Page 19 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 19
048 & SÎMBÂTA, 5 IULIE 1980 Fag. 3
Contribuţia geto-dacilor Ea tezaurul Asigurarea bazei furajere
ZIUNB
civilizaţiei universale (Urmare din pag. t) siile de recepţie, contabilii tă fiind de 5 692 ha — si
¡•acanţă : trebuie să urmărească ca tuaţia nu este deloc satis
«Jiu Oraşul Civilizaţia geto-dacă din de jos cu o uşă ce se aco teriale şi determinat de a- transportat şi însilozat. Ast întreaga cantitate de fîn să făcătoare. Faptul că s-au
1“ — basm fie cântărită, înregistrată, cosit numai 98 ha — deşi
tcratura ro- via;mea lui Burebista se perea cu o placă perforată. ceasta. Existenţa preocupă fel, au fost recoltate toate
dovedeşte a fi, in toate as Această instalaţie putea fi rilor şi a cunoştinţelor cele 494 ha cu furaje cul depozitată şi păstrată în condiţiile au fost la fel ca
lulară pectele' sale, comparabilă folosită pentru obţinerea ştiinţifice in materie de tivate — lolium, trifoi, şi bune condiţiuni ia fermele • în unităţile din consiliul
«ca. Ciclul şi în bună măsură supe succesivă a mai multor astronomie, botanică, far lucerna, secară, masă ver de animale. întreaga can unic vecin — Haţeg —
'ecranului“ : rioară altor culturi înain şarje. Dacă strămoşii noş maceutică şi medicină este de. La lolium s-a făcut şi titate de furaje trebuie •trebuie să dea serios de
Hta“ — co- tate din ultimele secole tri au împrumutat de la subliniată de numeroase a doua coasă pe 105 ha, dată în primire pe bază de ginclit organelor' comunale
! auglo-fran- acte. luîndu-se măsuri pen
înaintea erei noastre. Fără celţi o serie de procedee izvoare contemporane. în din care 70 im la com de partid .şi de stat, condu
aicativ a ii atins nivelul culturii tehnologice şi ustensile ne văţătura lui Zamolxis a plexul zootehnic din Bă- tru a se gospodări cu cea cerilor unităţilor. Acestea
îltural-ariis- greceşti sau a celei roma cesare prelucrării fierului, stîrnit admiraţia anticilor, răşti; De asemenea, din ce mai mare grijă. Se impune sânt chemate şi au datoria
mp. Turneul ne, cultura strămoşilor colţii au împrumutat la şi de aceea geto-dacii au le 0081 tone de siloz plani intensificarea acţiunii de să ia toate măsurile pentru
il Uc la noştri rămîne una dintre rîndul lor de la daci unel- fost comparaţi în înţelep ficat a se realiza în etape transportare şi depozitare ca întreaga producţie de lâ
. Finala cele mai înaintate culturi le I şi a Il-a, s-au făcut a furajelor care stau încă nuri să fie recoltată, strîn-
simplu băr- ciune cu grecii. Recunoaş în cantităţi mari în clăi pe
imisiuue <31- ale lumii „barbare“, adică terea contribuţiei aduse de 6 820 tone. Acum, cele pa să .şi depozitată în cele mai
a lumii de dincolo de frun strămoşii noştri la tezaurul tru formaţii complexe or cîmp. La C.A.P. Pui, de bune condiţiuni. Pînă la 1
— timpul tariile greco-romane. Ea ganizate pentru recoltat şi exemplu, nu s-a transpor
gru universal al gîndlrii se con tat încă nici măcar un car iulie a.c. s-au recoltat la
politică reprezintă o sinteză origi cretizează în textul lui însilozat furaje lucrează la Sârmizegetusa 7 ha din
ri nală care îşi are rădăcinile Diodor din Sicilia, care il C.A.P. din Unirea, Silvaş, de fîn. 1 522, Rîu de Mori 12 ha
adine înfipte în creaţia au Sî.npetru şi Sălaşu de Sus. Furajele cultivate, care
agricultură : citează, pe Zamolxis ca din 690, Peşteana 10 ha
t' tohtonă, dar originalitatea fiind printre cei trei. mari ■Planul la siloz va fi rea ocupă- o suprafaţă de 306 din 590, ' Clopotiva 10 ha
pedia aceasta nu exclude, ei, dim te de fier folosite în agri profeţi ai omenirii. lizat integral, iar în unele ha, au fost recoltate în to din 695, Ciula'Mare 15 ha
1 : „Temera- potrivă, implică acceptarea cultură. Secera pare să fie unităţi va fi depăşit sub talitate şi în unităţile a-
oducţie an o creaţie nord-tracică, cu în ceea ce priveşte arta, din 993, Toteşti 11 ha din
ină. Episo- unor influenţe exterioare. geto-dacii ’ au dovedit o stanţial. gricole din Consiliul unic 337, Densuş 23 ha din 649, şi
Dacia, dintotdeauna răscru centrul în spaţiul transil • La fineţe naturale — agroindustrial Toteşti. La Ostrov 10 ha din 217. La. a-
>rin ţara mea ce de drumuri şi punte de vănean, la fel ca şi coasa. deosebită abilitate în rea principala sursă de furaje siloz, din cele aproape
f <lc la crea lizarea de podoabe şi în ceste unităţi nu s-a cosit
tul stat dac legătură între sud şi nord, Cultura geto-dacilor în decorarea diferitelor obiec pentru toate cooperativele 15 000 de tone cit prevede fânul din vatra satelor, cel
; şi ir.dcpcn- est şi vest, se afla in con ultimele două secole ale e- agricole de producţie din planul pe acest an, s-au de pe zona drumurilor. Se
:taco.\ tact cu alte civilizaţii ale xistenţei sale are. caracte te, i.nspirîndu-se adesea din această zonă — din cele realizat în etapele I şi a
;i clirtefL >*- modele greceşti ori roma pune întrebarea oare cîhd
epocii: persană, scitică, cel rul unei civilizaţii oppida- ne, dar avînd inovaţii de 7 890 ha, din care 5 000 ha 11-a mai mult de 4 000 to va fi cosit finul de la deal
tică, greacă, romană. Dar ve, cu tendinţe vădite de mare originalitate. sînt situate în zona alpină, ne. între unităţile care au şi din zona alpină, dacă a-
dacii nu s-au mărginit la atingere a civilizaţiei agra- s-au cosit 1651 ha. Cele însilozat cele mai mari cum, ia începutul lunii iu
preluarea unor elemente ro-orăşeneşti, cu centre e- Un fapt ce se cuvine a mai mari suprafeţe, între cantităţi de furaje se nu lie, sânt asemenea rămâ
-
de cultură materială de la conomice puternice- locuite fi subliniat este unitatea 50—60 la sută, s-aii cosit la mără C.A.P. Toteşti (750 neri în urmă ? Nutreţ este
alte popoare ; ei le-au a- de agricultori şi meşteşu civilizaţiei dacice din ulti C.A.P. Haţeg, Rîu Bărbat, tohej, Peşteana şi Clopoti- din abundenţă în acest an.'
daptat, le-au transformat gari. Impresionează prin mele două secole ale Da Sălaşu de Jos, Sînpetm, va (câte 700 tone), Densuş Problema care se pune a-
3 : 8,00 lta- şi adesea le-au îmbogăţit, frecvenţa lor acele aşezări ciei independente. Faptul Unirea, Silvaş şi Sîntămă- (550 tone), Ostrov (500 to cum este de a face totul
limineţii; 7,00 topindu-le în creaţiile lor fortificate, „dava“, adevă că~ sistemul de cetăţi şi a- ria-Orlea. în alte unităţi, ne). Formaţiile constituite
,oo Revista şezările din Munţii Orăş- pentru a-1 strînge şi a-1
jricrul melo- tradiţionale şi fornăind o rate centre economice, po- ea cele din Rîu Alb, Să la nivelul consiliului unic păstra cu grijă. Şi, pentru
etin de ştiri; civilizaţie profund origi litico-administrative şi mi tiei reprezintă expresia cea laşu de Sus, Serei, Pui, agroindustrial pentru re atingerea acestui scop, nici
radio; 10,00 nală. litare constituind începu mai înaltă a civilizaţiei Livadia, Nucşoara, deşi coltarea şi însilozarea fu
ri; 10,05 Re- turi de oraşe, a căror func geto-dace, dovedeşte că so suprafeţele recoltate depă un efort nu-i prea mare.'
i radio; 10,M Numeroase elemente ale rajelor — trei la număr Asigurarea bazei furajere
ri populare ; superiorităţii culturii g'eto- ţionalitate, de fapt, o înde cietatea autohtonă se con şesc, la majoritatea din — lucrează în prezent la constituie o condiţie hotărâ
Ie ştiri; 11,05 dace le întîlnim în planul plineau. Fără să aibă as stituise într-o formă cen ele, 100 de hectare, s-a C.A.P. Şarmizegetusa, Cio-
; 11,23 Miniu- pectul edilitar al oraşelor tralizată de organizare po realizat totuşi puţin în toare, determinantă în creş
tale; 11,35 A- producţiei materiale. Cera potiva şi Ciula Mare. terea efectivelor şi a pro
Iladio-TV. ; mica geto-dacă este o crea greco-romane, davele geto- litică, în care centrul sta comparaţie cu suprafeţele La cositul iîneţelor na ducţiei animaliere. Acest
ie ştiri; 12,30 ţie originală, deosebindu-se dace sînt numite de către tal se dezvolta cu priori pe oare le au de recoltat.
t folclorului autori antici „polis“, ca şi tate. Trebuie să se acţioneze în turale — suprafaţa ocupa lucru nu trebuie uitat !
Fanfara Pro- substanţial, prin toate as
icureşti; 13,00 pectele ei, de ceramica cel oraşele lumii mediterănie- Făurirea unui stat cu aşa fel încât toate supra
;; 15,00 Mcri- ne. Cetăţi puternice cu zi prinzi nd toate triburile ge feţele cu fineţe, să fie cosi
10 Hadiojur- tică, greacă, sud-tracică,
diorecordlng ; sau a altor neamuri. Teh duri de piatră, temple de to-dace constituie un feno te, slrînse şi depozitate,
;rii; 20,00 La nica zidurilor dacice, de genul celor de la Grădiştea. men remarcabil pentru an fiecare unitate avînd posi
ttece : Politia factură grecească, perfec Muncelului, aşezări bogate tichitate. Nivelul dezvoltă bilitatea să-şi asigure în
l’onia, Tralan acest an o importantă re
1 Banii; 20,30 ţionată şi adaptată la- nece locuite de o populaţie nu rii materiale şi spirituale
uia; 20,40 Ca- sităţile locale, este evident meroasă — toate la un loc, atins de geto-daci, puterea zervă de fân natural, pen
22,00 Radio- superioară modalităţii în denotă nivelul avansat al politică a statului condus tru a nu se mai ajunge la
Muzică de
deţin de ştiri; care colţii îşi construiau, culturii geto-dace. Origina de Burebista, permit afir situaţia de anul trecut ® Staţia de autobuz din Piaţa Victoriei — Petroşani s-a
stop muzical în aceeaşi vreme, cetăţile. litatea culturii geto-dace şi maţia că civilizaţia şi sta cînd unele cooperative, ca mutat în zona fostei parcări din centrul oraşului, creîn-
Vădit superioare sînt şi modalităţi specifice de ex tul geto-dacilor aparţin lu cele din Rîu Alb, Sălaşu du-se astfel condiţii pentru îmbunătăţirea fluenţei traficu
cuptoarele tronconice pen primare se manifestă şi în mii antichităţii clasice. de Sus, Sînpetru şi Liva lui rutier în această zonă.
tru reducerea minereului aspectul ei spiritual, aflat dia au fost nevoite să chel • Brigada ştiinţifică. La întâlnirea din această săptă-
M A i de fier prevăzute în partea pe măsura dezvoltării ma Prof. VASILE IONAŞ tuiască mulţi bani pentru mîn’â a brigăzii ştiinţifice cu oamenii muncii de la între
cumpărarea de fîn. Comi-
prinderea de tricotaje din Petroşani au fost dezbătute
os Anastasia trei teme de actualitate : noul mecanism economico-finan-
a); Ultimul ciar şi importanţa lui în propăşirea României : 2050 de
a); Duios A-
a (Grădina de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi inde
DOARA: Cas- pendent : respectul reciproc — trăsătură a eticii socia
iţă (Flacăra); liste.
ii şi ardelenii
; Mireasa ® In această săptămînă, in unităţile economice din
Arta); Post Valea Jiului a începui faza de masă a tradiţionalelor
onstructond) ; concursuri profesionale ale tinerilor, printre care „Trofeul
Castele de
cu); Cine mă minerului", „Buna servire" etc. Un nou prilej de stimulare
Noiembrie); a interesului şi răsplătirea preocupărilor privind perfec
tru rată (Kc- ţionarea profesională.
IPENI : Abba
; Elefantul © Conducerea Asociaţiei sportive „Minerul" Vulcan a
oresc); VUL- hotărît regazonarea stadionului „Minerul" din oraş. Lu
■erea lui Vodă crările sînt in fază avansată, urmînd ca pînă la startul
— seriile I-II
LONEA : în noua ediţie a campionatului să fie create condiţii mult
in stepă (Mi- Formaţui de combineri condusă de ing. Dunitrie Oţel, acţionează cu toate forţele la secerişul orzului ctUUvat la ferma mai bune pentru activitatea fotbalistică.
ÎOASA: Copiii din Bretea Strciului, a I.A.S. Haţeg. • Pe traseul Petroşani — Uricani au fost reînfiinţate
(Mua-SÎi JZîslc);
line nu-1 cu- unele staţii desfiinţate... cam în pripă, cu citva timp în
adkin (7 No urmă {cazul staţiei din cartierul Coroeşti, mutată intr-un
t (Steaua ro- r (Urmate din pag. 1) nic, forţă de muncă din Karolyi, cu loan Gheor- nahilui 3 de pe platforma 1 loc inadecvat şi inaccesibil). Totul e bine cînd se termi
ii AD ; Xntonr-
lă Lăpuşneanu
nă cu bine !
15: Mireasa din împrejurimi, conferind un ghiu, Vasile Cosma, Adolf Colanului, pc care con © „Ziua întreprinderii". Astăzi Casa de cultură din
; *- Hoţul clin circa 4 000 de muncitori, fi nou statut ţăranilor din sa Slcmpel. Varga Iuliu, De- structorii zoresc să-l dea în Petroşani aparţine întreprinderii de tricotaje din ’ocalitate.
isea odată un ii in cadrul programului vor fi dezbătute sarcinile de plan,
căra); GEOA- tot vreo 4 000 de elevi în tele aparţinătoare Colanu ccbal Florea. V-ar povesti ■ funcţiune la sfîrfitul aces
•de cultură) ; vaţă în cele 15 şcoli fi în lui. Elementele civilizaţiei, multe“. Da, este o idee, dar tei luni, privesc panorama posibilităţi de realizare a noi sortimente, iar in încheiere
tirul cel mare liceul industrial care pre- progresului fi bunăstării au am mai vorbit cu pensio oraşului de pc Strei. Me formaţiile artistice vor oferi un program cultural-distraciiv.
RAZI : Legea gătefte forţa de muncă pătruns în fiecare sat, în nari ai Colanului. Mi-uii morez punctele „de foc“
\N : Ealanste- pentru metalurgia Călanu- fiecare casă. ale marelui şantier : deci C. A. VOINESCU
I-1I (Casa de spus_ înlr-adevăr lucruri
1MERIA : E- lui. Acestor elevi le difu Discutăm în continuare foarte interesante. Nu do lingă furnalul 3 — furna
ti) (Mureşul); zează lumina cărţii 110 ca despre Călan, despre ceea resc să-i mai deranjez din lul 4 ; la doi paşi — aglo-
mu) de cursă dre didactice, iar de sănă mcralorul şi turnătoria de
ut). ce era fi cum era în urmă tihna lor binemeritată. Mai piese din fontă, iar ceva ir ţ
tatea populaţiei se îngri cu 15—20—25—30 dc ani ales că de vreo 10 ani cu- pentru abandon de fami- «,
jesc mai mult dc 40 de ca mai încolo — cocseria, bi lie. Condamnatul însă a |
dre medicale“. neînţeles, cu multiplele lor 1 I dispărut o vreme. Recent, J
• *
Şi înşiruirea de cifre funcţionalităţi. Şi îmi a- organele de miliţie l-au j
continuă. Nu mai notez. Tinereţea şi vigoarea mintesc de cuvintele spuse identificat şi arestat. V.I. *
tragerii din 4 Cifrele nu spun întotdeauna de curînd de un brav băr l i urmează să ispăşească pe- â
lotul. Realitatea concretă, bat al Colanului, aflat de © Cine sînt păgubaşii ? deapsa. Căci abandonul |
, 70, 4, 71, 31, vizibilă la tot pasul, este oraşului - oamenii mulţi ani la pensie: „Să t I Miliţia oraşului Brad a de familie nu poate ră- ■>
mult mai convingătoare, vedeţi în 1985 Calunul; şi depistat pe cel care, în zi- mine nepedepsit,
: 20, 05, 27, 9,
49. lată, de 15 ani încoace, O- să-l văd şi eu. Va fi mi lele de 7 şi 8 mai 1980, în ® Surprins asupra fap- «,
raşul Nou a crescut de la nunai !“... magazinul de desfacere a tului. Lucrătorii postului I
de eîştiguri : 500 la 2 500 de apartamen fi cum arată azi acest pu nasc fi eu bine Colonul, iar Şi tot acolo, la" ultima \ ! pîinii din localitate, a fu- de miliţie T.F. Deva au ;
te, s-au construit o frumoa ternic oraş muncitoresc de realităţile de azi îmi spun cotă a furnalului 3, mi-am rat din buzunarele unor reuşit să prindă în fia- ţ-
să casă de cultură, un li pe Strei. Vorbim despre oa- mai mult dectl orice. amintit că odată, călăto cetăţeni trei portmonee t Mirce „ . *
ceu fi o modernă policlini rfienii săi. Pentru că, afa Iar de niîine... rind cu trenul spre Călan, eu diferite sume de bani. Pădurea-
nu, de ioc din Petrila, în.t
că — dată în folosinţă în cum relevă Demian Giurin, Marile obiective siderur un tată îi dădea explicaţii Cine sînt păgubaşii ? Cei timp ce a sustras un port-
ri- *
urmă cu numai vreo lună ei, OAMENII, dau tinere gice, secţia de tricotaje, de geografie fiului său I ! cărora le-au dispărut
t de 5 iulie : de zile —, s-a modernizat ţe fi vigoare oraşului, ei noua clădire a liceului fi dc-o şchioapă : „Aici, unde portmoneele în condiţiile moneu din geanta lui I
M.C.. în care se găseau ţ
nenţine râco- uzina „Victoria“, s-a înăl sînt autorii a tot ce s-a noua bază a S.G.C.L., au arde zi şi noapte focul pes \ işi în zilele notate mai sus,
rul variabil, realizai aici în ultimii 15 togara, fabrica de ţnine, te tuburile alea înalte este 200 iei şi o pereche de 1
dea averse de ţat fabrica de ipsos, s-au sînt rugaţi să treacă pe
er
e
vor semnala lărgit fi asfaltai multe ani de zile. Interlocutorul canalizarea integrală a ora Colanul...“. Acele focuri nu la miliţia oraşului Brad, ^ ^_ j de aur. Autorul |
cetrice. Vintul străzi, s-au extins spaţiile mu întreabă dacă nu am şului, canţiria-restaurunt, ce vor mai cade multă vreme. pentru a-.şi formula pre furtului a fost reţinut şi *
ierat. din sec- nevoie de cifre comparati le 1 200 de apartamente Dar Călanul va rămînc lot urmează să fie judecat La §
Temperaturile j . comerciale fi. reţeaua de t i tenţiile.
1 cuprinse în- I transport în comun, zonele ve din acei ani. Nu, n-am din cincinalul 1981—1985, acolo. Mai mîndrti. mai pu • Abandon de familie, procedura de urgenţă. Ur- »
;rade, iar cele verzi fi aleile, s-au perfec nevoie. „Atunci staţi de multe alte binefaceri ale a- ternic. Cum va fi explica Vasile Igna, domiciliat în gent a operat, urgent a |
19 si 24 gra- ţionat fi diversificat pres vorba cu unii din vetera ceslor ani denşi a socialis tă oare atunci celor miri Deva, a fost condamnat fo.. m-ins .şi la fel de re- „
mineaţa se va
(
ă. tai iile le servicii ale Coo nii oraşului. De exemplu mului românesc — toate existenţa Colanului acolo, ,de Judecătoria Deva la 1 pede îşi Va primi pedeap- |
/rente răcoroa- perativei meşteşugăreşti cu loan Dudaş, Petru Stăn- vor conferi Colanului noi Ungă Streini repede de mun an şi 6 luni închisoare sa. J
/ariabil. Izolat „Streini". Întreprinderea cioi, losif Craşca, loan valenţe de modernism, ci te !... Desigur se vor găsi
erse de ploaie, alte explicaţii. Mai con Rubrică realizată cu sprijinul |
eseărefiri elec- „Victoria“ a atras conti Manca, Tralan florvat, sau vilizaţie fi progres. ( i
•crtog de servi- nuu, ca un magnet puter cu soţii Bartha Maria şi De la ultima cotă a fur- vingătoare... Inspectoratului judeţean de interne *
aieriu). J l
