Page 21 - Drumul_socialismului_1980_07

In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÀ !

IERI h AVUT LOC ÎN CAPITALĂ SPECTACOLUL

FESTIV CONSACRAT ANIVERSĂRII k 2050

DE ANI DE LA CREAREA PRIMULUI STAT

DAC CENTRALIZAT SI INDEPENDENT

în prezenţa tovarăşului tacolul festiv s-a constituit bune şi mai drepte, a unui
Nicolae Ceauşescu şi a to­ intr-o semnificativă frescă climat de pace, înţelegere
varăşei Elena Ceauşescu, a a întregii evoluţii a po­ şi colaborare între naţiuni.
celorlalţi tovarăşi din con­ porului nostru, îri cadrul Pre ze n ţa tovarăşului
căreia au fost evocate cu Nicolae Ceauşescu. a tova­
ducerea de partid şi de
stat, sâmbătă', 5 iulie, a avut dragoste de adevăr şi res­ răşei Elena Ceauşescu. a
pect faţă de înaintaşi, cu celorlalţi tovarăşi din con­
loc, pe stadionul Republi­
SI Al COMSHItHUI POPULAR UDEŢEfllM cii, din Capitală, spectaco­ sentimente de înaltă mân­ ducerea partidului şi sta­
J
lul festiv dedicat împlinirii drie patriotică, cu realism, tului la marele spectacol
a 2050 de ani do la înte­ sensibilitate şi măiestrie ar­ festiv, a pus în lumină încă
tistică, paginile de glorie . o dată atenţia acordată de
meierea primului stat dac
Anu! XXXII, nr. 7049 DUMINICĂ, 6 IULIE 1980 4 pagini — 30 ban! din istoria neamului, din partidul nostru, de secreta­
centralizat şi independent.
lupta necurmată şi dîrză rul său general, cinstirii
Spectacolul a constituit
un moment în ampla suită pentru păstrarea gliei stră­ memoriei figurilor luminoa­
Ziua constructorilor de maşini de manifestări politice şi moşeşti, a fiinţei naţionale, se ale istoriei patriei, cin­
cultu-râi-artistice organizate a unităţii şi independenţei stirii trecutului glorios ai
im întreaga ţară, sub egida sale. Grandioasa manifesta­ neamului şi luptei sa!#
re cultural-artistică a pri­
pentru dreptate socială şl
Festivalului naţional „Cân­
In avangarda economiei româneşti tarea României“, cu prile­ lejuit sublinierea rolului libertate, subliniind preo­
determinant al maselor în
cuparea statornică pentru
jul aniversării creării pri­
mei formaţiuni statale cen­ făurirea istoriei şi civiliza­ intensificarea educaţiei pa­
ţiei, în transformarea revo­ triotice, revoluţionare a ti­
Astăzi, întregul nostru sei opere de edificare a fertilă, bogată în înfăptuiri tralizate prin unirea de că­ luţionară a societăţii, in­
popor îi omagiază pe con­ noii societăţi industrializa­ remarcabile, Producţia in­ tre Burebista a tuturor da­ neretului, a tuturor cetăţe­
structorii de maşini. Săr­ rea, concepînd această vas­ dustriei constructoare de cilor din spaţiul carpato- fluenţa lor tot mai puter­ nilor, în spiritul dragostei
bătorirea celor care cu tă lucrare ca pe o necesi­ maşini s-a dezvoltat în pe­ d uuărean -pontic. nică în epoca contempora­ faţă de înaintaşi, faţă de
pricepere, pasiune şi con­ tate obiectivă a unui pro­ rioada 1966—1980 într-.un Pornind de la acest mo­ nă asupra eforturilor de e- opera lor glorioasă închi­
ştiinciozitate, creazâ ma­ gres rapid şi complex. In ritm de 16 la sută anual. ment al începuturilor, spec- dificare a unei lumi mai nată patriei şi poporului.
şini de înaltă tehnicitate, centrul acestui proces de Acumulările cantitative au
bazate pe cele mai noi cu­ largă anvergură s-a situat fost însoţite de salturi ca­
ceriri ale ştiinţei şi tehni­ dezvoltarea cu prioritate a litative, producţia de ma­
cii, acele bijuterii fine de industriei grele, cu pivotul şini caracterizîndu-se prin-
metal sau grandioase alcă­ ei industria constructoare tr-un înalt nivel tehnic şi La secerişul orzului-toate combinele
tuiri de forţă de care e- de maşini. Consecvent a- ştiinţific, ceea ce i-a adus
7
conomia românească are cestui principiu, partidul o binemeritată faimă, eu-
atît de mare- nevoie, con­ comuniştilor români a a- cerindu-şi un loc tot mai folosite cu randament maxim!
stituie o elocventă expresie locat an de an o parte în­ însemnat pe pieţele inter­
a preţuirii de care se bucu­ semnată din venitul naţio­ naţionale.
nal acumulării socialiste Constructorii de maşini în condiţiile instabilităţii balotat paie şi utilajelor
ră aceşti făurari în faţa care a stat la baza edifică­ * La C.A.P. Hărău S-a -
partidului, a poporului, a- din judeţul Hunedoara se încheiat secerişul orzului, vremii, cînd zilnic se în­ destinate însămânţai ii cul­
rii pe harta patriei a unor înscriu cu conştiinciozitate combinele fiind apoi depla­ registrează frecvent căderi turilor duble.
tenţia şi grija permanentă puternice obiective, adevă­ şl răspundere în amplul înfăptuirea acestor cerin­
ce se acordă acestei ra­ rate cetăţi ale industriei sate la C.A.P. Banpotoe • de precipitaţii, sarcina de ţe constituie obiectivul că­
căpetenie a lucrătorilor o-
muri amiral a . industriei constructoare de maşini. proces de edificare a so­ Realizarea vitezei zilnice goarelor — a ţăranilor coo­ ruia îi sînt subordonate
stabilite la seoeriş — obiec­
cietăţii socialiste multilate­
socialiste. Din acest punct de vedere, ral dezvoltate pe pământul tiv esenţial în activitatea peratori, mecanizatorilor şi toate eforturile la C.A.P.
Partidul Comunist Ro­ ultimii cincisprezece ani românesc. în cincinalul ce fiecărei formaţii de com- cadrelor tehnice —, o re­ din satul Aurel VI a ic u. La
mân — înţeleptul conducă­ din istoria patriei, de cind această unitate, în tarlaua
se va încheia în curînd, bineri O Eliberarea tere- prezintă folosirea cu ran­
tor al edificării socialismu­ in fruntea partidului se ramura a înregistrat un rsailui şi semănatul culturi­ dament maxim a fiecărei „Luncă“ am întâlnit o con-
lui şi comunismului pe pă­ află tovarăşul Nicolae
lor duble trebuie să fie ore bune de lucru în eîmip,
mântul străbun al patriei Ceauşescu,, s-au dovedit a grăbite în toate unităţile ! a combinelor, preselor de (Continuare în pag. a 2-a)
— a pus la baza grandioa­ fi o perioadă deosebit de (Continuare în pag. a 2-a)
r
ILI/I-la timpul
Cu mai bine de doi ani concctăţenilor mei am scris înlr-o continuu şi reală
in urmă, priveam din faţa cu plăcere despre împlini­ transformare. Suişnl in
magazinului universal din rile comunei, despre multe­ timp. pe scara realităţii s-a
llia peste albia riului Mu­ le şi frumoasele ci reali­ făcut prin muncă, cu dă­
reş. Priveliştea încînlăloare ruire şi pricepere, cu plă­
peste care aluneca ochiul, zări din- unii de ev nou. cere. »i satisfacţie. Si ce
v
m-a copleşit. Peste apă sc poale însemna mai mult
aplecau sălciile pletoase. decît satisfacţia muncii îm­
Dar peisajul nu a durat plinite, făcută să răminu şi
midi şi aici în zona Iliei, altor generalii, copiilor
pe lingă albia riului Mu­ noştri ? în această rodnică
reş, s-a auzit primul zgo­ etapă dc lo ani, comuna
mot de buldozere, da ma­ llia, a acumulai aproape
şini ; începea construcţia di­ totul din „inventarul“ unui
gului pentru apărarea ho­ oraş. Localitatea arc o Ini­
tarului şi a localităţii dc moasă zestre economică şi
inundaţii. Zeci de milioane social-edilii ară. Va laur ea
de lei, zeci şi zeci dc mii investiţiilor alocate a cres­
de -ore de muncă, urmau să cut de Ia an la an. Să ne
întreprinderea, mecanică Orăştie — unitate do prestigiu a se investească în această gîndim doar la construcţia
industriei constructoare de maşini din judeţul nostru — şi-a IN ZIARUL DE AZI : construcţie. Acum, cînd lu­ morii de măcinat porumb,
cucerit o binemeritată faimă — prin calitatea produsei«' crarea merge spre final şi socialist. Nu a existat un unde s-au investit peste 30
sale, prin tehnicitatea înaltă a acestora — atît pe piaţa in­ milioane dc lei şi Ia care
ternă cit şl la export. ■ 2050 de an! sub sem­ munca se vede împlinită, an, mai ales din ultimii
In fotografie : un nou lot de maşini sînt pregătite pentru nul luptei pentru inde­ am încercat să reconstitui şi-au găsit locul de muncă
a fi expediate beneficiarilor. pendenţă şi suverani­ acea privelişte de acum doi cincisprezece dc cînd în frun­ numeroşi locuitori dc pe te­
tate ani. M-a mai fost posibil. tea partidului se află tova­ ritoriul comunei. Complexul
a O realizare inginereas­ Acum, pe lingă şosea se răşul Nicolae Ceauşescu, să zootehnic de creşterea va­
Cinste că de mari avantaje e- înalţă un zid gros din fier n-am prilejul de a consem­ cilor dc lapte, care nu peste
şi beton, iar sălciile dc altă
Accente conomice şi ecologice dală, nu mai sînt. Dc ne­ na un eveniment deosebit. MIRON TIC
zăloarea ieşi în fala libră­ ■ Consemnări numărate ori, alătunndu-mă Comuna şi oamenii ei aa fost
riei şi se uită să vadă unde ■V Deva — actualităţi la bucuria şi entuziasmul înlr-o continuă angajare, (Continuare în pag. a 2-a)
Intr-una din zilele lunii ajunsese octogenarul. Bă- ■ Reflector.
trecute, pensionarul Szabo trînul se afla prin dreptul -J
Ştefan, om în vîrstă de SO liceului pedagogic.
de ani, a intrat în librăria — Eu nu-l pot ajunge — " 0 —r— r ,
din Piaţa Unirii — unita­ zice vînzăloarea.
tea nr. 6 din Deva. Venise — Lasă că fug cu după nească planul economic pe Iru Porauu-u (cu tema „Ra­ ra funcţionează, în această
întreg anul 1930, chiar să-l
muri sportive“). iar locul 111
vacanţă, opt tabere şeoluro.
omul să cumpere coli de el — spune un cumpărător. depăşească cu 30 la sulă. — Maria Morariu (cu tema In cele de la Costeşti, Valea
hîrtie pentru împachetat. A Se duce şi vine cu bci­ „Aviaţie"). de Peşti şi Poiana (Bolşa) au
•
rAsplata
colecţio­
scos banii şi ti plătit. Dar lii nul, bucuros de găsirea narilor. lat cea de a Vl-a sosit elevi în cea dc a doua
cind a plecat a uitat pe banilor, dar mai ales dc © COLECTAI!E DE MATE­ reuniune a colecţionarilor- dc • SCHIMB DE EXPERIEN­ serie, iar la Blăjeni, Va ţa de
tejghea nişte bani. cinstea şi omenia întîlnite RIALE REFOLOSIBILE. Cei insigne din ţară, care a avut ŢA. La Fabrica de bere din Jos şi Sibişcl (Beriu), tabe­
loc recent la Arad şi la caro
230 do utcciştl din cadrul po­
rele şl-au deschis porţile Ia
— Vai! — zice vînză- Ia personalul acestei uni­ liclinicii dlri Hunedoara au au participat 90 de colecţio­ Haţeg a avut loc un schimb 2 iulie. In această Urnă se
pro­
do
experienţă
privind
loarea Elena Cozma, adre- tăţi. îşi luă banii şi mul­ efectuat de Ia începutul anu­ nari, cu 4 000 de insigne, par­ blema procesului do produ­ vor mai deschide tabere şco­
ticipanţii
din
sindu-se gestionarei Euge­ ţumi cu căldură. lui peste 2 000 ore de mun­ obţinut succese Petroşani au cere şl a calităţii berii. Au lare la Pui şi Brad.
că patriotică, îndeosebi pen­
remarcabile
nia Urcau şi celorlalţi cum­ —• Suma la o adică — tru colectarea do mal cri al o — trei locuri I, un loc II şi participat muncitori, ingineri I. CTOCLEl r
părători — bătnnul acela nttri mare — ne zice el. refolosiblie. Au fost colec­ un loc m. Locurile I au fost şl tehnicieni de la Fabrica
care a plecat acum citeva Cinslea-i mare. Aşa oameni tate şl predate centrelor spe­ ocupate de Cornel Morariu de bere din Timişoara.
cializate însemnate cantităt! (cu tema „Turism“), Tlberiu
minute şi-a uitat aceşti să ne trăiască! de fier vechi, maculatură, Kellemen (cu tema „Vînătoa-
bani pe tejghea... Erau 80 sticlo şl borcane, ceea ca re“) şl Aurel Dula (cu tema O TABERE ŞCOLARE IN
lei în bancnote de 10. Vin- N. SAD1U le-a permis să-şi indepU- „Fotbal"), locul II — Dumi- JUDEŢ. In judeţul Himedoa-
!