Page 25 - Drumul_socialismului_1980_07

Sl

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITÎ-VÀ
Ilf CsîiilH GUIMÜI ROMÂIISC-u

8 CITII PROCES SE MIllEPĂŞl j

minorul Bluming de 1300 Înzestrat cu asemenea ca­
mm, laminorul dc semifa­ pacităţi, combinatul hune-
bricate nr. 1 şi 2, lamino­ dorean produce azi: du­
rul dc sîrmă nr. 2 şi 3, blul cantităţii de fontă pro­
oţclăriile electrice nr. 1 şi dusă în 1965: cu 1 810 000
2, fabrica de oxigen, fa­ t nuii mult oţel, cu l 540 000
bricile de dolomită meta­ t. mai multe laminate şi cu
lurgică, complexul de omo­ peste 9 600 tone mai mul­
Cincisprezece ani în via­ genizare a materiei prime te maşini şi utilaje meta­
ţa unui om înseamnă mult. sini cîteva dintre obiecti­ lurgice. hi to{i aceşti ani
înseamnă in foarte multe vele care au fost puse in au fost asimilate 194 mărci
cazuri atingerea acelui sta­ funcţiune în aceşti ani. Lor de oţeluri. La Hunedoara
diu al acumulărilor care li se adaugă o seric în­ se produce oţel pentru sape
pol face din om o perso­ treagă de modernizări şi ex­ şi prăjini de foraj, pen­
nalitate bine definită, con­ tinderi ale capacităţilor tru rulmenţi, oteluri inoxi­
tribuţia lui la dezvoltarea deja existente, cum sint dabile şi refractare pentru
societăţii gravilhid în ju­ t rarul o rrna rea cuptoarelor industria chimică, oţel pen­
rul nivelului maxim. Ce de 185 l de la O.S.M. 2 tru axe de locomotive sau
înseamnă 15 ani în viata în cuptoare de -100 I, mo­ ION CIOCLEI
AL CONSILIULUI POPULAR UDEŢEAN unui colectiv ? Ceva ase­ dernizarea laminorului de
J
mănător cu ceea ce înseam­ 800 mm şi altele.
nă în viaţa uniri om.
' Cel de al IX-lca Con­
gres al partidului, care
Anul XXXII, nr, 7050 MARŢI, 8 IULIE 1980 8 pagini — 30 bani
marca un început de eră
nouă în istoria României
moderne. a aflat Combi­
natul siderurgic Hunedoara
-puternic im — această citadelă a ote­
lului românesc — bine di­
recţional pe drumul afir­
mării metalurgiei româneşti.
a lucrărilor . cest drum pînă la Congre­
Ceea ce parcursese din a-
sul al IX-lea era conse­
Cu oca 7. in mi ui simpo­ baterile, schimbul de idei vind îmbunătăţirea meca­ cinţa faptului că, ile a-
zion cu tema „Contribuţia in trei direcţii : orientările nizării“. proerpe două decenii po­
cercetării ştiinţifice la dez­ şi căile de mecanizare, ca­ Ing. Alexandru Mielea, porul, sub conducerea în­
voltarea capacităţilor de drul teh n i eo -b r g an i za to r i c cercată a comuniştilor îşi
director al I.C.P.M.C. : ..De
producţie şi mecanizarea creat şi propuneri privind modul cum vom soluţiona luase soarta in propriile
minelor şi preparaţi itor din recuperarea rămânerilor în problema mecanizării' de­ tntini, iar de 17 ani era
Valea Jiului“, organizat de urmă in cercetare şi pro­ pinde soarta producţiei în proprietarul unic al tuturor
Institutul de cercetări şi iectare. în cele ce urmea­ Valea Jiului. în prezent se avuţiilor (arii. Cri 15 ani
proiectări miniere pentru ză consemnăm opiniile şi menţin diferenţe mari în­ de „eră de aur“ care au ur­
cărbune din Petroşani, propuneri le participauţilor. tre producţia extrasă şi mat pentru ţară după Con­
timp de două zile numeroşi . Ing. Vasile Caramele, productivitatea muncii. gresul al IX-lea au imprimat
cercetători şi proiectanţi, I.C.P.M.C.: „in minele din . Pentru a obţine rezultate destinelor marelui dirijor
specialişti din întreprinde­ Valea Jiului mecanizarea bune e nevoie ca benefi­ al arici de a face otel ro­
rile miniere, C.M.V.J. şi a fost introdusă masiv re­ ciarul — C.M.V.J. — să mânesc un ritm de dezxiol-
Institutul de mine au dez­ lativ recent, contribuind la coordoneze mai bine filie­ larc de un dinamism fără
bătut cîteva aspecte pri­ eficienta exploatării cărbu­ ra concepţie — cercetare precedent. Datorită politicii
vind contribuţia cercetării nelui. în privinţa mijloa­ — proiectare —• execuţie partidului de industrializa­
la dezvoltarea producţiei celor de mecanizare com­ — exploatare, astfel îneît re rapidă şi armonioasă a
de cărbune. în încheierea plexă sub tavan artificial durata dintre faze să fie tării, combinatul himedo-
simpozionului au fost or­ avem deja o experienţă la mai scurtă“. rean a beneficiat în aceşti
ganizate două mş-se rotun­ nivel mondial. Dar rezul­ Ing. Aurel Grosu, I. M. 15 ani dc un volum de in­
de. Una dintre acestea, tatele bune se obţin pe Lupei» :■ „Productivitatea vestiţii cc depăşeşte 7,7 mi­
„Mecanizarea complexă - - măsură „ce, »sirii., create con­ muncii pe întreprinderile lioane lei materializat în
coordonată a ritmului de diţiile necesare“. miniere suferă în ultimul capacităţi noi sau moderni­
dezvoltare a producţiei de Tng. Dumitru Popeanăş, timp datorită alternării zate de dezvoltare a pro­
cărbune“ a scos în eviden­ I.M. An incasa : „Frînele tehnologiilor — mecaniza­ ducţiei de fontă, cocs, oţel,
ţă multiple aspecte care mecanizării trebuie tinute te şi clasice. în privinţa laminate şi piese de schimb. Instantaneu din hala de turnare de la O.S.M. 2.
vin în sprijinul acţiunii de către cercetare. Ea să mecanizării cred că încă Furnalul 9 de 1000 mc, la­ Foto: VIRGIL ONOIU
noastre de presă privind hotărască ce trebuie să a- se pierde prea mult timp t
mecanizarea mineritului în similăm, ce aplicăm. Pro­
Valea Jiului, fapt pentru pun ca cercetarea să core­ cu experimentarea. Este « * V
care le aducem la cunoş­ leze susţinerea cu tăierea strict necesar să fie re­ ica s-a PRIN AUTODOTASE
tinţa cititorilor. Coordona­ (combinelej, cu tehnologia dus acest timp“.
torul mesei rotunde, dr. de lucru şi tăria cărbune­ Prof. Nicoiac Leţu, Insti­ ŞI AUTOUTILARE
ing. Vaier Stanciu, direc­ lui. De asemenea, cadrele tutul de mine Petroşani : Preocupaţi în perma­
tor adjunct al I.C.P.M.C., tehnice care au fost la spe­ CONSTANTIN IOVANESCU spanie la secerişul orzului nenţă de găsirea celor
fără a epuiza complexita­ cializări sau în vizite să mai bune soluţii pen­
tea temei, a canalizat dez­ prezinte documentaţii pri­ (Continuare în pag. a 2-o)
» Folosind cu randa­ al recoltei la baza de re­ tru modernizarea unor
ment ridicat combinele, cepţie. Tovarăşii Sabin Iga, fluxuri de produeţie în
jurnalul Întrecerii socialiste duminică 6 iulie a.c., a fost preşedintele consiliului, ca­ vederea creşterii pro­
ductivităţii muncii, co­
strînsă şi înmagazinată re­
re răspunde de această zo­
colta de orz de pe 850 ha. nă, ing. Cornel Tarăpoan - lectivele de muncă din
Bilanţul producţiei fizice pe semestrul I 1980 • De asemenea, s-att ba­ că, şeful formaţiei, şi loan cadrul Uzinei nr. 5 —
lotat paiele de pe mal Filip, instructorul U.J.C.A.P. reparaţii siderurgice cit
mult de 700 ha şi s-au e- ne-au informat că sîm- şi lăcătuşii şi elec­
Prilej de analiză liberat peste 500 ha. ® Se­ bătă, după ce s-a încheiat tricienii din secţiile
mănatul culturilor duble recoltatul la C.A.P. Bobîl- de producţie ale C.S.
s-a realizat pe 135 ha. na, formaţia s-a mutat Hunedoara, au rea­
şi angajare aici. „Pînă luni seara — 7 lizat recent, prin au-
în Consiliul unic iulie — încheiem recoltatul todcriarc şi autoutilare
la activitate mai fructuoasă în semestrul al ll-lea agroindustrial Simeria pe comuna Rapolt, iar pî­ cîteva utilaje şi agrega­
te menite să contribuie
nă miercuri inclusiv, ter­
Dacă de la începutul posibilităţile colectivelor ţinut sau au sporit depă­ minăm secerişul orzului pe la creşterea eficien­
anului activitatea indus­ de muncă din- judeţ, sub şirile de plan. Aşa sint Duminică dimineaţa, îm­ întreg consiliul şi î-ncepem ţei activităţii producti­
trială a judeţului a osci­ nivelul repetatelor anga­ C.M. Deva, I.M. Hunedoa­ preună cu tovarăşii de ia la grtu“ — a ţinut să pre­ ve. Astfel, la O.S.M. II
lat, cu mici diferenţe de jamente ale unităţilor e- ra, I.M. Barza, „Marmu­ Consiliul unic agroindus­ cizeze preşedintele consi­ a fost mecanizat trans­
plus şi minus, de la o lu­ conornice. E drept că u- ra“ şi I.M.M.R. Simeria, trial Simeria, ne-am de­ liului. portul prafurilor t-ermo-
nă la alta, după şase luni nele întreprinderi au întreprinderile de trico­ plasat in zonele de care Cînd am ajuns la Bănia, izolanie Ia standurile dc
bilanţul general este sub muncit bine, şi-au men- taje din Hunedoara şi de i răspund. acolo unde se mecanizatorii din formaţia turnare ; la laminorul
combinele.
aflau
însoţiţi
confecţii din Vulcan. de irig. Emil Szekely, di­ condusă de ing. Ciprian de 1 300 mm a fost
montat un tronson de
I.F.E.T. şi I.M.C. Deva (la rectorul S.M.A. am făcut Mihălţan, care terminase cale cu role ; iar Ia
Intîlnirea unele sortimente). în un popas la Rapoltu Ma­ sîmbătă secerişul la C.A.P. O.S.M. I a fost realizată
Timp a, serveau masa în
schimb, altele — I.L. De­ re. Aici, în tarlaua ,.Co- cîmp. Era ora 13,30. modernizarea celui de al
ani. Şi n-au lipsit nici va. întreprinderea de în­ drişor“, lucrau de zor com­ —Am început mai tîrziu treilea cuptor Martin,
trei dascăli din mijlocul călţăminte Hunedoara, binele conduse de fraţii din cauza ceţii — spuneau fa.pt ee va conduce la
Oamenii aceia septuage­ lor! Nostalgia bitUnirii Ţesătoria de mătase De­ Victor şi Ni colac Bolea. A- tovarăşii Panfil Fugaciu, obţinerea unor sporuri
nari, care s-au întâlnit, la băieţilor de acum 50 de va, întreprinderea de be- dam Ioniţă şi Nlcolae Gii- de producţie şi Ia eco­
ceas de varii, în curtea şco­ ani cu ei înşişi a căpătat gor. Alţi mecanizatori lu­ N .BADIU nomisirea combustibili­
lii pe care au uPsolvit-o fiorul cald al bucuriei de (Confînuare in pag. a 2-a) crau la balotat, iar şoferii lor.
acum o jumătate de veac, a te fi ştiut trecut prin la transportul baloţilor şi (Continuare in pag. a 2-a)
nu {ac parte din genera­ viată demn de misiunea pe
ţiile pe care le comparăm, care ai avul-o. O misiune
de-o vreme încoace, cu pă­ onorată cu probitate profe­
duri cc înfloresc spontan sională şi civică de lonn (îndu-se cu castraveţi *i co­ PUBLICA BRADEANA. Re­ şani sc preocupă şi de rea­
acoperind un versant de Bogdan, Ştefan Pădureau, nopidă. cent la parterul unul nou lizarea unei Rame cit mai
bloc de locuinţe dlu centrul
bogate şi variate de piese
munte. Ei au răzbit cu ‘Liberiit Orăşanu, Petre A- • CONCURS PE TEME DE oraşului Brad s-a deschis o dc schimb. Acţionhid în
greu prin viată, pentru că dam, N'icolae Arhiri, Bela PROTECŢIA MUNCII. In ca­ cofetărie. Cu acest prilej aici conformitate cu indicaţiile
grei au fost. anii adoles­ Bernard, Petre Creinicean, drul şantierelor T.C.H, a în­ a fost organizată o expozi­ conducerii partidului In n-
centei lor, iar maturitatea Grigorc Duică. Dumitru • LIVRĂRI DE LEGUME ceput şi se desfăşoară faza ţie cu virizare de produse de ccsi domeniu« colectivul în­
unora a fost întreruptă de Elorescn, Inan Racilei, loan DIN SOLARII, I,a ferma tic dc masă a concursului de cofetărie şi patiserie. In aces­ treprinderii, şi-a depăşit eu
protecţia muncit sub generi­
l Ut sută planul dc nrodtic-
te zile urmează să se des­
ororile războiului. Stredian, do toii cei care solarii din Sbvlaadrei se »fiii cul „Cine ştie protecţia mun­ chidă, în vecinătatea cofetă­ ţie a pieselor de schimb i>c
Acum sint septuagenari. şi-an deschis drumul în in actualitate recoltare*, şi cii, cîştigă“. Lr faza dc ma­ riei, un restaurat« şi un bar. primele şase luni alo imu’ui.
valorificarea ardeiului şi to­
S-au întîlnit, in această viaţă în ani de restrişte ai matelor, pin* acum fiind li­ să participă toţi cel care au TÎHCOH
vară la Liceul agroindus­ tării, drum pe care l-au vrate peste 15 tone din a- fost selecţionaţi la nivelul • RECONDIŢIONAU! DE
formaţiilor dc lucru — echi­
trial din Haleg, fosta Şcoa­ bălul cu sudoarea abnega­ ccsie produse. I’o terenul e- pe, brigăzi, loturi şi ateliere. I’IESE. Paralel eu strădania
depusă pentru crearea de tt-
lă superioară de comerţ. ţiei piuă la anii senectuţii. iiberat de varză s-a reali­ « SE DEZVOLTA RE­ tilajo şi agregate necesare
zat cea de-a d-oua cultură,
Promoţie anului 19S0 a suprafaţa respectivă insămîn- mecanizării muncii In subte­
venit la întîlnirea de 50 de LUCIA LICIU ŢEAUA DK ALIMENTAŢIE ran, colectivul I.UJW.' retro-