Page 23 - Drumul_socialismului_1980_07

} © DUMINICA, 6 IULIE 1980 3-

2050 de ani sub semnul luptei
JN Consemnări P r o v i n c i a ?
pentru independenţă şi suveranitate
LILIE O revistă literară in-a ne mai amintim, iar copiii re, care ne încetinesc mer­
întrebat — ca şi pe alţii noştri nu le mai ştiu. De­ sul înainte- precum algele
Istoria multimilenară a constituit permanent legă­ să-şi exercite dreptul sacru — dacă acord vreo impor­ altfel, este evident pentru care se prind de cazona
poporului nostru este bo­ turile indestructibile ale de a se dezvolta conform tantă ¡aptului că trăiesc în oriciiie că cuvântul provin­ corăbiei. Provincia a pierit,
Ţara
Episo- gată în evenimente care au oamenilor cu glia strămo­ intereselor fundamentale, provincie. întrebarea rn-a cie se retrage discret la mentalitatea ei mai stăruie
avut un rol determinant în şească, patriotismul fier­ în funcţie de aspiraţiile sa­ nedumerit pentru că mi se pensie. El nici măcar nu e încă pînă vom izbuti, trep­
itca pare născută dinlr-o [alsă înlocuit de vreun sinonim tat şi tenace, s-o stirpirn şi
dezvoltarea sa, în lupta binte, năzuinţa seculară a le naţionale. Acest dezide­
cil pentru afirmarea drepturi­ poporului român de a nu rat a fost subliniat din problemă. Şi apoi, eu nu mai nou, mai sclipitor, aşa să-i împiedicăm renaşterea
ei lor sale la o liberă exis­ precupeţi nimic pentru a se nou de secretarul general trăiesc în provincie, ci în cum delicatul firobuz a ¡ost in conşliin(a copiilor noştri.
cal tenţă, pentru independen­ dezvolta liber, în condiţii al partidului nostru, tova­ '¡ară, ceea ce a cu Lotul înlocuit dc robustul trolei­ Am reuşii ca, în mai pu­
buz sau bătrânul prînzilfcor ţin de două decenii, să a-
ţă, suveranitate şi integri­ de independenţă şi suvera­ răşul Nicolae Ceauşescu, altceva. Am adică în jurul
tatea teritorială a patriei nitate. care la recenta întâlnire cu meu munţii, pădurile, ape­ dc cocheta sufragerie. Cic- vem oraşe fără mahalale şi
otopul. le, oamenii cu aşezările şi vmlul provincie' va rămîne o ţară fără provincie. Oare
străbune. Un astfel de mă­ Experienţa istorică a po­ reprezentanţi ai oamenilor
viitor reţ eveniment l-a constituit porului nostru a dovedit de ştiinţă din domeniul is­ întemeierile lor, am de­ in operele literare, aceste cile popoare se mai, pot
şi crearea, în urmă cu pes­ asupra văzduhul, norii, am muzee ale cuvintelor de o- minări ca asemenea perfor­
libertă- că forţa hotărîtoare a lup­ toriei afirma : „Trebuie să împrejurul meu. o mulţime dinioară, şi nici un alt cu- manţă - Nc-uu mai rămas,
imităţii te două milenii, a statului tei pentru independenţă au fim fermi împotriva politi­ dc drumuri — da la auto­ vînl nu-l va. înlocui, pen­ dispersaţi pe ici, pc dincolo,
1
dac centralizat de sub con­ constituit-o totdeauna ma­ cii imperialiste de forţă, de
„Viata ducerea lui Burebista, „cel stradă pînă la potecă — tru că a dispărut însuşi mahalagiii şi provincialii.
Prc- sele populare. Dacă privim, dictat, pentru o politică de iar eu iubesc ¡oarlc mult realitatea pe care o denu­ Ei nu se retrag discret şi
lucţie a dinţii şi cel mai mare din­ spre exemplu, prin prisma largă conlucrare economică,
aniole tre toţi regii care au dom­ drumurile pentru că mă pot mea. Da, mai supravieţuieş­ de bunăvoie, ca şi cuvinte­
ort. evoluţiei ulterioare a: vieţii cultural-ştiinţlfică, dc ega­ purta orichid, oriîncotro, te mentalitatea provincială le, cu ci e mai greu. Re­
nit vreodată asupra Tra- sociale şi naţionale, dobân­ litate şi respect între toate chiar şi în Capitală, care, şi ea va stărui, din păcate, fractari cum sînt la orice
IE ciei“ şi care şi-a ridicat a- direa independenţei de la popoarele“. şi ea, lot a Ţării este (şi încă multă vreme : teama tentativă, de ameliorare, ei
tît de mult neamul"său in­
nba ma- 9 mai 1877, ne dăm seama Acest drept îşi găseşte nu invers, cum mai cred de noutate, fetişismul valo­ trebuiesc reciclaţi cu, tact,,
cit „chiar- de romani ©ra unii). Pe cînd provincie, în rilor şi ierarhiilor locale, pe nesimţite. Misiune de
temut“. întruchiparea deplină în accepţiunea comună, în­ aspiraţia înspre notorietatea durată, pc cure nu şi-o poa­
De atunci şi pînă astăzi principiul revoluţionar- po­
Liinţiîic P'" ' orul român, păstrător trivit căruia fiecare stat seamnă tocmai lipsa de ori­ locală, respectul pentru ..gu­ te asuma decît opinia pu­
: „B ăs­ zont, iner(ia, somnolenta, ra lumii" (dar sfidarea o- blică, nonă, covîrşitor ma­
tui 4 1 tradiţiilor moştenite de este liber să-şi elaboreze sărăcia materială şi spiri­ piniei publice),, cultura „du­ joritară. viguroasă şi in­
-la daci şi romani, a dus o de sine stătător politica, a-
eşti dé luptă consecventă contra plicînd în spirit creator a- tuală, realităţi, din fericire, pă ureche" (şi nu după texte) coruptibilă.
devărurile teoriei materia-
oricăror cotropitori, mani- " list-dialectice şi istorice la J dc mult apuse, de care noi şi multe alte asemenea ta­ RADU CIOBANU
fesitîndu-şi dragostea pen­ că aceasta a reprezentat
tru libertate, independenţă un moment de răscruce în împrejurările economice,
şi suveranitate. istoria ţării noastre, care a sociale şi naţionale specifi­ „Agora" — revista
Aşezate la încrucişarea dat viaţă aspiraţiilor secu­ ce, la condiţiile concrete şi
de interese ale marilor im­ lare de liberffiite, suverani­ posibilităţile fiecărei ţări. hibitorUor de cultură
perii, ţările române au fost tate şi unitate a poporului Din această perspectivă
nevoite să-şi apere liberta­ român. Fără cucerirea in­ apare şi mai clar adevărul Cu numărul 44, revista
tea cu mari sacrificii şi dependenţei statale nu ar fundamental că socialismul vorbită de cultură „Agora“,
grele jertfe, secole de-a fi fost posibile păstrarea şi independenţa naţională a Consiliului de educaţie
rîndul şi le-au apărat cu fiinţei naţionale, dezvolta­ sînt în strînsă legătură şi politică şi cultură socialis­
temeritate şi demnitate. E- rea României pe calea pro­ formează un tot organic. tă Brad, şi-a. încheiat pri­ © Lucrări edilitar-gospodâreşti şi de înfrumuseţare.
popeea românească, erois­ gresului, afirmarea sa as­ Experienţa edificării noii ma parte a stagiunii 1980. In prima jumătate a acestui aii s-au realizat in cadrul
mul poporului român, al cendentă în cadrul naţiu­ orânduiri, ca operă de crea­ Entuziaştii iubitori ai municipiului lucrări edilitar-gospodâreşti şi de înfrumuse­
maselor populare, a stârnit nilor libere ale lumii. Ca ţie conştientă a maselor, culturii din Brad au avut ţare în valoare de peste 54 milioane lei. Aceste lucrări
admiraţia prietenilor, in­ urmare, menţinerea inde­ demonstrează că socialis­ ca oaspeţi criticii literari, se concretizează în construcţia a 8 120 mp străzi şi
vidia neprietenilor, intere­ pendenţei, apărarea ei ho- mul şi comunismul nu pot de artă şi cercetători de la 5 600 mp trotuare, reparaţii şi întreţineri de străzi şi tro­
sul şi al unora şi a.l altora fi construite decît în con­ revista „Orizont“ Timişoa­ tuare pe 28 460 mp, precum şi pe 18 km de drumuri, ex­
de a le avea aliate şi prie­ tărîtâ împotriva oricăror diţii de reală independen­ ra şi Institutul de lingvis­ tinderea spaţiilor şi zonelor verzi cu 18,5 ha, construcţia
tene. Izvoarele diplomatice agresiuni sau dominaţii au ţă şi suveranitate, pace şi tică şi istorie literară din. unor staţii de autobuz acoperite ş.a.
şi narative, păstrate în ar­ constituit şi constituie con­ securitate, aşa cum la rîn­ Oluj-Napoca, care au sus­ © „înfrăţirea — constantă a dăinuirii noastre". Aces­
hivele din România şi din diţii sine qua non ale e- ţinut intervenţii valoroase, ta este genericul ‘ expoziţiei de carte care se deschide
arhivele străine, sînt la în- xistenţei de sine stătătoa­ dul ei, noua orânduire de un real interes. \ mîine la Cristur, organizată de către Biblioteca judeţeană.
crează cele mai favorabi­
demîna tuturor celor dori­ re a poporului nostru, ala le condiţii pentru dezvolta­ La acelaşi nivel s-ău © Pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi zar­
tori să cunoască, în mod o- propăşirii sale generale. rea tuturor capacităţilor şi situat şi contribuţiile re­ zavaturi. In unităţile agricole socialiste de pe teritoriul
biectiv, lupta pentru păs­ Idealul de independenţă, forţelor creatoare ale na­ dactorilor locali ai revistei municipiului sînt trei ferme legumicole^ Acestea au livrat
trarea fiinţei naţionale, care a călăuzit şi călău­ ţiunii, pentru afirmarea de­ — profesori, medici, ingi­ la fondul pieţii, pentru aprovizionarea populaţiei, peste
pentru libertate, indepen­ zeşte lupta popoarelor pen­ neri, jurişti, tin.eri — pe o 120 tone legume şi zarzavaturi, din care : 18 tone cea­
denţă, suveranitate şi uni­ tru o viaţă. mai bună şi plină a independenţei na­ largă^diversitate de temei pă verde, aproape 28 tone rădăcinoase, 30 tone legume-
ţionale. Tocmai de aceea,
tate a poporului român. demnă, dobindeşte profun­ Ingenioasă, interesantă, verdeţur-i ş.a. Fermele C.A.P. Deva au livrat peste 70
Faptele istorice pun cu de semnificaţii în societa­ după cum sublinia tovară­ plăcută şi utilă, revista tone, iar ferma I.A.S. 50 tone.
putere în lumină că lupta tea socialistă, menită să a- şul Nicolae Ceauşescu, „ar- vorbită brădeană constituie ® Seri cultural-distractive pentru, tineret. In zilele de
pentru independenţă şi su­ sigure condiţiile obiective firmarea independenţei şi o experienţă bună şi, in­ 5- şi 6 iulie se organizează de către Comitetul municipal
veranitate a poporului ro-. pentru realizarea adevăra­ suveranităţii, dezvoltarea tr-un fel, singulară, prin al U.T.C., la Clubul tineretului, seri cultura l-distractive'
mân s-a desfăşurat de-a tei independenţe naţionale. continuă a fiecărei naţiuni specificul ei. Nutrim spe­ pentru tineret. Se vor prezenta şi două filme pe teme de
\nastasia lungul veacurilor cu o e- Cucerirea independenţei reprezintă un factor de ranţa că, din toamnă, va educaţie moral-cetâţeneascâ.
Ultimul fi îmbunătăţită şl dotarea © „Medalion Constantin Tănase — 100 de ani de
)uios A- nergie şi o consecvenţă consfinţeşte cerinţa vitală seamă al mersului înainte
ădina de întru nimic atenuate de vi­ a fiecărui popor de a avea al societăţii“. tehnică a revistei, cu -in­ la naşterea actorului român" Această manifestare, orga­
IA: Cas- cisitudinile timpului. Re­ posibilitatea să decidă li­ stalaţii de sonorizare-ilumi­ nizată. d.e Biblioteca judeţeană, a avut loc la Abatorul
Flacăra); Prof. ION FRĂTILĂ nare. (T. Istrate). din localitate.
ardelenii sorturile acestei luipte le-au ber asupra destinului său,
Mireasa O Dezbatere pe probleme de protecţia muncii. Consi­
; Post liul municipal al sindicatelor a organizat o dezbatere pe
ictorul) ; Câu&ofcorâ al rcoylyi, promolorâ cai progresului tehraâc probleme de protecţia muncii la care au participat pre­
ele de
"ine mă şedinţii comitetelor sindicatelor din întreprinderi şi respon­
embrie): sabilii compartimentelor respective. în cadrul dezbaterilor
aţă (Ite- O realzare inginerească generatoare de s-a evidenţiat faptul că în acest an se cheltuiesc pentru
: Abba
a (Mun- protecţia muncii mai mult de 20 milioane lei şi s-au făcut
: întoar- propuneri pentru îmbunătăţirea muncii in acest domeniu.
canul ~ mari avantaje economice şi eco.ogice! NICOLAE BADIU
ăpuşnea-
Luceafă-
itoresc) j
luşcături
ierul) ; Au trecut opt luni de şi mai ales ce va însemna tate nesatisfăcătoare. Pro­ faptul că întreaga instala­
}dată un cînd in Valea Jiului, La cînd va fi extinsă la toate cedeul şi instalaţia reali­ ţie este realizată cu piese să posede permis, proba- *
c); ANI- Preparaţia Coroeşti, func­ preparaţiile din Valea Jiu­ zată şi pusă în funcţiune şi materiale de producţie bil că cineva îi permitea, I
Sanchez. acest lucru.' S-av putea J
RICANI : ţionează o instalaţie a că­ lui, din judeţ şi chiar din ia preparaţia noastră pre­ indigenă, vă daţi seama
Noiem- rei scop final este să redea ţară, să. dăm cuvîntului in­ zintă avantaje considerabi­ de imensele avantaje pe găsi răspuns la această. >
întoarce- puritatea şi limpezimea a- ginerului Francisc Appel, le faţă. de toate celelalte, care le prezintă. Dealtfel, întrebare ?
puşneanu *
îaua ro- pelor Jiului. In, tot acest un.ul dintre cei al căror ounoscute şi folosite în lu­ ea a. fost unanim aprecia­
A : Vis timp, instalaţia concepută nume se'află înscris pe di­ me. In primul rînd este tă şi la Congresul interna­ © Alcoolul, bată-1 vina. © Tot rutieră. Tranda- j
linerul) ; şi realizată aici a funcţio­ mult mai ieftină. Dispozi­ ţional al preparatorilor de După un consum de al­ fir Groza, din satul Cer- *
isa din ploma ce atestă ocuparea cool peste măsură, lui bia, comuna Zam, a fost |
oţul din nat ireproşabil, demonstrînd locului II în etapa repu­ tivul de la noi costă apro­ la Doneţk.
GEOA- concret, oricui doreşte să blicană a Festivalului na­ ximativ 150 000 lei. La pre­ După ce am prezentat a- Constantin Călin,, de loc depistat de organele de ®
odată un vadă, cum apa neagră, mo­ paraţia Coroeşti ar fi su­ ceastă realizare inginereas­ din Sebeş, dar încadrat la, miliţie conducînd, în sta- j
cultură) ; ţional „Cîntarea României“ T.C.H. Deva, i s-au ridi­ re de ebrietate, autovehi- i
cel mare cirloasă, rezultată din spă­ — ediţia 1979, şi la Salonul ficiente cinci asemenea dis­ că, cu avantajele ei, se cu­
: Legea larea cărbunelui, odată in­ Naţional de Invenţii. pozitive pentru a rezolva vine să arătăm că o con­ cat fumurile în cap. Şi cuiul 21-HD-3452, pro- “
Falanste- trată în instalaţia respecti­ problema limpezirii apelor tribuţie majoră la edifica­ nici una, nici două, a în­ prietatea Termocentralei S
(Casa de —La ora actuală se fo­ ceput să înjure, să facă Mintia. Acum nu mai J
curajului vă, iese de acolo limpede losesc două procedee de reziduale. Randamentul este rea ei şi-au adus şi munci­
tIA : E- şi curată ca lacrima. purificare şi limpezire a a- net superior, viteza de se­ torii Virgil Grecu, Dumitru gesturi şi să rostească ex­ conduce.
dturesul) ; Aranyos, Ioan Dădălău, presii jignitoare la adresa
ie cursă Dar, înainte de a intra pelor reziduale de la, pre­ dimentare a particulelor celor din jur. Cum se 9 Scandal cu... final. '
; GHE- în alte amănunte, să ve­ paraţii. Primul, ou ajutorul solide de steril, argilă şi maistrul Gheorghe Durac
1
ile de a- dem cine sînt autorii aces­ „iazurilor de sedimentare“. cărbune fiind de 18 mc şi inginerul Nicolae Ludi- spune, se credea în, al Finalul a foşt, de fapt, ca |
tei invenţii — în premieră Acest procedeu, pe lingă pe oră. Nu necesită supra­ naşiu,. oameni ai muncii nouălea cer. Cînd a cq- în filme. Ultima secvenr *
mondială t — denumită faptul că ocupă o supra­ feţe mari de teren, toată de la Preparaţia Coroeşti, borît însă din norii be­ ţă arăta restaurantul „Pa- |
„Procedeu şi instalaţie de instalaţia avînd un dia­ care, aderînd cu entuziasm ţiei, ă constatat că pentru ringul“' din Ghelari cu *
limpezire a apelor rezidua­ faţă mare de teren (la noi, metru de aproximativ trei la ideea profesorului Bella el viaţa va avea un gust scaune răsturnate, cu mc- |
le de Ia preparaţia de căr­ de exemplu, ocupă 24,2 ha}, metri (!}. Ea asigură, o se­ Nagy, au petrecut o mare amar cel puţin trei luni se întoarse, pahare spar- J
il pentru bune“ şi înregistrată la O- necesită o investiţie mare parare netă a fazelor so­ parte din orele lor libere de zile. închisoarea con­ te şi... tot tacîmul, plus J.
curs de ficiul pentru Standarde, şi are o viteză redusă de lid şi lichid, rezultatul fi­ muncind la construcţia dis­ travenţională a fost pro­ cîţiva cetăţeni loviţi. Pes- J
ui varja- Invenţii şi Mărci. Principa­ limpezire — aproximativ, un nal fiind o apă cu o con­ pozitivului, la punerea lui nunţată de Judecătoria
îa averse metru cub pe oră. Al doilea te toate trona Ioan Gu- i
de des- lul autor este prof. univ. centraţie de suspensie ar- în funcţiune. Deva, la procedura de zan, încadrat la E.M\ I
Vînt slab dr. ing. Bella Nagy, o- procedeu, cel în care lim­ giloasă de 0,08 grame pe aceasta este deci urna din urgenţă. Ghelari, admirîndu-şi, i.s- J
orul ves- pezirea se face în dec au­
minime mufl care ani de-a rîn­ litru. Deci, apă limpede, cele mai valoroase realizări ® Fără permis dc con­ prava. Dar n-a apucat să |
itre 9 şi dul, preocupat de aceas­ toare, nu este eu mult mai curată, care poate fi re- tehnice în domeniul apără­ admire prea mult că s-a '
maxime tă problemă importantă, eficient decît primul. Da­ circuitată în instalaţiile de rii şi conservării mediului ducere. Deşi n-avea per­ şi văzut reţinut de orga- J
le. Dimi- torită potenţialului electro- mis de conducere, Tudor
pe văi, a muncit fără odihnă îm­ preparare. Or, în lume, la înconjurător din ultima 1 nele de miliţie. Urmează *
i munte, preună eu asistentul ing. cinetic, există tendinţa ca ora actuală, încă nu exis­ vreme. Cunoscîndu-sc a- Iarcu, mecanic agricol la adevăratul final : trimite- |
ie : Vre- Romulus Sîrbu şi cu ing. apele să rămînă în suspen­ tă instalaţii care să per­ cest lucru, întrebăm în fi­ S.M.A. Hunedoara, îşi
ilzire, cu permitea să conducă trac­ rea în judecată pentru „
i si mai Francisc Appel, şeful sec­ sie, deci limpezirea este de mită acest lucru. Notaţi că nal cum, după atâta- timp torul. A fost găsit la vo­ infracţiune de ultraj con- (
\. ţiei preparare Coroeşti, la lungă durată. La acestea instalaţia ar da rezultate de la aplicarea invenţiei la
e în ge- găsirea unui procedeu ca­ mai adăugăm faptul că un excelente şi la preparaţiile Coroeşti, ea n-a, fost îm­ lanul tractorului 41-HD- tra bunelor moravuri şi J
î cerul decantor costă în jur de 3 brăţişată, pusă în lucru şi 2396, în Teliue. Dacă T.l. tulburarea liniştii pu- 9
or cădea re să ducă la purificare şi minereurilor feroase şi ne­ blice.
ploaie, limpezirea apelor reziduale milioane lei. Pe lingă ia­ feroase* întrucât greutatea extinsă la celelalte unităţi avea acces la volan fără
:ări elec- rezultate din. preparaţiile zuri, noi mai avem trei specifică a particulelor din din Valea Jiului şi din ju­
t la tare deţul nostru ? Rubrică realizată cu sprijinul
olog de de cărbune. Pentru a deeantoare eu un diametru apele reziduale este mult Inspectoratului judeţean de in*erne
rasgyalc). ne da seama ce în­ de 50 de metri fiecare. mai mare decît a cărbu­
seamnă această instalaţie Deci, investiţii mari, rezul­ nelui. Dacă mai amintesc MiRCEA LEPĂDATU --------- -- ■ — ----------- - — ' —