Page 26 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMS

Informaţii de partid

JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE CONCURS PE TEMA gresului al XII-lea, cele­ IN ANALIZA
lalte documente şi hotă­
CUNOAŞTERII râri ale partidului nostru. ACTIVULUI 10.00 Ti
(Urinare din oag 1) cele mai mari contribu­ tru realizarea integrală a DOCUMENTELOR DE PARTID 11.00 C( Fi
ţii la nerealizarea pro­ prevederilor de plan pe LA I.M. ORĂŞTIE w. :
re Haţeg, I. U. M. şi ducţiei industriale a ju­ acest an, cu accent deo­ DE PARTID m
Di
12.00
I.R.I.U.M. Petroşani, „Vis­ deţului pe cele şase luni sebit pe realizarea pro­ S-A ÎNCHEIAT La Termocentrala Min­ 16.05 In
cosa“ Lupeni — au acu­ ale anului le au restan­ ducţiei fizice, sortimenta­ Recent, la clubul „Side- ÎNMlNAREA NOILOR tia a avut loc o şedinţă 16.30 Te
mulat restanţe la produc­ ţele la producţia de căr­ le şi a producţiei nete, în rurgistul“ s-a desfăşurat CARNETE DE PARTID a activului de partid în 17.00 Vi
17,35 CI
ţia fizică — dovadă că bune brut din Valea Jiu­ condiţiile reducerii conti­ faza finală pe Combinatul care au fost analizate sar­ 18.25 Aî
aici persistă încă serioa­ lui şi cele la producţia nue a cheltuielilor mate­ siderurgic Hunedoara a La întreprinderea meca­ cinile ce revin comunişti­ ile
se lipsuri şi neajunsuri de de fontă de la I.V. CăJan riale, ale sporirii eficien­ concursului pe teme de cu­ nici Orăştie s-a încheiat lor, întregului colectiv de 18,50 10Í
organizare şi planificare şi C.S. Hunedoara. ţei întregii activităţi eco­ acţiunea de luminare a energeticieni în actuala e- 19.00 Tt
15.25
La
a muncii, de ordine şi în recentele cuvântări, nomice.. Considerăm că u- noaştere a documentelor de noilor carnete de partid. tapă, sarcini ce se desprind se
disciplină, unele carenţe la Consfătuirea de lucru nităţile economice din partid. La concurs, . care Importantul moment a fost diin cuvîntările tovarăşului 19,40 Pi
tehnologice şi. de desface­ de la C.C. al P.C.R. din judeţul Hunedoara, toate este înscris în faza de ma­ întâmpinat de cei peste 960 Nicolae Ceauşescu, secreta­ fii
ce
re a produselor. In ace­ 29—30 mai a.c. şi la Şe­ colectivele de muncă dis­ să a Festivalului naţional de comunişti, cuprinşi în rul general al partidului, la 21,10 Ci
laşi timp, alte cîteva uni­ dinţa plenară lărgită a pun de condiţii şi posibi­ „Cîntarea României“, au 11 organizaţii de bază, de Consfătuirea de lucru de mi
tăţi, intre care „Chimica“ Consiliului Naţional al lităţi, de potenţialul teh­ participat opt echipaje re- toţi lucrătorii, cu bune re­ la C.C. al P.C.R. din 29—30 21.30 Iu Se
Orăştie, Termocentrala Oamenilor Muncii, secre­ nic şi uman necesar pen­ prezentînd uzinele combi­ zultate în producţie. Cu a- mai şi la Şedinţa plenară mi
Mintia şi I.P.L. Deva, au tarul general > al partidu­ tru a-şi realiza toate sar­ natului. Cel mai bine pre­ cest prilej, membrii de lărgită a Consiliului Naţio­ de
intrat şi ele în ultima lui, t o v a r ă ş u l Nicolae cinile de plan din acest partid şi-au reînnoit anga­ nal al Oamenilor Muncii 22.05 Te
vreme sub plan. grevînd Ceauşescu a atras în mod an şi a pregăti temeinic gătit s-a dovedit a fi echi­ jamentul de a munci, de a din 13 iunie a.c. S-au re­
producţia totală indus­ serios atenţia de a se de­ producţia anului viitor, a pajul de la Uzina IV, care acţiona necontenit pentru liefat cele mai bune căi de
trială a judeţului. Dar pune toate eforturile pen­ cincinalului 1981—1985. s-a clasat, dealtfel, pe lo­ realizarea sarcinilor de IK
cul întîi, urmat de echipa­ plan ale acestui an, în con­ acţiune cerute de aplica­
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA jul Uzinei II şi Uzinei III. diţiile obţinerii unor în­ rea noului mecanism eco- ' yprog
nuci
nomico-financiar, care să
PRINCIPALELE SORTIMENTE Comuniştii S teii an Dijrnă- semnate economii la mate­ ducă la optimizarea capa-' ^adioji
rescu, Sever Busuioc, rii prime, combustibil şi e- cităţilor de producţie, la presei ;
PE SEMESTRUL I 1980 Gheorghe Tomn, Victor Se­ nergie. în acest sens, an­ reducerea consumurilor diilor ;
9.05 Rit
men, Gheorghe Doşteţeanu gajamentul comuniştilor lor ; IC
este clar : pînă la sfîrşitul specifice de energie şi com­ 10.05 A
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE şi Scarlat Oatană, prin răs­ anului vor economisi 75 bustibil, la realizarea îna­ folk ;
punsurile date au demon­ tone de metal, 100 MWh e- inte de termen a parame­ 10,40 IM
% % strat că şi-au însuşit te­ nergie electrică şi 50 tone trilor proiectaţi la grupul de ştir
C. S. Ilunedcura I.M. Lupeni meinic documentele Con­ nr. 6 de 210 MW. „U“ ;
radio-t 1
— cocs 102.9 — cărbune brut 103,2 combustibil convenţional. ştiri ;
— fontă 99.7 I.M. Paroşeni folclori
Ansam
— oţel 100,6 — cărbune brut 101.7 CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ resti ;
din care aliat şi aliat superior 98.2 I.M. Petrila 15.00 C)
— laminate finite 101,1 — cărbune brut 100,1 (Urmare din pag. 1) xagerate de lemn, ciment, Ing. Mihai Cismădia, Radioji
nate eo
— maşini pentr-u metalurgie 105.1 „Marmura“ Simeria materiale deficitare. Una C.C.S.I.T.U.M.: „Mecaniza­ til Ana
I. V. Călan — placaj din marmură 103.5 „Aş vrea să spun că exploa­ din problemele care meri­ rea fără dispozitive şi scu­ S cheile
— fontă 60.3 — dale mozaica te 109.8 tarea în avans ar putea fi tă mai multă atenţie este le nu e posibilă. Pentru ca dicnlui
ştiri ;
— semicocs 105.2 I.M.M.U. Simeria înlocuită cu alte metode. cea a absolvenţilor, atît de noi să le proiectăm pe a- femeilo
— maşini pentru metalurgie 115,5 — osii montate 113.5 Sînt şanse să fie asigurate licee cit şi ai institutului cestea, ar trebui să ştim teme s
— utilaje pentru turnare 95.8 I.E. Deva pregătirile din timp şi să nostru. Nu li se acordă în­ ce necesităţi au întreprin­ rele se
folclori
— corpuri de încălzit din fontă 103.9 — energie electrică 101.9 se reducă consumurile e- totdeauna creditul pe ca- derile miniere. Este nevoie can ; 2>
I.M.C. Deva saj ind
Unităţi aparţinătoare direct re-1 merită“, deci ca toţi mecanicii şefi 20,30 IV
de C.M. Deva — panouri mari 100 David Maniu, I.C.P.M.C.: să colaboreze cu noi, să române
— cupru în concentrate 104 — produse din b.c.a. armat 131.7 „Problema mecanizării nu dea teme concrete şi în ştiri ; 2
— plumb în concentrate 103 — produse din vată minerală 100 poate fi redusă numai la plus să vină mai des în in­ 22.00 O
5.00 No
— zinc în concentrate 109.6 — tuburi de presiune 103,1 tehnică şi tehnologie. Să stitut pentru a purta dis­ turn.
— maşini şi utilaje miniere 100,8 — materiale de construcţii din ■ . ... V- V '■ privim şi latura sa umană cuţii pe viu despre ceea ce
mase plastice 103,4 doresc să aibă în dotarea
I.M. Barza — cărămizi refractare 102 (adaptarea omului la uti­
— cupru în concentrate 108,8 întreprinderea de tricotaje % laj, pe postul său). In acest minelor“. €
— plumb în concentrate 100 Hunedoara sens este necesară o se­ Constantin Marian, din
— zinc în concentrate 100.4 — tricotaje 106.7 lecţie ă oamenilor care mî- partea M.M.P.G. : „în pre­ DE VA
-— maşini şi utilaje miniere 173.6 întreprinderea de tricotaje nuiesc utilaje de înalt zent există foarte multe ţiu (P.t
I.M. Hunedoara Petroşani progres tehnic“. tipuri de complexe în sub­ (Arta) ;
(Grădin
teran. E nevoie să ne o-
— fier în minereu 100,9 — tricotaje 100.6 Ing. Wiliam Balaşko, prim doar la cîteva, dar să DOARi*
I.M. Bărbăteni Fabrica de confecţii Vulcan I.C.P.M.C. : „în cadrul me­ le facem bine. Cercetarea, Iul (FI.
— cărbune brut 111.4 — confecţii 104 canizării mineritului încă pentru a avea rezultate catifea
teamă •
nu acordăm suficientă a- mai bune, are nevoie de o Marea
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICA tenţie îmbunătăţirii siste­ colaborare mai &trînsă cu torul) ;
mă de
SORTIMENTALA mului informaţional al u- combinatul minier şi uni­ vară) ;
nităţilor. Cercetarea are în tăţile din subordinea sa. tectivul
venturil
Ţesătoria de mătase Deva — conserve din fructe 46.6 acest sens o datorie de o- Astfel, ar dispare acele — serii
— ţesături ' 94,2 I.L. Deva norat, întrucît rezultatele discuţii prelungite îh abor­ brie) ;
publica)
I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni — var 140.3 mecanizării depind de cu­ darea unei teme de cerce­ le de
— fire de vîscoză 96,2 noaşterea exactă a datelor, tare, cit şi introducerea u- Al cine
citoresc;
I.U.M. Petroşani — ciment 85.7 de necesitatea de a lua La nui tip de complex la o nă sau
— maşini şi utilaje miniere 97,1 I.*’ E.T. Deva timp deciziile ce se im­ mină unde nu e adecvat“. LONEA
I.R.I.U.M. Petroşani — lemn de mină 66.7 pun“. în cadrul materialului de verii (f
100,8
— maşini şi utilaje miniere 90 — cherestea total 100.4 Ing. Avram Edelstcin, faţă ne-am oprit doar la SA : Pi
c a r to J
I.C. Orăştie — buşteni total 78.4 I.C.P.M.C.: „Gîndirea în propunerile formulate de BRAD :
(Steaua
— produse din mase plastice 94 — lemn pentru celuloză perspectivă constituie pen­ participanţi, considerând că Knock-(
întreprinderea de încălţăminte I.P.L. Deva tru cercetare o coordonată acestea nu mai au nevoie tea unui'
Hunedoara — mobilier din lemn 83.5 de bază. încă de acum de alt comentariu. Ne -ri- riful dii
— încălţăminte 63,8 — uşi, ferestre 132.4 trebuie să gîndim la meto­ ce-m doar mesagerul aces­ a Il-a
I.P.I.L.F. Haţeg Întreprinderea de berc Haţeg dele de exploatare în felii, tora pe adresa celor che­ GEOAG
rea fiu
— conserve din legume 103,5 — bere 69 maţi să hotărască soarta ră) ; H
tehnologie care va domina mecanizării lucrărilor mi­ •vînătoai
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICĂ TOTALĂ INDUSTRIALĂ deceniul următor. Deci, în niere în Valea Jiului. Apli­ plă pro
dina d<
perioada imediat următoa­ carea lor rapidă în practi­
ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ E timp
Una dintre fruntaşele sec­ re pe planşete vor trebui că, sîntem convinşi, ar du­ pul să
ţiei confecţii a Fabricii de să apară modelele de com­ ce la rezultate mult supe­ Naufra£
Refractara Baru 109,7 O.J.T. Deva 101,5 tricotaje din Hunedoara : bine, sau secţii de com­ rioare celor obţinute pînă ră) ; S
Mariana Foca.
ren in a
I.P.I.C.C.F. Deva 108,5 I.M.P. Deva 100,9 plexe“. în prezent. păianjei
I.P.N.C. Orăştie 123,7 I.V.V. Deva 100,9 ră) ; n
G.I.G.C.L. Deva 111,1 „Avicola“ Mintia 100,9 tele fre
Trustul I.A.S. Deva 114,1 „Vidra“ Orăştie 100,1 Duminicâ—Sa secerişul orzului
O.I.F.P.C.A. Deva 103,4 O.G.A. Deva 100,9
U.J.C.M. Deva 103,7 I.I.C. Deva 89,7 (Urrnaie din pag. 1} lonescu şi Imbre Modoş. pe mai mult de 80 de ha,
U.J.C.C. Deva 102,8 F.P.N.C. Mintia 85,8 Această formaţie a strâns din cele 95 planificate. O
I.J.L.F. Deva 107.4 I.I.L. Simeria 81,5 agronomul şef al consiliu­ recolta de pe 43 ha la contribuţie meritorie la Rezuli
Tipografia Deva 101,2 „Plafar“ Orăştie 76 lui, şi Ioan Barbu, pre­ C.A.P. Sîntandrei şi Si- stringerea şi înmagazina- oepţiom
Extr.
şedintele cooperativei, dar meria. Bilanţul zilei de rea recoltei precum şi la 18, 35,
Extr.
------------------------------------ ------- -—-------------------------------- facem treabă bună şi azi. muncă în consiliu a fost eliberarea terenului de 58, 80, 5
Aurel Oprea, Emilian Da­ rodnic : 80 ha orz recol­ paie şi-au adus-o combi- Extr.
în citadela otelului românesc ra, Ioan Dobra, Ioan A- tat, 107 tone orz transpor­ nerii Bozso Franeisc, Ion 36, 15,
Extr.
Baciu şi Ion Cazacu, me­
runcuteanu, Ioan Sechelea-
tat la bază, balotat şi eli­
nu şi Lorincz Iosif — la berat paie de ţie 25 ha, canizatorii Petre Dobre, 18, 39,
(Urmare din pag. 1) vîrşească pe sine. Forţa de calcul propriu şi de in­ recoltat, Onişor Paşca, Au­ arat şi pregătit 10 ha şi Nicolae David, Ion Fodoca Extr.
motrice care a dirijat şi stitut de proiectare, pro­ însămânţat cu cultura a 22, 83.
Fond
pentru industria aeronau­ dirijeaîă opera desăvîrşirii ducţia combinatului a de­ rel Herţa şi Iosif Modoş — doua 10 ha. şi Mihai Ailoaie, şoferii 913 302
Augustin Bîc, Aurel Savu
la balotat, munceau cu
tică. omului, au fost, sînt şi vor păşit stadiul oricărui em­ mult spor. Şoferii Ion Bor­ şi Gheorghe Bălăceanu.
Pentru oricine se încu­ fi întotdeauna comuniştii. pirism, în procesul de ela­ za, Andrei Toma şi Ioan Am notat însă şi unele ab­ W
metă să scrie istoria de 15 Lingă incandescenţa vetre- borare a ei spunîndu-şi cu- Basa, au transportat la ba­ în consiliul unic senţe nemotivate la ferma
ani a combinatului-erou, ci­ lor, în procesul de plămă­ vîntul cele mai noi cuce­ za de recepţie 15 tone de
frele sînt un argument deo­ dire a oţelului, în simbio­ riri ale ştiinţei. Automati­ orz — ne-a spus Ferencz agroindustrial Deva amintită. Combinerii Pom- Timpi:
piliu Popa şi Teodor Mai-
sebit de convingător. In ză cti el s-au format oa­ zarea procesului de lamina­ Margareta, care ţinea evi­ lat (de la S.M.A. Dobra), ziua de
spatele cifrelor însă se a- menii, acel minunat deta­ re la blumingul de 1 300 denţa recoltării. La C.A.P. Banpotoc s-a Mir cea Niooară şi Victor general
flă oamenii. Ne amintim şament decorat de 6 ori cu mm, optimizarea prin cal­ Pe tarlalele de la Mureş încheiat, duminică, seceri­ Drăgoi (de la S.M.A. Baia variabil,
nala de
cu toţii cuvintele de îm­ Ordinul Muncii clasa 1, de­ culator a tăierii ţaglelor, şul orzului, iar la C.A.P. de Criş) nu s-au prezentat vor căc
ţinător al titlului de supre­ am întîlnit la seceriş com­ ploaie,
bărbătare rostite de secre­ mă onoare, acela de colec­ flamarea în flux, vidarea binele din formaţia condu­ Veţel s-au amplificat rea­ duminică la lucru (?). derat c
tarul general al partidului tiv Eroii al Muncii Socia­ oţelului sau balbotarea lui să de ing. Ioan Igna. Com­ lizările la recoltat cu pes­ Conducerile unităţilor res­ re în p
în timpul vizitei de lucru liste. cu argon în vederea spori­ binele conduse de Alexan­ te 15 hectare. Cu multă pective au datoria să ia valului
în mijlocul siderurgiştilor La îndemnul secretarului rii calităţii sale, sînt cîte­ dru Deteşan, Constantin tragere de inimă au lucrat, măsurile cuvenite în astfel Temper
ii cupr
hunedoreni: să facem un general al partidului, în va dintre noutăţile tehnolo­ Hîncu, Gheorghe Vintilă, între alţii, combinerii Au­ de situaţii, deoarece în pli­ grade, i
otel de calitate şi un om anii aceştia Hunedoara s-a gice aplicate în producţie Ioan Fazecaş, Ioan Tilitoan, rel Cătălina, Lucian Bo- nă campanie de seceriş tre 22
La m
superior oricărui ofel de transformat în mecanicul la combinatul hunedorean. Nicolae Bălţatu, Ioan Chiş, bar, Ion Pantea, Iosif Ră- este de neâigăduit staţio­ neral ii
calitate! In aceşti 15 ani, şef al siderurgiei româneşti, Drumul oamenilor şi al o- Pavel Vinerean şi Ioan bulea şi Remus Lupaş. narea combinelor, mai ales mult P'
verse ic
marea familie a siderurgiş- împătrindu-şi producţia de ţelului de Hunedoara spre Crişan, înaintau una după Consemnăm de asemenea, că timpul a fost deosebit ţite şi c
de prielnic pentru recoltat.
lilor hunedoreni n-a înce­ maşini şi utilaje metalur­ o nouă calitate e un drum alta prin lanuri, iar în ur­ faptul că la ferma de stat ce. (Mi
continuu spre perfecţionare.
ţ tal nici o clipă să se desă- gice. Lhspumnd de centru continuu spre perfecţionare^ ţ ma lor lucrau la balotat nr. 4 a I.A.S. Mintia s-a ciu: Os
gice. Dispunînd de centru
tai nici o clipă să se desă-
Aron Braşovean, Ioan Co- recoltat, pînă ieri, orzul de N. TiRCOB