în repe­ de geto-dacii conduşi de
şl iudepen- tate rânduri, ţelul expansiu­ către Dromichaites pe la a- lor faţă de , înriuririle ve-, astfel de dialog între uzinele nr. 3 şi 7, iar în 2 iulie că Rîu Mare-Retczat, ca­
re a delapidat, materiale
nii unor mari puteri din nul 300 î.e.n. nite din focare de civiliza­ între uzinele ,1 şi 2, toate din C.S.H.
c: „Drumul ţie superioară a fost selec­ • 337 de familii s-au mutat de la începutul anului în în valoare de aproape
..........
premieri Asia şi Europa. însăşi pri­ tivă, ei preluînd unele e- 6 500 lei. Emil Popa, de V
1
Producţie a ma consemnare în izvoare­ apartamente noi, dintre care' 128 de curînd, urmînd ca în
americane le scrise a geto-dacilor este lemente de cultură mate­ această lună să fie predate alte 70 de apartamente, con­ la l.L. Deva-Chişcădaga, ţj
inculturi rială, adaptîndu-le, trans- struite din fondurile întreprinderilor. care a sustras cărămizi de ’
strîns legată de un aseme­ formîndu-le, potrivit ne­ • Miine vor pleca în tabăra de la Vadul Dobrii, în şamolă în valoare de 5 000
nea eveniment (expediţia voilor proprii, precum şi
lui Darius de la 514 î.e.n.). mm gustului pentru frumos, şi cea de-a doua serie, 50 de pionieri şi şcolari. Alţii, 200 Ici. Cornelia Nicoară,
fostă gestionară dc car­
Regelui persan i s-au opus, 2 >**}.' slnt acum în tabără la Năvodari, Constanţa, Dezna (Arad),
adesea le-au îmbogăţit, to- Sadu V (Sibiu), în timp ce membrii subredacţiei pionie­ buranţi la S.U.T. Live-
fără succes însă, geţii, ca­ Burebista, strălucită per­ pindu-le în creaţiile lor reşti „Tot înainte" se odihnesc la Geoagiu. zeni, care a delapidai
racterizaţi de către părin­ sonalitate a geto-dacilor şi tradiţionale şi făurind o • Sarkozi Alexandru şl Lckatos Elena au format 1 790 l de benzină şi
tele istoriei drept „cei mai civilizaţie profund origi­ miercuri cea d«*a 413 familie, ce s-a prezentat în faţa ofi­ 1030 I. de motorină, falsi­
I: 6,00 Ha- viteji şi mai drepţi dintre a întregii lumi antice, este nală. ficând borderourile de dis-'J
ailneţii; 7,00 traci“. făuritorul măreţei opere de ţerului stări! civile din oraşul siderurgiştilor în acest an.
'0 Revista unire a geto-dacilor in­ Contactul cu marile ci­ Tot de aici, aflăm că numărul nou născuţilor a depăşit tribuţie. Fiecare ciubuc e
lent; meîT In secolul al IV-lea î.e.m., tr-un stat puternic, centra­ vilizaţii ale antichităţii — cifra 1100. ieşit însă cu... bucluc. A-'
tiu ie ţrtsă; persană, greacă, romană, viz amatorilor...
> ascuUito- în timpul lui Filip al II-lea, lizat, acţiune prin care se • In vederea includerii in programul „Antena Cîntârii
tin do ştiri; s-a ridicat la sud de Du­ statorniceşte pe meleagurile celtică — precum şi pre­ Românie«“ aseară s-a organizat la Clubul „Slderurgistul"
de muzici năre puternicul stat mace­ Daciei tradiţia statală şi zenţa unor elemente carac­ o vizionare de selecţie a formaţiilor artistice şi o întîlnire
I) Ştiinţa şl teristice acestor civilizaţii,
Itft Elena donean şi, mai cu seamă, ideea de a cuprinde la um cu dirijorii corurilor.
şi Tony sub domnia fiului acestuia, loc pe fiii aceluiaşi neam. n-au ştirbit din personali­ VIORICA ROMAN
BtUelin de tatea şi măreţia civilizaţiei
intece de Alexandru cel Mare. Aces­ Saltul calitativ de ex­ geto-dacice ci, dimpotrivă,
an; 11,20 A- ta din urmă a întâmpinat cepţională importanţă rea­
Radlo-XV. ; serioase dificultăţi, provo­ lizat de geto-daci în dez­ constituie dovada sigură
!: ştiri; 12,03 că strămoşii noştri şi-au Recoltatul orzului
folclorului cate de geţii nord-dunăreni, voltarea lor materială şi însuşit tot ce era mai bun PLUSURILE
Rodiile fan- atunci când, în 335 â.e.n., în­ social-politică în acea vre-
ia 1 ia 3 ; cercând să supună pe tri­ me, a fost favorizat de în acel moment în cultura (Urmate din pag. 1) zului din lanurile C.A.P. AU RAMAS PE LOC
club; 16,00 r popoarelor, dînd naştere u-
,20 Coordo- balii neînvinşi de tatăl său, ‘ contactul ou civilizaţia nei culturi originale care Cristur şi ale I.A.S. Min­ *
; 16,40 Şla- a trecut Dunărea. Genera­ greacă — prilejuit de in­ tia. Un control efectuat la
prin Uece- la sfârşitul secolului II este făcut de către meca­ depozitele de materiale de
medicului; lul său Zopyrion şi-a găsit tensa activitate economică î.e.n. era deplin formată şi nizatorii Ion Cîzu şi Pavel La recoltatul orzului sînt pe amenajarea hidroener­
!. ştiri; 17,03 moartea în luptele purtate a oraşelor elene de pe ţăr- unitar răspîndită pe în­ Popa. în agregat cu prese­ mobilizate însemnate forţe
uzici popu- cu geţii, împreună cu cei , mul pontic al Mării Ne­ getică Rîu Mare-Rctezal
a Români ; treaga. arie de locuire a le de balotat se folosesc şi în unităţile din consiliile a depistat însemnate plu­
dric; 17,50 aproximativ 30 000 de os­ gre, sau de legăturile cu geto-dacilor, înscriindu-se tărişori, cu care se asigură unice agroindustriale Ilia, suri de materiale faţă de
>; de aur — taşi ai săi. focarele de elenism din printre cele mai remarca­ scoaterea paielor la margi­ Orăştie, Geoagiu şi Sime-
Irelc serii ; cele înscrise în acte: la
t Ioana Ra­ întinsul imperiu alcătuit Macedonia şi Traeia, la ca­ bile de la fruntariile lumii nea tarlalelor. Sînt create ria. Realizarea vitezelor depozitul dc materiale al
ta econonii- de Alexandru Macedon a re se mai pot adăuga pă­ greco-romane. condiţii ca la C.A.P. Hă- zilnice stabilite pe fiecare secţiei auto Brazi — bare
iţe sonore ; trunderile culturale celti­ utilaj impune ca în toate
intr- o oră; fost o vremelnică înjghe­ rău, semănatul culturilor formaţiile de lucru să fie de bronz şi dc cupru, sîr-
itop muzical bare .ce s-a dezmembrat o ce şi difuzarea de elemen­ IOAN ANDRIŢOIU duble să fie efectuat în, cel rnă dc bobinat, alte ma­
dată cu moartea genialului te de civilizaţie romană, Muzeul judeţean Deva mult două-trei zile pe toa­ întronat un înalt spirit de teriale (in valoare de
tă suprafaţa stabilită. A- ordine şi disciplină, răs­
20,00 Aotua- pundere şi exigentă din .110 000 lei); la depozitul
20,15 For tun I sistonţa tehnică în cadrul de carburanţi al aceleiaşi
:t de lucru, • Cursuri dc perfecţio- cială“, montajul literar mijlocul lor muzicologi de 1 formaţiei este asigurată de partea tuturor cooperatori­
; Băile Her­ tutrc a Lnstructarillor artis­ „Panteonul nestinsei iubiri“ scamă — prof, univ. Pe- * lor, mecanizatorilor şi spe­ secţii — 3000 .litri de car­
ía sferei de către mecanicul Nicolae cialiştilor care participă la buranţi ; la depozitul şan-
ptipulaţic : tici. în a doua. jumătate a şi recitalul de poezie „Glo­ tre Brîncuşi, preşedintele J Hogman. O altă formaţie, £ liemlui 2 Brădăţel —
alo" cu as- lunii iunie, la Casa agro­ rie partid, flacără nestinsă Uniunii compozitorilor, prof. % care este condusă de in­ strîngerea recoltei. De ase­
l Profţram nomului de la Mintia, s-a univ. Emilia Comişel, etno- | menea, este necesar să se ) SO hg vopsea, 30 kg tablă
•ari ; 21,00— ginerul Gheorghe I-rimie, a ţ galvanizală, 1 700 mp ta- !
iu artele. desfăşurat etapa a IlI-a (fi­ muzicolog, prof. univ. dr. J strîns orzul de pe mai asigure o bună organizare ,ei
nală) a cursurilor de per­ Octavian Lazăr Cosma, t mult de 40 de hectare. a muncii la eliberatul te- . | t pentru perei \
fecţionare a instructorilor cultural compozitorii Vasile Dese- I Cele cinci combine din a- renului şi semănatul cul­ Ea întrebarea de unde
artistici. Organizată de Co­ lovschi, Constantin Romaş- î ceastă formaţie (avîndu-1 turilor duble, constatîn- - provin aceste plusuri de
mitetul judeţean de cultu­ • îruîlmrc cu muzico­ cami, George Derieţeanu şi | ca mecanic la atelierul mo­ du-se că din primele zile :■ materiale, gestionarii au
ră şi educaţie socialistă, logi. Comitetul judeţean al Ion Chiorcanu ■— profesa- » bil pe Vasile Dmnitr.aş — s-au creat unele decalaje ţ dat din umeri. Plusurile
prin Şcoala populară de U.'I.C. şi Comitetul jude­ rii dc muzică, instructorii I n.n.), sînt folosite zilnic la între seceriş, balotatul pa­ ^ au rămas însă pe loc.
artă Petroşani, la etapa a ţean de cultură şi educaţie formaţiilor artistice şi ac- * ielor şi suprafeţele elibe­
Anastasia întreaga capacitate pentru CE MAI SPUNE
; Uiumul lll-a au participat 24 de socialistă, in colaborare cu tiviştii culturali din cele g a asigura înmagazinarea rate în vederea efectuării s
; Duios A- instructori coregrafi, 21 Filiala, Deva a Uniunii trei oraşe au dezbătut pro- ’ arăturilor. Există realmen­ „GAZETA...“
(Grădina de bleme importante privind ! în timpul cel mai scurt şi te condiţii ca în fiecare Y
DARA: Cas- pentru brigăzile artistice şi compozitorilor, au organi­ fără pierderi a orzului cul­
t (Flacăra); montaje literare şi lo pen­ zat la Hunedoara, Deva şi repertoriul muzical şi alte | tivat la C.A.P. Leşnic şi unitate secerişul orzului să i lată, sîntern în luna iu-
şi ardelenii tru regie-teatru. Cursurile Orăştie, întilniri de lucru aspecte legale de actuala ' fie realizat în cel mult . lie, dar „Gazeta cetăţe- î
Mireasa s-au finalizat cu spectaco­ de o reală valoare teoreti­ etapă a Festivalului naţio- | Şoimuş. In raza S.M.A. De­ trei-patru zile de la de­ 1 nească“ de pe strada Li- «
rta); Post va se lucrează, de aseme­
istructorul) ; lul de brigadă „Ediţie spe­ că şi practică. Avînd în nai „Cînlarea României“. » nea, cu forţe sporite în a- clanşarea acţiunii respec­ \ bertăţii din Călan (în a- J
Castele de tive, asigurînd astfel înma­ 1 propiere de consiliul )
); Cine mă ceste zile la secerişul or- gazinarea fără pierderi a
Noiembrie); 1 popular orăşenesc) poves- t
1 raţă (Ke- întregii recolte. Dealtfel, a- 1 teste evenimente de prin... i
J ENI : Nau- cesta este un prim examen i aprilie, mai. Şi mai po- ţ
il); Elcfan- pentru lucrătorii ogoarelor
orcsc); VH£,e Gospodăriile anexe să nu fie tratate ca... „anexe“ | vesteşte, dar nu o aude 4
I nimeni (deşi din locul unde }
•ea lui Vodă judeţului nostru în vede- j nimeni (deşt am tocul unae s
seriile I-JI rea trecerii cu toate for- 4 es te amplasată ar avea J
LONEA ; ţele în perioada imediat : cine) că sînt destule pro- }
stepă (Mi- Valea Jiului este una din şi Casa de oaspeţi a I.A.C.C.V.J., se ridică la gospodării anexe este aceea
1
(LA : Cum- zonele cu cele mai multe C.M.V.J. din Petroşani patru tone pe zi. La a- de a alimenta cele trei următoare la efectuarea cu ” J bleme 'în Călan pe care £
resc); ANI- succes a celei mai impor­ ţ le-ar putea prezenta... ’
spunea Bul- cantine muncitoreşti. Prac­ (fiecare avînd la rîndul său ceasta se adaugă cota de aşa-zise fabrici de mâncare tante lucrări din actuala | S-auzim, să vedem... \
itoresc); U- tic, pe lingă fiecare între­ bucătărie şi cantină). La porumb (nefolosită) şi tă- (Lupeni, Vulcan şi Petri­
le nu-1 cu- prindere minieră funcţio­ fiecare din cantinele amin­ rîţe la care întreprinderea la), unde urmează să se campanie — secerişul griu­
kin (7 No- lui.
lD ; Intoar- nează una, două sau chiar tite, într-o săptămână, se are dreptul. Rezultă de pregătească mîncare pen­
Lăpuşneanu trei cantine (avem în ve­ pregăteşte mâncare pe ba­ aici că posibilităţile sînt tru toate cantinele din Va­
(Steaua ro- dere aici şi microcantinele mult mai mari, dar nu sînt I
MJreasa din ză de carne astfel : în trei lea Jiului. Cele de la Vul­ ® Urmăriţi, prinşi şi... I
Hoţul din din incinta unor mine). zile carne de porc, iar în valorificate suficient. De can şi Petrila vor fi ter­ înaintaţi. înaintaţi cu pa- |
ra); GEOA- Aceasta fiind situaţia, în celelalte trei, prin rota­ ce oare, cînd pe această minate încă în acest an,
?a odată un cadrul Combinatului minier Kill ză asigurată, pentru că şl “
le cultură) ; ţie, came de vită, pasăre cale ar putea rezulta o iar la Lupeni în anul 1981“. Ion Mihai, arestat de mi- |
ul cel marc Valea Jiului a fost înfiin­ şi mezeluri. Dacă avem în mare cantitate de carne a- Există deci posibilitatea liţia municipiului Deva, *
AZI : Legea ţată întreprinderea pentru vedere că zilnic la aceste sigurată din resurse pro­
i : Falanste- administrarea cantinelor şi ca în viitor condiţiile să şi Lizico' Ciubotaru, Iosif |
■II (Casa «le cantine mănîncă mii de prii ? In condiţiile actuale, fie îmbunătăţite. Pînă a- • C ase (of oa ne le cu bu­ Chiş, Ion Vulc, Alexan- *
plecola mia cazare Valea Jiului. După mineri, xie putem da uşor din cei 410 porci s-ar ob­ tunci ar trebui totuşi va­
MERIA : E- cum rezultă şi din denu­ ţine peste 01 de tone de cluc. După numărul case- dru Ciuci şi Ion “Boldea- t
(Mimeşul); mire, în sarcina acestei în­ seama ce cantitate de car­ lorificate mai bine resur­ tofoanelor care s-au găsit nu, arestaţi de miliţia I
tl de cursă ne se consumă, şi deci ce carne (considerând că un sele, mai ales că, după cum la domiciliul familiei An- municipiului Petroşani, j
; GHELARI: treprinderi cade adminis­ cantităţi sînt necesare pen­ porc- este sacrificat numai
reastra spre trarea cantinelor şi cămi­ la greutatea medie de aflăm de la şeful biroului drei şi Cornelia Marcuş, erau urmăriţi pentru exe- |
esc). nelor clin întreaga Vale a tru aprovizionarea cantine­ 150 kg). cantine, Popescu Dumitru, din Lupeni, str. Parîngu- cutarea unor pedepse. La ■«
Jiului. In rîndurile de fa­ lor. Se ridică întrebarea : Ce s-a făcut în acest şi în prezent numărul por­ lui nr. 22, s-ar putea ere- ora cînd apar aceste rîn- |
ţă nu ne vom ocupa de există posibilitatea com­ sens pentru sporirea nu­ cilor ar putea creşte ; spa­ de că cei doi sînt mari duri, toţi cei prinşi se
pensării unei anumite can­
întregul ' profil al între­ ţiile existente permit, res­ iubitori de muzică. Lu- află deja la... destinaţie. |
cAl tităţi de came din alte sur­ mărului de porci la fiecare crurile însă nu stau aşa. ® Aviz amatorilor. Mi- *
prinderii, ci numai de un gospodărie anexă ? „între­ turile de mîncare, de ase­
aspect, foarte important, se decît de la fondul de prinderea noastră — arăta menea sînt suficiente. Nu­ A.M. şi C.M. se ocupau liţia municipiului Deva; î
care ar trebui să genereze stat ? Răspunsul este pozi­ mai că doar 43 de purcei de cumpărarea şi vînza- efectuînd un control pri- {
bll pentru 4 tiv, iar sursa o constituie Elena Negreanu — nu e rea de diferite obiecte, vind legalitatea tra.nspor- j
instabilă şi mai multă preocupare atât gospodăriile anexe. înfiinţată de prea mult sugari nu sînt suficienţi desigur, la preţuri din ca- turilor de materiale la |
ierul schim- din partea întreprinderii şi pentru a asigura creşterea
dea preclpl- forului său tutelar — Aproape pe lingă fiecare timp. Cînd am preluat re să-şi asigure cîştiguri I.M.C. Bîrcea, a depistat *
ă de ploaie, C.M.V.J. —, cît şi din par­ întreprindere minieră (mai gospodăriile anexe de la numărului de porci din substanţiale, nemuncite, pe Dumitru Huncan, t
şi caracter întreprinderile miniere nu gospodăriile anexe ale Această activitate se nu- muncitor la această uni- *
iţite de des- tea organelor locale, deopo­ puţin Aninoasa, Livezeni şi I.A.C.C.V.J.
e. Vîntul va trivă răspunzătoare pentru Bărbăteni) există asemenea s-a făcut o selecţie a ani­ meşte infracţiune de spe- late, intenţionind să scoa.~ ţ
cu intensifi- problema, pe care o anali­ gospodării. Toate la un loc malelor. Am luat ce s-a Supunem atenţiei con­ culă şi miliţia din Lu- tă din întreprindere 460 S
dln vest. găsit. S-a preconizat atunci ducerii. I.A.C.C.V.J., pre­ peni a întocmit dosarul kg ciment şi 19 ml fur- jj
minime vor zăm — aceea a gospodării-- numără în prezent 410
ntre 8 şi 15. lor anexe, această între­ porci şi 43 de purcei su­ amenajarea a două gospo­ cum şi Combinatului mi­ în cauză, confiscând în a- tun. Se efectuează cerce- ţ
maxime in- gari. La prima vedere nu-; dării anexe moderne, una nier Valea Jiului proble­ celaşi timp cele 8 caseto- ţări sub aspectul de furt *•
grade. prindere avînd cele mai foane găsite şi alte obiec- în paguba avutului, ob- t
bune condiţii pentru dez­ mărul acestora ar • părea de 600 capete, la Petrila, mele ridicate în articolul
eme instabi-i voltarea lor. mare. Să nu scăpăm însă şi alta de 700, la Vulcan. de faţă, cu sublinierea că te, în valoare de 40 000 ştesc. Aviz şi altor amatori J
ia! mult no- I.A.C.C.V.J. are în admi­ din vedere cantitatea i- Acestea ar corespunde este necesară o preocupa­ lei. Acum, A.M. şi C.M. care cred că avutul ob- |
a averse de fluieră a...- pagubă. stesc noate fi năaubit. *
de descăr- nistrare 20 de cantine (din mensă a reziduurilor de foarte bine cerinţelor noas­ re mult mai mare pentru
(Moteorolog care patru au regim de mîncare ce rezultă de la tre şi am avea şi posibili­ dezvoltarea gospodăriilor
Liana Ţuţu- Rubrică realiiată cu sprijinul 1
microcantină) şi 16 cămi­ cantine, care, după păre­ tatea selecţiei şi creşterii anexe. Inspectoratului judeţean de interne
ne, la care se mai adaugă rea tovarăşei Elena Ne- în condiţii bune a porcilor.
cabana „Rusu“ din Parîng greanu, director adjunct al De fapt, raţiunea acestor CONSTANTIN IOVĂNESCU