Page 17 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 17
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÀ !
NICOLAE CEAUSESCU ÎN UNITĂTI
AGRICOLE ALE JUÎJETDLÜI CONSTANTA
Secretarul general al După ce a survolat par de lucru de la C.C. al
partidului, preşedintele Re tea sudică a judeţului, tre- P.C.R., care a precedat
publicii, tovarăşul Nicolae cind peste întinse culturi de campania agricolă. Tovară
Ceauşescu, a efectuat, în grîu şi porumb, livezi şi şul. Nicolae Ceauşescu cer
cursul zilei de vineri, o podgorii, elicopterul prezi cetează starea de vegetaţie
vizită de lucru în unităţi denţial aterizează în zona a griului de pe un lan ală
agricole ale judeţului Con consiliilor unice agroindus turat, dat în pîrgă, gata să
stanţa. triale Negru Vodă şi Ch.ir- primească combinele, inte-
Prezenţa secretarului ge nogeni. resîindu-se care este densi
neral al partidului, pre La coborârea din elicop tatea realizată.
şedintele Republicii, în mij terul prezidenţial, tovarăşul •— Dacă aţi fi realizat o
locul lucrătorilor ogoarelor Nicolae Ceauşescu este în- densitate mai mare, aţi fi
u MniM acum în plină campanie tîmpinat cu vii aplauze şi putut obţine o producţie şi
mai bună, de pînă Ia 6 000
urale.
dé- vară, constituie dovada
preocupării sale statornice în faţa unor panouri şi leg grîu la hectar !, esti
pentru dezvoltarea în ritm
sl;AL; CORIISI L l U Ui0PIUAR J liiETiAlilil accelerat şi intr-un înalt grafice sugestive, directo mează secretarul general al
P
L
partidului.
rul general al Direcţiei ge
grad de eficienţă a agricul nerale agricole judeţene, Şi pe alte două tarlale
turii, astfel incit să satis ing. Dumitru Anghelina, alăturate, cultivate cu soia
facă din ce în ce mai bine prezintă, principalele date şi porumb, se face aceeaşi
Anul XXXII, nr. 7048 SIMBÂTĂ, 5 IULIE 1980 4 pagini — 30 ban! cererea de produse agro- privind structura culturii remarcă: distanţă prea ma
alimentare pentru aprovi de cereale de: pe ogoarele re între rînduri, goluri in
zionarea populaţiei, de ma judeţului Constanţa, infor cultură, ceea ce duce la
terii prime pentru industrie
ire eficientă economică t
Caii ea ce duce s| ot mai ridicată mează asupra măsurilor micşorarea cantităţii de
şi să creeze, totodată, dis
produse agricole care s-ar
luate pentru a se traduce
ponibilităţi tot mai mari la în viaţă, cit mai grabnic,,
putea obţine în condiţiile
export. Din acest pu-nct de sarcinile şi. indicaţiile tra pedoclimatice deosebit de
Reducerea consumurilor specifice vedere agricultura judeţu sate de secretarul general (Continuare în pag. a 4-a)
lui Constanţa oferă impor
al partidului, preşedintele
Republicii, la Consfătuirea
tante resurse.
Consumurile specifice re conducătorii formaţiilor de sticle provenite din comerţ,
prezintă o pondere însem lucru, muncitorii militează îh anul trecut a reintrodus
nată în valoarea produse cu perseverenţă pentru a în procesul' de producţie §n toaîe unităţile agricole socialiste
lor nou create. Acest fapt se respecta cu rigurozitate circa 300 tone de material
impune — în lumina cu- nivelele stabilite, paralel provenit din colectare, în
Vîntărilor rostite de tova cu scăderea consumurilor 1980 sarcina se ridică la Asigurarea bazei furajere - condiţie hotărîtoare
răşul Nicolae Ceauşescu, de energie, electrică şi com peste 900 tone. în scopul
secretarul general al parti bustibil. în sprijinul stră realizării, acestei cifre în
dului, la Consfătuirea de daniei lor au venit măsu momentul de faţă. se lu in creşterea efectkeor şi a producţiei animaliere
lucru de la C.C. al P.C.R. rile aplicate în ultima vre crează Ia amenajarea unui
din 29-—30 mai şi la şedin me, dintre care. merită a atelier, la. construirea prin în anul acesta, bogat in declanşat la timpul potri Acţionîndu-se in spiritul
ţa plenară lărgită a Consi fi citate reintroducerea autodotare a. pateu mori precipitaţii, producţia de vit in toate unităţile agri indicaţiilor date de secreta
liului Naţional al Oameni pierderilor tehnologice în necesare măcinării navete nutreţuri cultivate şi finuri cole soci alis te şi , folosiri - rul general al partidului, to
lor Muncii din 13 iunie procesul de producţie, exe lor de plastic. -Din păcate, naturale este bună. Canti du-se din plin timpul bun varăşul Nicolae Ceauşescu,
a.e. — strădanie permanen cutarea unor matriţe de singurul care se recuperea tăţile mari ce se obţin de de lucru, mijloacele meca la Consfătuirea cu cadrele
tă pentru micşorarea lor cea mai bună calitate, ex ză după folosire sînt nave pe fiecare hectar asigură nizate de recoltare şi for din zootehnie, s-au luat
în scopul aplicării noului ploatarea ou grijă a ma tele pentru sticle, or, sînt nu numai necesarul, pentru ţa de muncă, s-a reuşit să măsuri şi s-au folosit cu
mecanism economic,, al au- şinilor, aplicarea' studiului mult. mai multe, articole ce perioada de sta bu Laţ ie. dar se obţină rezultate care si randament sporit- forţele
togestiunii şi auteconduce- efectuat recent eu privire ar putea, fi recuperate, in oferă posibilitatea să fie tuează multe unităţi din umane precum şi mijloa
rii. la micşorarea, dimensiuni clusiv de la populaţie. Pie create şi importante rezer Consiliul unic agroindus cele mecanice la recoltat,
11a întreprinderea, chimi lor fitin gurilor, trecerea la sele de material plastic e- ve de furaje. Acţiunea de N. BADiU
xistente în componenţa recoltare, ' strângere şi de trial Haţeg pe locuri frun
autovehiculelor ’ propuse pozitare a nutreţurilor s-a taşe; (Continuare in pag. a 3-a)
NOUIr MECANISM. ECONOMIC spre casare sau în alte in
stalaţii industriale ce nu
aplicat ferm, core&t, efioieat r
mai pot fi folosite, se a- 1
runeă sau se ard, căci- ni Călan TINEREŢEA Şl VIGOAREA
că din Orăştie strădania lucrul ih ţfei. schimburi a meni nu se ocupă de recu
pentru realizarea unui secţiei de tratament., termic. perarea lor. Se discută, de
consum specific de materie Aceste' preocupări au condus mai multă vreme de în ORAŞULUI-OAMENII SĂI
primă şi energie tot mai la obţine nea unor rezultate fiinţarea unor centre pen Mă lot gîndeam ce titlu
mic este veche, însă ea a demne de consemnat. Ast tru. colectarea unor. aseme să dau reportajului: „Lu A ic ol ae Ceauşescu. „Nimic 1
căpătat în ultima, vreme fel, în. perioada. trecută din nea piese —cum: ne-a. minile CQlanului“, „Florile mai simplu — îmi spune. |
aspecte şi. valenţe noi, în spus ing, Ionel Colhon, şe Colanului“, „Vigoarea nou Pentru că fol ce este mai i
spiritul sarcinilor stabilite acest an,, nu s-au atins, ni ful serviciului programare, lui Călan“ sau pur şi sim nou, mai frumos şi mai .*
de conducerea .partidului. velele maxime de consum pregătire şi organizarea: plu „Cădan. 1080“... bun in oraşul nostru s-a fă- ]
Conducerea unităţii a ela la nici unul din sorturile producţiei, din cadrul I.C.O. — l'iccarc separat şi toa cui de cel mult Ui ani în- i
borat- un amplu şi concret de materii prime- enumera — dar lucrurile se află te la un loc — mi-a suge coace" Si. fără să stea ,
program de măsuri, care te mai. sus . şi, în acelaşi încă în stadiu incipient rat Demian Gi.urin, vice /nuli fie ghtduri. îmi citea- J
vizează, toate sectoarele timp, s-au obţinut impor Masele plastice se produc preşedintele C o n s i 1 i u I u i zi din memorie un şir de i
activităţii productive şi Ur tante economii de energie cu mare cons-um de ener popular orăşenesc Calau. cifre. Abia mai prididesc î
măreşte aplicarea. unor electrică şi combustibil,. a gie ceea. ce impune refb- Pentru că oraşul nostru de să notez. Gălanul. îmirren- i
t
măsuri şi. iniţiative meni losirea lor îh economia na azi întruneşte toate aceste nu cu cele 13 sate afi/irţi- ^
te a reduce- continuu can căror valoare depăşeşte- un ţională, reintroducerea în atribute. năloarc are azi o populaţie t
titatea de muncă, trecută milion de lei. fabricaţie ducînd la scăde Demian Gin rin- este „bă da aproape 13 000 de- lo- '
. în. valoarea produselor Cum bine se ştie, ma rea continuă- a consumuri năţeni“ la origine, dar Ga cu.it.ori. Mindria oraşului ţ
sele plastice sînt un ma taj despre istoria Calam,- es .'* "’treprimlerra...Victo- ţ
nai. întrucît circa 90' la su lor specifice de materii lanţii l-a adoptat ca fiu le rw ,a
tă din producţie o repre terial care nu se autodis prime şi energie — sar gitim al său de vreo 31 de lui din ultimii ÎS ani. ani . ’. ” ‘ .t>«ţc uira deal ţ
r
J /: . {
truge-, diar produsele. îşi cină, prioritară a. acestei atât de deuşi iu devenirea azu a rl W a "l .
zintă masele plastice, în ani. A’şa că nu exagerează „ ... . ... , „ , dc existenţa. Aia .ncreaza \
mod cit se poate de firesc pierd valoarea de între perioade ce stă în faţa cu nimic cî'nd spune că Uamauwi socialiste-, de and l
buinţare după o oarecare întregii noastre naţiuni. aste autohton cu toate fi nava noastră este condusă DUMITRU GHEONEA 1
preocupările vizează', în
principal acest domeniu. folosin.ţă. De aceea plasti brele- fiinţei sale. li spun de cel mai ilustru din---------------------------ţ
Normele de consum simt cul poate şi trebuie reintro TRAIAN BONDOR că vreau să scriu un repor- tre cârmacii ci, tovarăşul (Continuare în pag. a 3-a) ^
stabilite de Ministerul In dus în procesul de prelu
dustriei Chimice şi Cen crare. LC. Orăştie colec
trala de resort şi e-le sînt tează şi refoloseşte, după
generale pentru toată ţa ce sînt supuse spălării- şi
ra. Şefii de secţii, maiştrii, măcinării, navetele pentru
ICENTE Gestul
jur, cine stă în picioare. în
liniştea care începea să se
Sin tem în staţia de auto instaleze după ce maşina a
buz din centrul oraşului pornit, o fetiţă cu părul prins
Deva. Lumea aşteaptă în cordeluţă se ridică şi-şi
cursele ce plcaxă spre dife oferă imediat locul. „Pof
rite cartiere ale municipiu tiţi vă rog“ (aceeaşi femeie
lui. Lume de tot felul, oa în vîrslă). Şi iarăşi zîmbetc
meni, copii. Unei femei în de bucurie pe feţele celor
vîrslă îi. cade ceva din pla din jur, iarăşi gîndoiri fru
să. Un copilaş, de 8.—10 moase. Ce bine• că ei, cei
ani sare repede. „Poftiţi, mici sînt aşa cum sînt şi
v-a căzut ceva“. Martorii încearcă să se încadreze în
zîmbesc mulţumiţi, pe chi normele vieţii noastre. Pă
pul fiecăruia citindu-se cat de- bărbaţii care se
ghidul „FA, copiii noştri, uitau pe geam-.... Ei nu se
dragii de ei“. gîndeau că exemplul Iar
Urcăm în autobuz. În strică. Atenţie,, orice gest,,
ghesuială. Băncile — toate orice cuvînt al nostru se
ocupate. Bărbaţi în toată oglindeşte în ochii, în via
firea se uită netulburaţi pe ţa, în comportarea copiilor...
geam. „Da, e frumos ora Şi noi nu avem nimic de
şul, merită să fie privit din irosit.
viteza autobuzului“. Nu-i MARIA MARINESCU Printre echipele de zidari şamotori care lucrează cu bune rczultalo la inzldlrea preincălzitoarclor la; furnalul nr.
timp de• observat cine-i în Deva din Călan, se numără cea condusă de comunistul Xosif Rîbn. Foto: VIRCUL ONOIU
