Page 29 - Drumul_socialismului_1980_07

r
PROLETAR! D!N TOATE ŢÂRiLE, UNI71A/Â ]. 46 000 TONE tr-o organizare mult mai PENTRU
ţ PESTE PLAN judicioasă ă activităţii în ECONOMISIREA
abataje, realizează impor­ MATERIILOR PRIME
î 46 000 tone de miineren tante sporuri dc produc­ ŞI REDUCEREA
? aglomerat este producţia ţie la cupru, zinc şi sudf POLUĂRII
| dată in mod suplimentar, în concentrate. în aces-
4 da la începutul anului de
| către aglomeratoriştii (lin La întreprinderea dc
\ cadrul C.S. Hunedoara. Ei lianţi Deva-Chişcădaga,
| au reuşit să obţină un a- Si» cronica prin punerea în funcţiu­
t semene» spor datorită ne a eleotrofiltrului dc la
preocupării permanente cuptorul nr. 1 se recupe­
dc a folosi Ia înalţi pa­ întrecerii rează de acum, în fieca­
rametrii funcţionali ca­ re oră, 40 tone dc praf-
pacităţile de producţie,
cît şi a utilizării mai e- socialiste făiuă (semifabricat folo­
fisfcnte a minereului o- sit la alimentarea cup­
mogcnizaţ. toarelor). Urmează mon­
tarea unui aii cleetrofil-
LA I.M. BARZA —
te condiţii, de la începu­ Iru la cuptorul nr. 2. Pe
PRODUCŢII tul anului şi pînă în pre­ lingă faptul că se econo­
SUPLIMENTARE zent, indicatorul produc­ misesc importante canti­
ţie marfă a fost îndepli­
Colectivul de oameni ai nit, înrcglstrîndu-se tot­ tăţi de materii prime, <«
muncii de Ia întreprinde­ odată şi o depăşire Ia a- reduce simţitor poluarea
rea minieră Barza, prin- cest capitol cu 5,2 la sută. în zonst întreprinderii.

în Consilluî unic agroindustrial lila

In flecare zi — ritm de lucru intens ia seceris
Reducerea continuă a cheltuielilor • Toate combinele şi lui C.A.P. Zam (10 ha), 44 recoltate şi s-au elibe­
presele dc balotai — folo­ Sălciva (80 ha), Burjuc (80 rat 37 ha. De asemenea,
site cu randament sporit 9 ha) şi Gurasada (44 h.a). s-au pregătit şi semănat cu
materiale — condiţie esenţială Secerişul orzului s-a în­ oprit la C.A.P. Gurasada, porumb în amestec cu
In raidul nostru ne-iim
cheiat la C.A.P; Zam, Săl-
civa, Burjuc şi Gurasada 9 unde în tarlaua de la floarea soarelui 10 ha.
La C.AP. Burjuc, unde
a unei activităţi eficiente Decalajul creat între balo­ marginea satului, cornbi- secerişul orzului s-a în­
tat, eliberatul suprafeţelor
nierii Octavian Şindea, Ro-
cheiat in ziua de 6 iulie,
de paie, arat, pregătirea mulus Bolea, Ioan Nelega, balotarea şi eliberarea te­
întreprinderea pentru drum bun, însă mai avem realizeze ei înşişi unele din terenului şi semănat cul­ Gheorghe Sorea, Dă-nilă renului de paie bate pasul
materiale de construcţii multe de făcut. Ne propu­ aceste piese. S-au creat turi .succesive trebuie grab­ Roman şi Tiţi Burza, sece­ pe loc. Aici nu s-a elibe­
Deva este declarată unita­ nem să milităm pentru ca chiar în întreprindere o nic înlăturat. rau în ziua de 7 iulie a.c., rat nici un hectar de paie.
te etalon în ramura din toate cadrele de conduce­ seamă de repere cum ar In unităţile din cadrul orzul de pe ultimi le su­ Despre arat şi semănat
care face parte şi acest re, întregul nostru colectiv fi rotor şi placă de uzură Consiliului unic agroindus­ prafeţe. în discuţia purta­ nici pomeneală. Şi' doar
fapt îşi pune amprenta a- să înţeleagă importanţa pentru pompele verticale, trial Ilia, activitatea de re­ tă aici cu inginerul Ioan trebuie însămânţate cu a
supra organizării producţiei deosebită a aplicării nou­ instalaţie hidraulică pentru coltare a orzului se desfă­ Făgădaru. agronomul şef doua cultură 57 ha. Con­
şi a muncii, urmăririi rea­ lui mecanism, a autocon- greifer, carcasă pentru şoară în condiţiuni bune. al consiliului, conducătorul siliul popular trebuie să
lizării sarcinilor de plan, ducerii şi autogestiunii şi pompele orizontale. Folosirea cu randament formaţiei, Ioan Mărginea- intervină pentru a se res­
ca şi -asupra aplicării nou­ să acţioneze cu perseveren­ — Ca să demonstrez a- sporit a combinelor, inter­ nu, mecanic de întreţinere pecta indicaţia ca imediat,
lui mecanism economico- ţă pentru o activitate cît vantajele iniţiativei — ne venţia operativă şi înlătu­ şi Ioan Sorine», şeful sec­ a doua zi după recoltare,
financiar, al autoconducerii mai rodnică, în lumina in- spunea ing. Ilie Moto-rca, rarea pe loc a defecţiuni­ ţiei de mecanizare ni s-a să se treacă la arat, pre­
şi autogestlunii. La I.M.C. lor ivite de către mecani­ spus că muncesc bine la gătirea terenului şi semă­
Deva noul mecanism a m cii de Ja asistenţa tehnică balotat paie Ioan Lupaş, nat. Timp de aşteptare nu
fost introdus încă în 1979, NOUL MMCAm&M. HfCONOMIC şi cei de pe atelierele mo­ Liviu lacob, Sabin Crişan, este.
experimental în două sec­ «t pileai f©rs», eüseot, eütoie&t bile au eliminat întreru­ Petru Brumaru şi Cornel O altă formaţie, cea eon-
ţii, iar de la începutul a- perile mari în funcţiona­ Nistor. Această activitate
cestui an el a fost genera­ rea maşinilor. Astfel s-a bună se oglindeşte în fap­ N. BADIU
lizat. în momentul de fa­ dicaţiilor cuprinse In cu­ şeful secţiei — am să dau reuşit ca pînă La 7 iulie tul că au fost balotate pa­
ţă, fiecare secţie, atelier vântarea tovarăşului Nicolae un exemplu concret. O car­ să încheie recoltarea orzu­ iele da pe 40 ha, din cele (Continuare in pag. o 2-a)
dispune de buget propriu Ceauş eseu la Şedinţa ple­ casă pentru pompele ori­
de venituri şi cheltuieli, nară lărgită a Consiliului zontale adusă din import
rezultatele obţinute fiind Naţional al Oamenilor ne costa peste 37 000 lei. IN ZIARUL DE AZI :
raportate periodic la con­ Muncii. Producînd-o noi, ne-a cos­ Î N V E S T I Ţ I I L E
ducerea întreprinderii, unde Secţia b.c.a. poate con­ tat circa 4—500 de lei. Ast­ 9 Şcoli şi meserii care m termen, economice, de calitate
se alcătuieşte bilanţul eco- stitui un exemplu de mo­ fel că valoarea reparaţii­ vă aşteaptă — Insti­
nomico-financiar pe unita­ dul cum se aplică şi la ce lor în totalul cheltuielilor tutul de sublngineri
te. La începutul fiecărei rezultate duce autocondu- a scăzut mult. Hunedoara. Bilanţul pe semestrul i 1980
luni, secţiilor li se comu­ cerea şi autogestiunea. Sec­ Un alt element asupra • ValeioJiului — actua­
nică ce nivel de producţie ţia produce două repere — căruia se acţionează cu lităţi.
trebuie să realizeze, cotele - b.c.a. armat şi b.c.a. sim­ perseverenţă este reduce- • De Ia corespondenţii Toate forţele mobilizate
maxime iile consumurilor plu. Pentru fiecare dintre voluntari
materiale pe fiecare pro­ acestea. există buget de TRAIAN BONDOR 9 Semnal energic pentru finalizarea
dus în parte. Aplicarea a- cheltuieli în care este pre­ ® Reflector
cestui sistem de organizare văzut ce consum de mate­ (Continuate in pag. a 2-a)
şi urmărire a producţiei se rie primă, materiale, ener­ obiectivelor din acest an!
dovedeşte a fi eficient. în gie etc. trebuie să se reali­
zeze pe unitatea de produs. mmm Ca şi lunile anterioare nu s-a acţionat suficient
anul 1979 cheltuielile la ale acestui an, şi luna iu­ de ferm şi de perseve­
1000 lei producţie marfă au Urmărirea normelor de nie s-a încheiat cu res­ rent pentru impulsionarea
fost cu 3 lei mai mici de- consum planificate se face tanţe la activitatea de in­ activităţii de la o lună lu
cît nivelul planificat, între­ zilnic, astfel că factorii de vestiţii a judeţului, de- alta, mai ales de cînd
prinderea realizînd peste 37 decizie, ca şi cei de exe­ lermlnînd un bilanţ ne­ vremea este favorabilă
milioane lei beneficii. în cuţie ştiu în orice mo­ gativ pe primul semestru muncii pe şantiere.
perioada trecută din 1930, ment care este situaţia al anului. Astfel, la total S-au început multe o-
cheltuielile totale au fost, cheltuielilor şi pot inter­ investiţii, planul a fost biective — unele nepre­
de asemenea, mai mici de- veni în domeniul unde se realizat abia în propor­ gătite îndeajuns —, s-au
cît cifra planificată, obţi- constată depăşiri. Iată a- ţie de 90 la sută, iar la întâmpinat greutăţi in
nîndu-se economii la preţul vantajele unui asemenea privinţa aprovizionării
de cost în valoare de peste procedeu. S-a constatat cu construcţii-montaj de nu­
mai 80,6 la sută. Puline tehnico-materiale şi asi­
360 000 iei. Refer in du-se la mai multă vreme in urmă, gurării utilajelor şi echi­
aplicarea noului mecanism că se cheltuie mult pentru sînt organizaţiile de con­ pamentelor din partea
economico-fmanciar, Ale­ a procura din import piese strucţii şi unităţile bene­
ficiare de investiţii care unităţilor furnizoare, s-a
xandru Toma, contabilul de schimb pentru maşini. au realizat sau depăşit resimţit acut — pe unele v
şef al întreprinderii afir­ Conducerea secţiei a decis şantiere — lipsa forţei de
ma : ca muncitorii de la ate­ Mânui la această activi­
tate pe cele şase luni ale muncă necesare, au exis­
— Socot că sîntem pe un lierul de întreţinere să
anului. Este adevărat că tat o serie de necorelări
s-a pornit cu oarecare între proiecte, începerea
şi terminarea obiective­
handicap chiar de la în­
Qomlsiiiieni ceputuri anului — aceasta lor şi livrarea utilajelor.
şi ca urmare a timpului Şi încă nu sînt deplin so­
goarele complexului dc vaci nefavorabil luni de zile luţionate toate aceste pro­
şi ale C.A.P. Rapoltu Mu­ muncii dinamice pe şan­ bleme.
între cei care acum adu­ re. Peste lot unde au mun­ tiere, dar şi datorită ne- Se cunosc bine impli­
nă cu migală şi cu trudă, cit şi-au dovedii din plin pregătirii corespunzătoare caţiile negative, neecono­
înfruntînd arşifa soarelui, hărnicia şi măiestria pro­ a pianului încă din anul mice pe care le au pu-
Muncii orii
atelierului de bobina.) de Ia U.U.M.K. Cri iţ­
bogă(ia holdelor dc pc o- fesională. Strîngerea la elor executa lucrări de bună calitate şi la timp. trecut —. însă tot atît de
goare, se numără şi fraţii tinnp şi fără pierderi a Foto: V. ONOIU adevărat este şi faptul că (Continuare în pag. a 2-a)
Victor şi Nicolae Bolea, recoltei 'este pentru ei o
din secţia de mecanizare deviză care-i angajează cu
Rapoltu Mare. Ei sînt oa­ toată răspunderea ce o au
meni care stăpînesc şi mî- ca comunişti, ca lucrători © DEZVOLTAREA REŢE­ © RECUPERĂRI DE CĂL­ preocupă de lărgirea şi di­
nuiesc cu multă pricepere ai ogoarelor în marca bă­ LEI COMERCIALE. Reţeaua DURĂ. Lucrătorii secţiei versificarea activităţii sale.
combinele — adevărate u- tălie de stringere a recol­ comercială a oraşului Haţeg centrale electrice şi recupe­ Pentru a veni în sprijinul
mai
continuu.
mari
cererilor
Re­
tot
dezvoltă
se
ale
zine pe roti care seceră şi- tei. Şi ci, ca şi colegii lor, cent s-a terminat construc­ rări din cadrul Uzinei nr. fi populaţie), in I.upeol şi Pc-
do la C.S. Hunedoara sînt
treieră — dovedindu-se a răspund cu cinste acestei ţia a două unităţi Ia parte­ preocupaţi în această pe­ triia s-au deschis 12 puncte
•
TE­
fi meseriaşi de înaltă ca­ chemări şi sarcini. Palme­ ME CONSFĂTUIRE PE MUN­ rul unul nou bloc <lo lo­ rioadă de modernizarea în­ de comerţ stradal caro des­
DE
LEGISLAŢIA
cuinţe. După recepţia ce va
lificare profesională, l-am le fra(ilor Bolea, ca cele CII. Ministerul Muncii a or­ avea loc In aceste zile, călzirii centrale din halele fac im sortiment larg de
pe baza folo­
combinatului
întîlnil lucrînd la secerişul ale tuturor celor care tru­ ganizat la Deva o consfătui­ I.C.S.M. Călan va trece la sirii căldurii ee se emană produse, începtnd cu cele de
orzidui la C.A.P. Bobîlna, desc pe ogoare, poartă ur­ re pc teme de legislaţia instalarea mobilierului — ca­ din procesul dc producţie. panificaţie şi tertninînd cu
muncii la (are participă lu­
confecţii, tricotaje etc.
unde împreună cu colegii mele neostenitei munci pen­ crătorii oficiilor Raporturi re este deja procurat — ce­ Au fost începute 32 aseme­
după
care,
instalaţii
nea
lor de formafie au slrîns tru plinea noastră. dc muncă din cadrul direc­ le două unităţi — este vorba cum se prevede, vor fi gala TR. BONDOR
recolta într-un timp record Acestei munci i se cină-, ţiilor pentru probleme de de un magazin de sticlărie, pînă la sosirea iernii.
muncă şl ocrotiri sociale din
cristaluri
unul
şi
porţelan,
dc pe toată suprafaţa. Apoi ne şi îi acordăm toată H judeţe. Consfătuirea, care de lenjerie — urmtnd să fie o COMERŢ STRADAL. în­
i-arn găsit muncind cu a- cinstea şi preţuirea, a Începui în ziua do 8 iu­ deschise pînă la aflrşitul a- treprinderea comercială de
lie, se va Încheia vineri H
ceeaşi pasiune şi hărnicie iulie a.c. ccstei luni. stat mixtă din Lupeci se
la secerişul orzului pe o- N. BADiU