Page 22 - Drumul_socialismului_1980_07

i\tg, t DRUMUL SOCIALISMULUI NR

im COmmTOMMMM/

J» ILIA — la timpul împlinirilor
1 ~ ' —' - ''l flfetaddHHESSH
i Făurarii ele Ia Hunedoara \ (Urmare din pag. 1) serie de calificare. Secţia tat alît pentru buna apro­ DUMINIC/
15 ani — este foarte cău­
v
S.M.A. prin mecanizatorii
mult timp va fi dat in fo­ di harnici şi pricepuţi, ară, vizionare cit şi pentru bu­ 8,30 Tot inain
9,05 Şoimii p;
losinţă, este o altă realiza­ seamănă şi recoltează roa­ na servire. Calitatea vieţii 9,15 Iiitimplări
...Iun Miclăoni este un structorilor de maşini şi de de metal, munca este la | Curcubeul
s priceput „dălluitor“ în me- utilaje. Da, în C.S. Hune­ fel de pretenţioasă. Şi to- I re a acestui timp. Motelul, dele pământului, din an în oamenilor se înscrie pe li­ ciul 15
9,40 Omul şi
(; t.al. Vasile 'Talar este fre- doara, în paralel cu bătă­ tuşi, nimeni nu s-a dat J care va spori numărul con­ an mai îmbelşugate. Copiii nia bunăstării şi fericirii. 10.00 Viaţii sati
' zor şi lucrează pe o maşi- lia pentru fontă, oţel şi la­ ânapoi atunci când a fost j strucţiilor social-edilitare, c- din comună şi din localită­ Mărturie stau sutele de 11.45 Bucuriile
t nă de alezat şi frezat cu minate, o mină de oameni nevoie să se confecţioneze ' videnţiază preocuparea şi în ţile din jur au prilejul case noi, mobilate cu tot 12.30 De strajă
această direcţie. De fapt,
1 afişaj numeric. Linczen- se străduiesc să asigure cuplaje sferice pentru gru- j de a învăţa o meserie fru­ confortul, cu ţoale servici­ 13.00 Telex
Album <1
13.05
' bold Ştefan prelucrează fel necesarul de piese de purile de laminare, ori mc- * mult .din ceea ce s-a făcut moasă şi necesară — aceea ile trebuincioase. în oricare 15.30 Telesport
a fost pentru a asigura oa­
I şi fel de piese pe raboleza schimb pentru agregatele în se pentru cajele laminoru- I menilor de aici cit mai do mecanizator. Mulţi din­ din şalele comunei, la Bre­ 17.00 Şali
tre absolvenţii anilor trecuţi
Film serii
. sa' precizia cu care le leagănul cărora prinde via­ lui de 1300 mm, sau braţul , multe locuri de muncă, de muncesc în cadrul S.M.A. tea Mureşană, Sîrbi, Bacea, 17.15 Episodul
I execută constituie proba ţă civilizaţia metalului. superior de la foarfecă de i a-i lega şi mai mult de va­ din localitate, sau iu altele Brîznic pot fi văzute zeci 18.00 Cutezători
J măiestriei lui profesionale. de autoturisme, televizoare, 19.00 Telejurnal
Strungari, frezori şi ra- 1000 tone forţă. Ba, mai * tră, ca aportul lor să fie ii din judeţ. In cei cincispre­ aparate de radio. Intr-un 19.15 Gala mui
..In heraldica cetăţii de botori, vreo 500 la număr, mult, aceşti oameni, con- J mai însemnat. De fapt, fi­ zece ani, s-a pus un mare cuvânt, ca în orice altă ţii, omeni
foc oţelul îşi are locul său acolo la Mecanică I, intr-o ştienţi de munca ce o des- | zionomia localităţii c mai accent pe ocrotirea sănătă­ parte din ţară, se trăieşte poporului
Film artii
I bine definit. competiţie permanentă cu făşoară, nu-şi precupeţesc ' mult urbană decât rurală. ţii oamenilor muncii; spi­ bine şi se speră la şi mai 20.25 merge în;
...La secţia 1 mecanică, timpul şi perfecţiunea, 24 nici un efort în a-şi rea- | Elementele noului se văd talul, policlinica, circum­ bine. Cel de-al XII-lea mieră tv.
din cadrul combinatului, hu- de ore din 24, ca înlr-un liza sarcinile de plan, în a " peste lot, sînt aşezate la scripţia sanitară au un rol Congres al partidului a I studiourile
( nedorean, între micron şi arpegiu reluat la nesfârşit, le depăşi. Numai de la in- \ cotă de reprezentare şi, tot­ determinant în refacerea deschis porţi largi spre pro­ I 22.00 Telejurnal
| secundă „cresc“ piesele de înteţesc sau domolesc vuie­ cepului anului ei au reuşit ' odată, de folos. S.M.A.-ul puterii de muncă a locui­ gres şi civilizaţie, spre vii­ \ LUNI, 7
I schimb. tul maşinilor de prelucrat. să confecţioneze, în mod | contribuie la întreţinerea şi torilor comunei şi a celor tor. 7 impui frumoaselor îm­ 1G,00 Emisiune
Există x’reo legătură între De cele mai multe ori pie­ suplimentar, 111 tone de repararea utilajelor, califi­ din comunele învecinate. pliniri denotă din plin a- S ghlară
6 aceşti oameni şi aceste ele- sele care trec prin mâinile piese şi utilaje siderurgice. > că noi mecanizatori, prima Comerţul are localuri şi cest lucru, certifică prin \ 18,50 1001 de s<
s mente ? ...Există! Şi încă acestor adevăraţi sculptori ...Chiar dacă pe efigia ce- ' serie şi-a preluat locul de m a g a z i n e corespunză­ fapte politica partidului t 19.00 Telejurnal
Doetijcnent
19.25
t una trainică. Dacă am mer- nu suportă termene de com­ lăţii de foc, roata dinţată , muncă in cadrul staţiunilor toare, majoritatea noi. Ma­ nostru de dezvoltare şi în­ i ’5 ItOIYUMl-fO
J ge şi mai departe cu afir- paraţie. Sînt unicate. Chiar nu a apărut încă, ea anlre- I de mecanizare din judeţ. gazinul universal construit frumuseţare a tuturor loca­ \ lardul“. I:
21,t J5 ani Iu
¡naţiile am putea spune că şi la acele piese ce cântă­ nează nemijlocit drumul o- ' Acum s-a deschis a doua tot în această etapă — de lităţilor. 21.45 Melodii r«
( în heraldica cetăţii ar mai resc vreo câteva grame sau ţelului. \ ieri şi de
J putea fi inclusă şi o... roată la cele care au încorporate s 22.05 Telejurnal
| dinţată — simbolul con­ în ele câteva zeci de tone DORIN CORPADE j
\
\ iKadh
In avangarda Participare tot mai Şedinţa plenară lărgită a \ BUCUREŞTI
Consiliului Naţional al Oa­
economiei însemnată ia menilor Muncii — îndepli­ \ \ diojumal; 7,30
sei ; 7,45 Du»
nirea exemplară a preve­
rutieră; 8,00
derilor la export. Militând mul satelor;
româneşti modern zarea pentru realizarea cu prio­ \ duminical; 1
pentru toţi; î:
ritate a agregatelor solici­ \ nai; 13,15 No
(Urinare din pag. I) muncii in subteran tate de' piaţa externă, co­ f cu orchestra <
şoară a Radi
lectivul I.M.O. a asigurat \ 13.30 Unda \
Muncitorii, tehnicienii şi toate condiţiile pentru a Portret pe pe
ritm anual de creştere de inginerii întreprinderii pen­ construi acele maşini pen­ \ Moculescu; 14,
muzică popula
peste 18 la sută, producţia tru utilaj minier şi repara­ tru care s-au încheiat con­ \ bul pasionaţii«
ei s-a diversificat şi a im­ ţii din Petroşani sînt pu­ tracte cu beneficiarii ex­ bum sonor; 1
plicat tot mai mult tehni­ ternic mobilizaţi 1a tradu­ terni. în acest fel, în pe­ \ folclorice; 17,3
melodii de
ca nouă, cuceririle ştiinţei. cerea î-j viaţă a indica­ rioada celor şase luni tre­ \ 18.15 Tezaur
I.U.M. şi I.R.I.U.M. Petro­ ţiilor secretarului gene­ cute din aoest an planul Ia \ ncsc; 18,30 Mu
şani, I.M. Orăştie, U.U.M.R. ral al partidului, tovarăşul export a fost depăşit, rea- Magazinele săteşti din judeţ înfăptuiesc destui de bine rolul lor de organizator al tru toţi; 20,00
Ne)j în.
20.15
Crişcior, „Victoria“ Călan, Nicolae Ceauşescu, privind Iizîndu-se peste cifrele sta­ schimbului de mărfuri între oraş şi sat, aşa cura o fa ce cu succes magazinul universal de \ orchestrei de r
la Ilia.
Foto: VIRGIL ONOIU
C.S. Plunedoara,. I.M.M.R. bilite 29 000 lei valută. Iară a Radi
Simeria etc. îşi aduc o im­ sporirea contribuţiei la mo­ J 20.30 Turneul
22.00 Radiojurn
portantă contribuţie La mo­ dernizarea muncii în ex­ nora mic sporii
dernizarea proceselor de ploatările miniere. Străda­ Frumos buchet Pe şantiere, unde constructorii trăiesc o mare oarte din zl manţe cu Dot
producţie, la înzestrarea nia lor plină de responsa­ şi Nicu Stoe
Buletin de ştii
extracţiei de minereu, a bilitate s-a materializat, in de realizări de dans; 24.0
altor ramuri eu maşini şi primul semestru al anului, Improvizaţiile trebuie sâ cedeze socul ştiri ; (1,05—5,
utilaje moderne, de mare in realizarea şi depăşirea Lucrătorii Unităţii pen­ muzical noctur
randament. planului la tcate capitole­ HaP* **0808301
Oamenii care muncesc le. Astfel, planul producţiei tru utilaj minier şi repara­ unor rezolvară mas trainice
în industria hunedoreană marfă a fost îndeplinit în ţii din Crişcior cinstesc cu I C b w e r
constructoare de maşini, a- proporţie de 113,5 la sută, un frumos buchet de rea­ Sîntem zi de zi martorii aceste afirmaţii cu ceea ce
nimaţi de dorinţa puterni­ planul producţiei nete 106,1 lizări Ziua constructorilor ne-am propus sâ spunem „Eu — ne spune — văd DEVA : Duio;
că de a traduce neabătut la sută, planul producţiei de maşini. Prin strădania înălţării oraşelor noastre. în cele ce urmează, uar nu rezolvată .problema aceasta trecea (Patria)
Imaginea omului cu salo­
(Arta)
cartuş
în viaţa istoricele hotărîri globale 108,2 Ia sută, in perseverentă a colectivului prin confecţionarea unor nastasia trecea
ale Congresului al XII-lea vreme ce indicatorul refe­ — mobilizat de .organele şi peta stropită de var sau sînt. Am vrut să atragem barăci demon.tabi le, căptu­ vară); HUNED
al partidului, orientările ritor la realizarea de ma­ organizaţiile de partid — de vopsele, semn" al pro­ prin aceasta atenţia citito­ şite, dotate cu obiecte sa- teie de gheaţ.
date de tovarăşul Nicolae şini şi utilaje a fost depă­ Ia finele primului semestru fesiei sale, ne-a devenii rului asupra specificului sanitare şi radiatoare de Artista, dolarii
(Siderurgistul) :
Ceauşescu în cuvlntările şit cu 21 la sută. din acest an, U.U.M.R. ra­ extrem de familiară. Me­ u-e continua mutaţie a a- încălzire şi care să poată din tren (A
rostite la Consfătuirea de portează depăşirea planu­ seria sa este cea de con­ cestei masorii. Uzina, fa­ fi racordate uşor ia re­ scrotum (Co:
PETROŞANI:
lucru de la C.C. al P.C.R. Depăşirea lui producţiei marfă cu structor de case. O profe­ bric® sînt locuri de mun­ ţeaua de apă, apă caldă gbeni-â (Unirea
:
din 29—30 mai şi La Se­ 791 000 lei a cifrelor plani­ sie — simbol dacă ne gîn- că in care te organizezi cu menajeră şi încălzire cen­ s^igă ? (7
ri in.ţa plenară lărgită a prevederilor ia export ficate la utilaj minier cu dim Ia avântul construcţiei un mare grad de stabilita­ trală a cartierului, în care Caocanâ pentr
Consiliului Naţional al Oa­ 1 814 000 lei, a nivelului socialiste în ţara noastră, te. Şantierul e altceva. Nu se construieşte“. Şeful for­ publica) ; LUF
(CuPur d); Poc
menilor Muncii din 13 iu­ stabilit Ia capitolul piese în judeţ, detaşamentul înseamnă insă că în tim­ maţiei de zugravi, ion Pin- cii.oresc) ; VULC
nie a.c., acţionează eu per­ O preocupare de prim de schimb cu 2 157 G0Q Iei, constructorilor numără cî- pul ce|or 8: sau 10 ore cit ter, vede tot cam, astfel ce>aa luj Vod«
severenţă şi răspundere ordin a constructorilor de a planului la construcţii teva mii de oameni. Ei număra ziua de muncă a rezolvată problema. De a- iţi- • seriile I-
— ; Piedone
pentru realizarea progra­ maşini de la întreprinderea metalice cu 13 tone. Aceste vin, îşi desfăşoară planu­ acestor oameni ei nu pot, semenea, şeful echipei de seriile I-II (JV3
pretinde de la organizato­
mului- de dezvoltare al pa­ mecanică Orăştie este — înfăptuiri exprimă hotărî- rile, îşi pun la lucru mâi­ dulgheri Iile Ciungu, iar L O N E A :
triei, hotărîţi să-şi- închine în lumina indicaţiilor cu­ rea prestigiosului colectiv nile şi mintea înălţînd ca­ rii producţiei crearea unor Dumitru Beznea,. secretarul în stepă (P
condiţii cit de cit apropia­
PETRILA : Sos
întreaga activitate, pro­ prinse în cuvântările rosti­ de a încheia cu succese cit se pentru noi şi apoi se te de cele de care bene­ organizaţiei de partid pe călăreţ (Muncit*
gresului continuu şi ne­ te de tovarăşul Nicolae mai frumoase actualul cin­ îndreaptă către alte şi alte ficiază muncitorul din fa­ riot, socoteşte că dacă oa­ NOASA : Copiii
(Muncitoresc);
abătut al României pe dru­ Ceauşescu Ia Consfătuirea cinal şi a pregăti cu răs­ locuri în care urmează să brică. Şi pe multe dintre, menii de pe şantier ar fi Rug şi flacără
mul socialismului şi comu­ de lucru de Ia C.C. al pundere trecerea la înfăp­ construiască. şantierele judeţului există ascultaţi mai cu atenţie nu bric) ; BRAD
nismului. P.C.R. din 29—30 mai şi la tuirea cincinalului următor. Poate să pară distonante s-ar ridica probleme de a- rea lui Vodă
asemenea condiţii. Un e- — seriile I-1I
xemplu grăitor îl reprezin­ cest fel prin ziar, s-ar re­ şie) ; GURAB.
zolva la nivelul şantieru­
de ianuarie
La secerişul orzului Orăştie. Combinerii Ioan droenergetice de pe Rîu tren (Patria) ;
(Urmare din pag 1) grâşare a tineretului bovin tă şantierul amenajării hi­ lui. Aşa zicem şi noi. Dum­ ORĂŞTIE : M
9 Bard, Nieolae Şerban,, Ion Mare-Retezat. Dar nu pes­ nealui propune înfiinţarea Bagdad (Flacă:
centrare masivă de forţe la Roşu, ..Dumitru Gagea, E- te tot. preocuparea e a- ia punctele de lucru a u- GIU-BAl : Sosi
secerişul orzului. Aici, cu 8 în ziua de 4 iulie a.c., Hărău. De aici combinele milia Caraşcă şi Nicolae ceeaşi. Q sesizare a con­ nor cutii în care muncito­ călăreţ (Casa <
HAŢEG : Teatr
combine conduse de lacob viteza de lucru stabilită la au fost deplasate la C.A.P. ,Moraru se preocupă cu structorilor de pe şantie­ rii să depună sugestiile lor (Popular) ; BR,
Loga, Nicolae Săndescu, seceriş s-a realizat şi Ia Banpotoc unde, alături de deosebită răspundere de rul de locuinţe din Simeria în legătură cu problemele, e lege: CALAh
rul — seriile I-
Ioan Rentea, Ioan Jurj, Pe­ C.A.P. Geoagtu, unde s-a combineri, şeful secţiei de folosirea combinelor la în­ al T.C.H. ne-a îndreptat a- care-i interesează, sugestii cultură) ; Şcoal
tru Cosmoi, Ioan Cristea, recoltat orzul de pe o su­ mecanizare Ioan Achim se treaga capacitate. în acest tenţia asupra problemei care să fie, bineînţeles, va­ (11 Iunie); Sil
Leontin Mihai şi Cornel prafaţă de 32 hectare, pro­ preocupă ca toate utilajele scop s-a organizat ca şi ser­ respective. Ce condiţii li se lorificate de conducerile lixirul tinereţii
ILIA : Camioni
Ioaneş (unii mecanizatori ducţia fiind destinată pen­ să funcţioneze cu randa­ virea mesei să se facă în creează acestor oameni în trustului şi ale şantierelor, lungă (Lumir»
fiind sosiţi de la C.A.P. Ro- tru sămînţă. Gombinerii ment maxim. Organizîn- eîmp, la locul de recoltare, timpul petrecut pe şan­ în lumina deplinei legali­ LARI : La cine
mos şi Vaidei, unde orzul Cornel Beca,, Ioan Florea du-şi judicios întreaga ac­ în tarlaua unde se. efectua tier ?. Discutăm cu maistru] tăţi. Este o soluţie, şi nu casă (Muncitor
nu a ajuns încă în faza de şi Aurel Ciucean au lucrat tivitate, în ziua de 4 iulie Gheorghe Diaconescu la e rea.
recoltare — -n.n.j, s-a strîns cu multă tragere de inimă a.c., formaţia de combineri secerişul, l-am: întîlnit şi pe punctul de lucru blocul 5 Problema asigurării u-
recolta de pe 30 de hec­ pentru ca nici un bob din condusă de ing. Inocenţi u Dumitru Filimonescu, că­ Horea. nor condiţii sociale mai bu­
tare. Transportul acesteia noua recoltă să nu se piar­ Tetea a reuşit să realizeze ruia i s-a încredinţat sar­ —Tovarăşe Diaconescu, ne pentru muncitorii con­ ■bharfBSflBMBr
la baza de recepţie a fost viteza de lucru stabilită la cina să se preocupe de a- unde şi cum servesc micul structori se impune a fi TimpuJ prol
asigurat de Gheorghe Su- dă. Din formaţia de meca­ secerişul orzului din lanu­ sistenţa tehnică. Interlocu­ dejun oamenii cu care lu­ rezol v a tă gospo dăreş te. Sta - 0 iulie : Vreme
ciu, Vasile Rob, Ion Mure- nizatori căreia i s-a încre­ rile C.A.P. Cristur. Asisten­ torul s-a declarat mulţumit craţi, unde se dezbracă ei rea actuală nu e. cea mai ameliorare, eu
bil. Izolat vor c
şan, Nicolae Ioan şi Ion dinţat sarcina să elibereze ţa tehnică în cadrul for­ de felul cum combinerii îşi de hainele de stradă şi se fericită. Socotim că T.C.H., de ploaie, Inso
Lazăr. In tarlaua unde s-a terenul de paie, s-au evi­ maţiei este asigurată de fac datoria. Transportul îmbracă cu cele de lucru ca şi oricare altă întreprin­ cărcări electrice
acţionat cu maximă ope­ denţiat Sabin Tocaci, A- către mecanicul Avram O- producţiei îl realizează cu şi invers ? dere de construcţii-montaj,. la moderat din :
tic. Tempcratur
vram Dandea şi Aron Io­
rativitate şi răspundere la nel. Directorul S.M.A. Geoa- prişa. Directorul S.M.A. remorci sau autocamioane, — De mâncat mănîncă încasează integral de la vor ii cuprinse
recoltatul şi însilozarea giu, in.g. Virgil Tudan, ne-a Deva, ing. Liviu Gîrbea, a — Ion Vlasin, Vasile Bui- din brişcă şi- pe unde pot. beneficiari cotele de orga­ 14 grade, iar c
între 20 si 25 g
producţiei de orz i-am în- ţinut să-i evidenţieze la re­ cea, lacob Tancău, Ion Pă- Dezbrăcatul şi îmbrăcatul nizare de şantier. Aşa că... nea(a, izolat ct
tîtnit, de asemenea, pe in­ relatat eă formaţiile de coltat pe combinerii Petru durean şi Andrei Cadar. îl fac în gheretele de me­ în zona de des
ginerul Constantin Petec şi combineri şi-au deplasat Gavrilă, Nicolae Lupuţ, Prezent la locul unde se tal cu care sînt dotate bri­ (în realizarea anchetei Pentru 7 şi 8
Antonie Pera, pe preşedin­ acum centrul de greutate Emil Suciu, Vasile Trîncă, efectua secerişul, directorul găzile. Vara mai merge de faţă am fost sprijiniţi me în curs de
cerul variabil ;
tele unităţii, Aurel Mariş, al activităţii în lanurile Ieftin Moldova®, Gavrilă A.E.I.C.I.T.B., medicul ve­ cum mai merge, dar iama de Florea Bărbulescu* şef mult senin noai
precum şi pe mecanicii C.A.P. Cigmău şi Romoşel, Mititeanu şi Ion Nudiş. terinar Ştefan Danci u, a nu-i deloc plăcut să te de formaţie de lucru pe La munte, vr
Ştefan Muntean u şi Aurel precum şi La ferma de stat în aceste zile se acţio­ ţinut să ne facă precizarea dezbraci într-o asemenea şantierul din Simeria, neral instabilă,
temporar noros.
Lai. Pentru a folosi din din satul Aurel Vlaicu. nează intens şi la recolta­ că paiele şi miriştea se în- încăpere. membru în Consiliul de averse izolate
plin timpul bun de lucru Prima unitate din Consi­ tul orzului de pe cele 200 silozează imediat, apoi ur­ Pe şantierul din Simeria, conducere al ziarului nos­ însoţite de dese
la seceriş, s-a organizat liul unic agroindustrial De­ hectare cultivate la Aso­ mând să fie însămânţate problema o abordăm „ îm­ tru}. trice. Vint mod
(Met
din
vest.
servirea mesei în cîm-p va, care a. încheiat recol­ ciaţia economică intercoo- culturi duble pe terenurile preună cu tovarăşul Victor serviciu : Iuliu
pentru mecanizatori. tatul orzului, este C.A.P. peratistă de creştere şi în- eliberate. Bodoroncea, şeful lotului: ION CIOCLEI