Page 2 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI

Execuţia complexelor mecanizate
fi

{Urmaie din pag. 1) zuri sânt la echipamentul ştaea secţiilor nu sînt co- nată încă, este aceea a cer­
hidraulic, dar noi fiind fur­ borîţi stîlpii din spate, ceea cetării şi proiectării. Pro­ 10.00 Tele
nizorul general, tragem po­ ce duce la îndoirea stâlpi­ iectantul acestor utilaje este 11.00 Film
ţiilor (prin care s-a rezol­ noasele. în privinţa hidrau­ Com
vat şi vechea problemă a lor de susţinere. Un alt caz secţia de la Petroşani a "■ins
© In cadrul întreprinderii miniere Hunedoara, la Te- stabilităţii secţiilor de la licii încă mai avem de lu­ — instalaţia hidraulică e C.C.S.I.T.U.M. Satu Mare. 31.50 Tele:
liuc, a avut loc un iarg şi fructuos schimb de experienţă capete) ; îmbunătăţirea sus­ cru. La Lonea şi Petrila, proiectată să reziste la o Principalul beneficiar al 16.00 Tele:
16,03 Tele:
cu inspectorii teritoriali de protecţia muncii. Acest schimb ţinerii şi crearea condiţii­ după părerea mea, există presiune de 200 de bari. în proiectelor este I.U.M. Pe­ tor 1
de experienţă a avut ca temă „Forme şi mijloace de pro­ lor de lucru în straturi cu şi o anumită rezervă în abataj însă, ajunge pînă la troşani. Deşi ambele sînt 16,30 Corc
teni
pagandă, folosite în activitatea de protecţia muncii". înclinare de pînă la 30 de privinţa acestui tip de com­ 250—270 bari, ceea ce duce în aceeaşi localitate, legă­ 16,55 Club
© in aceste zile se fac ultimele amenajări interioare grade, faţă de 20 grade, cit plex. De aceea, propun ca la distrugerea garniturilor tura dintre cereetare-pro- Vilce
la Oficiul P.T.T.R. Hunedoara-IV, care.se va deschide pe permitea iniţial. Am făcut beneficiarul să studieze şi spargerea furtunurilor. iectare şi execuţie se men­ 17,35 Coor
str. Mureşului, nr. 7. Acest oficiu va servi cu prestaţii de. deci un salt în privinţa foarte atent condiţiile de De asemenea, cînd există ţine anevoios. Ing. iosif Doct
Insul
poştă, telegrafice şi telefonice circa 32 000 de locuitori din construcţiei metalice, dar zăcămînt, tipul de complex diferenţă de nivel între Kelemen, directorul 18.00 Revii
microraioanele 3, 4, 5 şi parţial 6. Aici vor.funcţiona două. încă nu şîntem mulţumiţi. adecvat şi să hotărască bi­ secţii şi transportor, se de­ I.U.M.P., susţine că „Este TV.
posturi publice de telefoane interurbane, patru posturi.te­ Ne preocupă acum echipa­ ne ce asimilăm“. fectează instalaţia de ripa- imposibil să fie scurtat tim­ 18.25 AUu;
1001
18.50
lefonice urbane şi patru cabine telefonice. mentul hidraulic. De co­ Despre asigurarea asis­ re şi se ajunge pînă la pul dintre cercetare, proiec­ 19.00 Telcj
® La Clubul „Slderurglstul" s-a desfăşurct faza finală mun acord cu proiectantul tenţei tehnice la complexe­ ruperea stâlpilor“. tare, execuţie atîta timp cit 19.25 Dosa
folos
a concursului „Cunoaşterea normelor de tehnica securităţii (C.C.S.I.T.U.M.), am stabi­ le introduse în subteran am Din relatările celor doi proiectanţii nu se află în 19,40 Cadr
şi a legislaţiei de protecţia muncii", la care au participat lit un, program de asimilări solicitat părerea ing. Şte­ interlocutori am desprins curtea întreprinderii, nu a- 20,05 TeatJ
opt echipaje din C.S. Hunedoara. Tot aici, s-a desfăşurat şi în scurt timp vom exe­ fan Hegcduş, şeful birou­ ideea că e necesară o co­ parţin de I.U.M.P. în pre­ ie ti
şi dezbaterea cu tema „Extinderea iniţiativelor muncito­ cuta trei subans?ruble f oar­ lui C.T.C. — „Service“ : laborare mai strânsă între zent procentul de asimilări 22.00 Poen La s
reşti în scopul îmbunătăţirii calităţii producţiei şi creşterii te importante — armături „Avem o formaţie „ser­ constructorii acestor utila­ este de 80 la sulă. După o- secer
eficienţei economice", organizată de comitetul sindicatu­ pentru furtunuri, sertizarea vice“ formată din 39 de je şi beneficiarul lor — mi­ mologarea unui produs în 22,10 Telcj
lui oamenilor muncii din C.S.H. capetelor furtunurilor şi ci­ muncitori, 2 maiştri, trei nerii, pentru obţinerea re­ exploatare, sînt necesare a-
© Acţiuni de educaţie sanitară a populaţiei, organizate lindri hidraulici. Pînă la subingineri şi un, inginer. zultatelor dorite şi îmbu­ nuimite modificări la unele
sub egida Spitalului municipal. S-au încheiat de curînd sfîrşitul anului 1980. aceste Această formaţie asigură a- nătăţirea lor. Exemplul ce­ repete: Dar se pierde foar­ its
cursurile de prim ajutor, la care au participat aproape piese nu vor mai fi impor­ sistenţa tehnică la com­ lor de la Lupeni la reali-, te mult timp în aşteptarea
3000 de oameni ai muncii. Pentru viitoarele mame, au tate. plexele executate, la I.U.M.P. zarea S.M.A.' 2 şi al celor proiectantului, mult mai BUCU!
fost organizate două cursuri „Şcoala mamei", absolvite Un aspect aparte îl con­ Atunci cînd apar unele de la Motru în experimen­ mult decît pentru remedie­ dioprogr.
pînă acum de peste 600 de femei gravide, iar la secţia stituie complexul tip S.S.P., defecţiuni, ei au sarcina să tarea combinei C.A.2 sînt rea pe loc a defecţiunii: da­ lUuUojun
prose:
maternitate, au avut loc opt simpozioane sub genericul folosit. în minele din estul intervină. Totodată, ei ob­ elocvente. Totodată, ne-au că acesta ar urmări perma­ diilo r
1
„Mama şi copilul' . bazinului. La execuţia a- servă şi cum folosesc mi­ fost prezentate preocupări­ nent experimentarea. în a-
@ in organizarea consiliului de educaţie politică şi ac­ cestuia colaborăm cu nerii utilajele şi nu permit le privind calificarea şi po­ cest sens batem pasivi
tivitate cultural-sportivă din C.S.H,, la secţia aglomeraţor I.R.I.U.M.P. (care face par­ manevre . greşite. Deseori licalificarea forţei de mun­ loc. E necesară deci o in­ —, tue
uşoară ;
II, s-a desfăşurat o interesantă dezbatere pe bază de în­ tea hidraulică). Fără a a- am fost nevoiţi să oprim că, programul intensiv, a- tervenţie hotărâtă“. ric; 10,40
trebări şi răspunsuri cu tema „Ştiinţă şl religie". runca vina pe alţii (se cu­ lucrul în abataj, datorită plicat din mers, dat fiind Subscriind la necesitatea ictin de
toca „V“
faptul că în ultimii ani
DOINA COJOCARU noaşte foarte bine proble­ manevrării necorespunză­ gradul de înnoire a produ­ unei măsuri urgente pen­ 12,00 Buh
ma), cele mai multe rneca- toare. De exemplu, la pă- tru rezolvarea situaţiei, su­ Din coi
selor a depăşit 90 la sută. punem acest punct de ve­ noslxu ;
Una din problemele de dere organelor în drept să muncitori
strictă urgenţă, nesoluţio- decicjă. troprindci
Bucureşti
® „Cele relatate în nota din Petri
publicată la rubrica Sem­ Ia 3 ; 15,
nal sub titlul „Dacă se FURAJELE — strîns© lor ; 16,00
cheamă extra, extra să fie“, Coordona
Cintă Ma
(din 4 aprilie 1980), cu pri­ agricole şi a avuţiei C.A.P., este administrat blocul res­ Ni cu Pop
vire la calitatea necores­ fără a fi scăpaţi însă din pectiv, iar asociaţiile şi ad­ ©ît mai repede dicului ;
punzătoare a unor fructe vedere cei certaţi cu disci­ ministraţiile de blocuri a-u ştiri ; 17,1
femeilor ;
vîndute, sînt juste. Pentru plina. Vom continua pe a- fost atenţionate în sensul (Urmare din pag. 1) depozitat la fermele zooteh­ terne ale
abaterile de la regulile de ceeaşi cale“ — ne asigură aplicării sancţiunilor cuve­ nice ale cooperativelor a- rele serii
folcloric ;
comerţ, vînzătorul Ioan Iosif Nistoresc, secretarul nite celor care se fac vi­ _ In ce pliveşte recoltarea gricole peste 400 tone de peisaj in<
Danciu, de la secţia din comitetului comunal de novaţi de lipsa de preocu­ iîneţelor naturale situaţia fînuri de 'lucerna, trifoi şi ran ; 20,3<
Brad a C.L.F. Ilia a fost partid. pare pentru asigurarea u- este-cu totul necorespunză­ lolium. La siloz, din planul tului ron
letin de :
sancţionat cu reducerea re­ © La nota „Al nimă­ nei gospodăriri corespunză­ toare. Diin cele 1119 ha, acestei perioade de 3123 ţe sonore
tribuţiei ce i se cuvenea nui“, publicată sub gene­ toare a spaţiului locativ". s-au cosit doar 137. Este tone, s-a realizat aproape oră : 23,i
pentru luna mai cu 10 la ricul rubricii Semnal, apă­ • Oficiul judeţean de foarte puţin faţă de peri­ 2 500 tone. Au terminat în- muzical i
sută“. Semnează directorul rută în ziua de 18 aprilie turism Hunedoara-Deva, oada în care ne aflăm. La silozările şi şi-au realizat
I.L.F. Hunedoara, Teodor a.c. recunoaştem că în- Consiliul judeţean pentru C.A.P. Veţel s-au cosit 5 planul C.A.P. Lunca (420
Berghianu. tr-adevăr aşa stau lucrurile educaţie fizică şi sport şi ha din 316, Leşnic — 3 ha t-one), Ţebea (322 tone), Ri- ta
• Relatările apărute în — ne face cunoscut tova­ Direcţia comercială a ju­ din 76, Şoimuş — 60 ha din biţa (420 tone), Brad (800
numărul 6900 din 16 apri­ răşul Minică Neagoe, prim deţului ne fac cunoscut că 304, Deva — 20 ha din 114, tone), şi Rişca (450 tone). D
lie a.c. sub titlul „Forma­ vicepreşedinte al Comitetu­ în urma articolului apărut Cristur — 2 ha din 32, Acum se acţionează cu două . , 5ii
bia.C ,
lism, lipsă de receptivitate“ lui executiv al Consiliului în ziar.ul nostru cu numă­ Bîrsău — 15 din 142 ha. formaţii la însilOzări în tea’ -,
A
de la rubrica Semnal, în popular al municipiului rul 6931 din 17 aprilie în toate unităţile trebuie C.A.P. Zdrapţi şi Vaţa. In WQri
8bOAi
legătură cu inactivitatea Deva. S-au luat măsurile 1980, sub titlul „O propa­ intensificată munca la co­ unităţile din acest consiliu M (FI:
gazetei de perete a Comi­ cuvenite, iar la ora actua­ gandă vizuală vie, atracti­ sit, strîns şi depozitat finul' trebuie să se acţioneze pen­ (Si
tetului comunal de partid lă, casa scărilor blocului vă, inspirată, mobilizatoa­ natural în cele mai bune tru finalizarea în urmă­ v cir
1 : I
Beriu, sînt reale. Au fost E 5 din cartierul Gojdu re“, au fost luate măsurile condiţii. Anul acesta, exis­ toarele zile a recoltării’ fu­ (Cons
luate măsuri pentru anco­ Deva este pusă la punct, cuvenite. Acestea au fost tă posibilitatea ca toate rajelor cultivate de pe ul­ sită
Idina
rarea acesteia în proble­ văruită,. uşile sînt repara­ concretizate cu responsabi­ cooperativele să-şi asigure timele 120 ha şi să se trea­ PŞAN!
matica economico-socială te, iar curăţenia corespun­ lităţi precise pentru toate necesarul de suculente şi că cu toate forţele la co- (lini«
actuală a comunei. S-au re­ de exigenţelor. organele care au sarcini în de fînuri — declara ing. situl fîneţeîor naturale. A- <
levat prin articolele apă­ S-au stabilit, de aseme­ direcţia amintită. S-au sta­ Lucian Albu, agronomul ceasta lucrare este foarte tew F
rute recent, aspecte cotidie­ nea, măsuri ca întreprin­ bilit, de asemenea, date ţ
:
Coopcraliv» meşteşugă­ şef al consiliului. Şi aşa mult rămasă în urmă. DinjwaW .
M
rească „Moţul“ Unul, secţia ne din munca şi viaţa oa­ derea Energo-construcţia pînă cînd propaganda vi­ este. Dar pentru ca aceas­ cele 1 599 de hectare, is-au^?^ i
olărit Baia de Criş. Meşte­ menilor comunei, au fost Mintia, ai căror lucrători zuală comercială şi educa­ ;
rul olar Sabin Nedea — ocupă majoritatea aparta­ tivă, pe traseele turistice tă posibilitate să devină cosit doar 50 ha. Scuza ^
unui dintre artiştii acestei popularizaţi aceia care îşi realitate, trebuie să fie lua­ cel mai mult fîn este pi vocii" ’
unităţi. aduc o preţioasă contribu­ mentelor acestui bloc, să şi la bazele sportive se va te măsuri de a se mobiliza deal şi că deci ar mai -fi coi
ţie la creşterea producţiei urmărească mai atent cum finaliza. forţe suficiente la cosit, timp, nu stă in picioari ' -—cvU >t
f F,
strîns şi depozitat. Este mult fîn pe luncă d vcsri >
Strângerea şi depozitarea n-a fost 'dosit, iar cu ca colonei '
1
In „institutul“ devean cresc constructori furajelor se desfăşoară în de la deal îmi se mai poal<
aştepta. Fînuî^este bun de
bune condiţiuni şi in mul­
te^ unităţi ale Consiliului coasă - şi ca amr»A.trebuie
Trecătorul care străbate gătiri pentru examene cu în construcţii, mecanici şi în noul an de învăţă­ unic agroindustrial Brad. cosit, strâns şi depozitat în
tic
strada Minerului, din De­ grupuri de clase — amfi­ conducători de maşini şi u- mînt, Liiceul industrial de Aici, s-au recoltat, strîns şi cel mai scurt timp. Deducţii!«
va rămîne impresionat de teatrele, cabinetele şi la­ iilaje pentru construcţii şi construcţii din Deva va a- (Popular)
arhitectonica modernă a boratoarele răspund impe­ terasa mente. niversa 15 ani de existen­ I ! vinsă (G
unui edificiu de învăţămînt rativelor prezente şi viitoa­ După absolvirea primei ţă. Prilej de bilanţ, de re­ s-ar spune, s-au fript BRAZI :
CALAN :
de aici. Neavizat, exclamă: re ale învăţămîntului liceal trepte de liceu, tinerii se trospectivă, de inîndrie. eu... iaurtul. ml (Ca«
„un institut de învăţărnmt de specialitate. Aici, cabi­ pot încadra ca muncitori Promoţiile de absolvenţi se • Furt dc piese de ' IVIERIA :
superior !“. Presupusul in­ netul şcolar nu mai e... cla­ calificaţi, avînd posibilita­ vor intîlni cu dascălii. Con­ schimb. Vasile Stan şi Va- ] Albinele
de varii)
stitut, cu amfiteatre, cabi­ sica sală de clasă, în el tea de a urma imediat structori de frunte de pe sile Jitaru, şoferi la * reo liulu
nete şi laboratoare, nu e elevul simte, că se face cursurile serale ale treptei şantierele patriei, cadre u- I.T.L.T. Petroşani, âm- j / -
altceva decît noua clădire mult, foarte mult ţtentru a II-a de liceu, unde şcoa­ niversitare, lucrători în ® S-au fript cu... iaur­ preună cu Ion Cicmăia- ; ®>~4as:
a liceului industrial nr. 4. el, pentru formarea lui ci- la dispune de o secţie pu- cercetare, proiectare, spe­ tul. Se ştie că iaurtul tip nu, neîncadrat in muncă, 8 jpR(
nu, neîncadrat în muncă,
Construită după o concep­ cialişti în domeniul con­ G, degresat, costă 1,30 lei s-au gîndit să „uşureze“ *
ţie originală, noua clădire strucţiilor vor reveni în borcanul. Şi aceasta nu unitatea de ceva piese de î Rezulte <
este deosebit de funcţiona­ ŞcolS şî meserii oare vă aşteaptă şcoala unde au făcut pri­ de azi, de ieri, ci de mul ei ale di
lă şi oferă cadrul potrivit mii paşi spre meserie. tă vreme, de cînd se fa­ schimb şi anvelope. Zis 5 Extr. I
pentru pregătirea ştiinţifi­ Şcoala este alta, o adevă­ brică acest nou sortiment. şi făcut. Dar când au „fă- î 8, 30, 43.
Extr. a
că şi tehnică a elevilor. vică, politică şi profesiona­ ternică, oferind tinerilor rată perlă arhitecturală — Cu toate acestea, în uni­ cut“ s-au şi trezit la mi- | 20. 31, 24,
liţie. Prejudiciul, in va- j
Activitatea şcolară se des­ lă, are respect faţă de a- posibilitatea de a-şi finali­ doar conducătorul ei e a- tăţile din Brad care des- j^re dfT'ă Extr. a
făşoară aici în 24 cabinete cest laborator — da, aces­ za pregătirea profesională. celaşi, profesorul Robert fac iaurt, acest nou sor­ 000 lei, a fost 41. 35. ].
Extr. a
şi laboratoare specializate ta este termenul 1 — al Aici predau cadre didacti­ Singer, neobosit luptător timent se vindea cu 1,75 recuperat, dar cercetările , 19, 25.
continuă. Infracţiunea de j
pe discipline — unele pot ştiinţei, al tehnicii, al cu­ ce cu o bună experienţă, pentru asigurarea unor lei borcanul, adică tot cu furt din avutul obştesc se * Extr, a
fi luate ca etalon de orga­ noaşterii, al pregătirii pen­ învăţămîntul seral punînd condiţii tot mai bune de atît, cu cît se vindea un cere pedepsită. > 9, 2.
Fond t
nizare şi funcţionalitate —. tru viaţă. la dispoziţia elevilor cele pregătire a tinerilor con­ alt sortiment, care de fapt 1 039 107 1
în două amfiteatre moder­ Pregătirea în aceste la­ mai bune condiţii de pre­ structori. Gîndurile, zbate­ nu se mai fabrică. La se- © Record )a... înşelă- <
ne, săli de proiectare, toate boratoare este strîns legată gătire. rile de peste un deceniu şi sizarea unui cititor al zia- cmne. Miliţia municipiu- î
oferind posibilitatea de a de activitatea practică pro­ jumătate s-au împlinit ân- rului nostru, miliţia ora- Hunedoara -a identifi- 8 |Vr
Vorbind despre condiţii
se organiza acţiuni ştiinţi­ ductivă, care formează — liceul industrial nr. 4 teu împlinirea cadrelor ce şului Brad a întreprins ca ^ arestat pe Ion Ro- *
fice, politico-ideologice. teh­ viitorul muncitor al şan­ se formează aici. Un amă­ un control şi a constatat p ’i ţ > I
l s a
nice, cultural-artistice. atît tierelor patriei. Termenul dispune (pe lîhgă cele două nunt merită subliniat pen­ că lucrurile aşa stau. Au Şantierul 306 Telecon- j Timpul
pe grupe, cit şi pe colec­ de muncitor conţine o nouă clădiri) de o modernă can­ tru semnificaţia lui : în ur­ fost sancţionate cu acest strucţia, care a comis nu | ziua <le
corons'
tive mai mai'i de elevi. A- calitate — e vorba de un tină, un internat cu 300 de mă cu 10 ani, profesorul prilej Elena Atasii, Pau- m£a puţin de 9 infrac- cădea
locuri, trei atoliere-şcoală,
şadar — de la informările alt tip de muncitor, de cel o sală de sport bine ame­ R. Singer a dat spre stu­ lina Moţ, Minerva Groza, ţiuni de înşelăciune în I le ci
căr
politice periodice la con­ cu pregătire ştiinţifică, teh­ najată, o bază sportivă po- diu, unui grup de elevi Elena Maxim, Letiţia Be- dauna avutului personal ; sur
cursuri gen : „cine ştie, cîş- nică, cu un larg orizont condus de el, noua bază. nea, Elena Micu, Elena şi trei furturi. Un adevă- e cânt
tigă“ pe teme profesionale politic şi cultural, în acest lifuncţională. Alături de a- materială a liceului de Rapcău, Ana Pop, Dorina rat record în materie. Ur- * a
sau de cunoaştere a isto­ liceu, se asigură întreaga . cest complex, al pregătirii, construcţii — aşa cum o Farau şi Ileana Bota, lu- mează, desigur, ca recor- î
riei partidului şi patriei, de gamă de meserii • din sec­ se află în construcţie pateu văd ei. Unul dintre elevi a crătoare la diferite uni- dul să fie omologat la... f 19 şl 2*
La muu
la întâlniri cu specialişti torul construcţii-montaj : ateliere de producţie şco­ prezentat un proiect: a tăţi din oraşul Brad. Cum Judecătoria locală. * să cu ce:
lară, cu profil de instalaţii,
din producţie şi cercetare, constructori structuri, fini­ fost punctul de plecare al I dea pree
la sesiuni de referate şi co­ sori, constructori căi comu­ reparaţii maşini şi utilaje arhitectonicii de azi a com­ Rubrică realizată cu sprijinul „ dc pios'
teoix'
municări ale elevilor şi ca­ nicaţii, hidrotehnicieni, de­ de construcţii, prelucrări plexului liceal nr. 4 Deva. Inspectoratului judeţean de interne | :»t>£ 1
drelor didactice, de la în­ senatori pentru arhitectură prin aşchiere şi un atelier I IcîţandriTu
tâlniri cu părinţii la pre­ şi sistematizare, instalatori de tîmplărie. LUCIA L1CIU