Page 30 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2
Examene şi convorbiri finale în învăţămînfnl
ï N: VB B T I Ţ I I ' L E I’ELEI
politico-ideologic de partid
ln texmen» economise, de calitate ' : ■ !
ic,ooTelex
16,05Teleşcoal
Dovada însuşirii nilor Muncii din 13 iunie, au criticat unele aspecte 16,25Ecran de
Teste torţele mobilizate energic temeinice venind cu propuneri con din unitate, subliniind fap reşarii“.
„Scmnalf
a documentelor crete pentru ridicarea cali tul că mai există neajun 17,05Arii şi
tăţii întregii activităţi în
suri în ce priveşte disci
pere şi
(Urmare din pan 1) capacităţilor cu plan de şase luni foarte puţin din Congresului al XII-Iea strînaă legătură cu sarci plina la locul de muncă,. 18,15Tragerea
producţie în 1980, chiar planul anual şi al semes al partidului nile ce revin întreprinde utilizarea la întreaga ca 18,25Mult o
nerile în funcţiune cu în aceste luni de vară. Ne trului I. rilor şi instituţiilor din ca pacitate a utilajelor, ritmi moasil
vorbim...
înt.irziere a obiectivelor referim îndeosebi la gru Să muncim cu elan re fac parte. citatea aprovizionării cu 18,501001 de
Zilele trecute au avut loc
economice (I. V. Călan, pul 6 de la C.T.E. Mintia spoa'it, în spiritul orientă examenele de sfârşit de an Examenul — un dialog materiale, utilizarea timpu 19.00Telejurn:
C.S. Hunedoara, I.M.C. şi la furnalul 3 de la I.V. rilor date de secretarul viu între studenţi şi comi lui de lucru, exercitarea 19,25La zi îi
secerişul
Deva, C.T.E. Mintia, I.P.L. Călan, care trebuie racor general al partidului, to a studenţilor' de ia filiala sie — a demonstrat serio controlului de către apa 19,33Noi, fem
din Vaţa de Jos a Univer
Deva resimt cel mai mult date la circuitul econo varăşul Nicolae Ceau.şescu, sităţii politice şi de condu zitatea şi atenţia acordată ratul TESA etc. 20,05Teleciuet
artistic:
acest lucru); de aceea este miei naţionale pînă la pentru realizarea tuturor cere a Comitetului jude studierii, cunoaşterii şi a- — Mai există multe re drum“,
necesar să se concentreze sfîrşitul iunii curente. Dar sarcinilor de plan, pentru ţean de partid. Prin faţa plicării în viaţă a politicii zerve interne nefolosite — studiouri
ne.
Pror
toate eforturile, la toate activitatea trebuie grăbi a asigura ritmicitate şi comisiei de examinare, al interne şi internaţionale a arăta cursanta Sidonia Mu- 21,« Muzică i
nivelurile, pentru urgen tă pe multe alte şantiere, eficienţă ridicată întregii cătuită din profesorii Ilea partidului şi statului nos reşan. După un calcul su 22,o: Tel ej urm
tarea finalizării tuturor care au realizat pe cele activităţi ! tru. mar, din cauza neutilizării
na Ţuculete, Maria Boloţ V. PÂŢAN
UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE şi Mircea Bele, lector ai în întregime de către unii
Comitetului judeţean de cooperatori a timpului de
BUNE PE SEMESTRUL I 1980 partid, au trecut rînd pe Dezbateri la un bun lucru se pierde anual o kadi
rînd inginerii Elena şi Se- nivel teoretic producţie în valoare de pes
(în paranteze — realizările la construcţii-montaj) vastian Ivăşcan.u, de la sec şi practic te un milion de lei. BUCUREŞTI
Alţi cursanţi, printre ca
% % ţia din Căzăneşti a I.F.E.G., re, loan Alimpescu şi Vio dio programul
I.L. Deva 145,3 (153,7) Direcţia judeţeană de dru Vaieria Dilv, soră şefă la Recent, au avut loc con rica Pelian au relevat în Radiojurnal;
presei ; 8;, 10 <
I.M. Hunedoara 102 (103,1) muri şi poduri Deva 122,3(122,2) staţiunea balneară, medi vorbirile finale în învăţă- cadrul dezbaterii importan diilor ; 9,00 Bi
I.F.E.T. Deva 107 (101,7) Staţiunea de cercetări po cul veterinar Cornel Cio- mîntul politico-ideologic or ţa majoră pe care o pre 9,0«ţ, Răspunde
întreprinderea de confecţii micole Geoagiu 100,7(222,2) flică, Aurel Maciu, Pera ganizat la cooperativa meş zintă colectarea şi utiliza lorii.0,00 Bu
10,05 Muzică i
Vulcan 148,8 I.P.I.L.F. Haţeg 100,2 Bulz şi alţi studenţi ai u- teşugărească „Retezatul“ rea materialelor refolosibi- Din ţările so<
I.P.I.C.C.F. Deva 102,8 (100,7) I.A.T.S.A. Piteşti 108,9(101,1) niversităţii. Ei au subliniat din Haţeg. în cadrul le şi au criticat faptul că Noi înregistră
O.I.F.P.C.A. Deva 120,5 G.I.G.C.L. Deva 102,8(118,8) cu multă competenţă pro cursului condus de propa există cooperatori care nu orchestra sim
dioteleviziunii
I.A.S. Simeria 101,9 (101 ) Inspectoratul silvic jude blemele şi sarcinile cuprin gandiştii loan Vlaiconi şi acordă atenţia cuvenită a- do ştiri ; 11,
O.J.T. Deva 109,4 (106,4) ţean 108,9(104,2) se în Raportul la cel de-al Doina Peev, discuţiile s-au cestei sarcini de mare în pionierilor; 12,
C.J.E.F.S. Deva 11-0,3 (110,3) Secţia de umbrele Brad 100 XII-Iea Congres al P.C.R. purtat la un nivel superior semnătate. ra folclorului
Cintece de p
cu privire la lărgirea bazei faţă de anii anteriori şi, la 1 la 3 ; 15
a
Miriam
Balintoni
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII proprii de materii prime şi mai ales — fapt foarte îm subliniat pe larg factorii vitaţilor ; 16,0t
C.S. Hunedoara 67,8 (60,4) Comitetul judeţean pentru i energie, înfăptuirea unei bucurător — cursanţii nu care contribuie la obţine 16,15 Partidul
România —
I.V. Călan 94,6 (84,2) cultură şi educaţie ■profunde revoluţii agrare, s-au mărginit doar la teo rea unei eficiente economi cintece ; 16,25
I.R.E. Deva 85,1 (91,1) socialistă 16 (29,4) afirmarea revoluţiei tehni- retizări, ci au căutat şi au ce sporite, arătînd unele economice;
I.E. Haţeg 66,5 (70,7) Direcţia sanitară Deva 57,4 (*2,3) co-ştiinţifice, politica de reuşit să concretizeze, să aspecte din cadrul secţii românesc pri
16,55 Sfatul m
I.E. Deva 78,1 (95,6) I.A.S. Haţeg 32 (59,4) mografică, asigurarea şi exemplifice, cu date con lor cooperativei şi făcînd Buletin de şl
I.T.A. Deva 88,2 (75,7) I.M.P. Deva 69 (34,4) pregătirea forţei de mun crete, cum se prezintă si propuneri de măsuri ce limbii român(
Ţesătoria de mătase Deva 75,6 (55,8) I.P.L. Deva 80,9 (87,7) că, sarcinile stabilite de tuaţia în unitatea unde trebuie luate pentru a se muncii înfră
contemporan ;
„Vîscoza“ Lupeni •41 (28,1) „Vidra“ Orăştie 59,1 (108,9) congres pe linia realizării muncesc. Aşa de exemplu, înregistra beneficii şi mai corale de Co
Ţesătoria de mătase Lupeni 30,8 (102 ) Direcţia judeţeană P.T.Tc. — în deceniul 1981—1990 Aurel Andraş a demonstrat mari. maşcanu ; 18.
I.U.M. Petroşani 86,5 (63 ) Deva 82,4 (69,8) — a societăţii socia pe larg căile care duc la Nivelul ridicat al dezba rii ; 20,00 Coi
zică populară
întreprinderea de produse Trustul I.A.S. Deva 90 liste multilateral dez realizarea planului de pro terilor, numărul mare de ţe sonore ; 2
electrotehnice Petroşani 52,7 (104,7) întreprinderea de bere voltate. Majoritatea celor ducţie, în strinsă legătură cursanţi care au participat tr-o oră ;
muzicale ; 23
Exploatarea de cuarţ Haţeg i 60,4 (58,6) prezenţi la examen s-au cu sarcinile ce rezultă din la discuţii, numeroasele stop muzical
Uricani 36,5 (19,6) F.P.N.C. Mintia 17,7 (23,3) referit .în cuvîntul lor la documentele celui de al propuneri făcute, au de
„Marmura“ Simeria 74,5 D.G.A.I.A. Deva 40,4 ( 3,7) indicaţiile date de secreta XII-Iea Congres al P.C.R. monstrat că aici invăţă- TIMIŞOARA
I.M. Barza 75,3 (52,9) I.T.L. Simeria 22,1 (22,5) rul general al partidului la şi din euvîntarea tovarăşu mîntul politico-ideologic s-a tualitatea rad
scripţii pe c<
I.P.E.G. Deva 89, (5,6) întreprinderea de trico consfătuirile de lucru de la lui Nicolae Ceauşescu la desfăşurat corespunzător, Congresul al
Tipografia Deva 67,7 (43,4) taje Petroşani 64,2 C.C. al P.C.R. din februa Consfătuirea de lucru de la iar temele au fost temei P.C.R. deschi
„Avicola“ Mintia 57,7 (89,4) LP.N.C. Orăştie 28,9 (22,9) rie şi mai a.c., la Şedin C.C. al P.C.R. din 29—30 nic însuşite de cursanţi. orizonturi în
socialistă a p<
I.S.C.I.P. Orăştie 71,3 (76,1) întreprinderea de tricotaje ţa plenară lărgită a Con mai .a.c. în acelaşi timp, (Nicu Sbuchea, corespon Ritmuri pei
I.I.C. Deva 97,3 (62,4) Hunedoara 51 siliului Naţional al Oame- atît el cit şi alţi cursanţi dent). nul dv.; 21, <
siunca literari
I.J.L.F. Deva 75,5 (96,8) C.C.S.M. Petroşani 43,2
Inspectoratul şcolar ju- I.C. Orăştie 62,9 (20,3) Reducerea cheltuieBilor materiale
■ deţean 55,5 (47,9) C.iVI. Deva 90,9 (72,9)
(Urmare din pag. 1) nentă, urmărind toate ele lei mai mici decît cele pla C i n e i
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ mentele ce alcătuiesc pre nificate, realizîndu-se im
Combinatul minier Valea I.A.S. Mintia 106,9 (62,9) rea continuă a consumului ţul pe unitatea de produs, portante beneficii. Diferen
DEVA : Mc
Jiului 107,1 (86,8) I.M.M.R. Simeria 180,6 (30,4) de energie şi combustibil. a dus şi duce la rezultate ţa dintre cifra planificată ţiu (Patria) ;
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 100,2 (92,6) I.M.C. Deva 100,5 (7.5,8) Schimbarea sistemului de notabile. în 1979 secţia a şi cea realizată provine din (Aria) ; Mes
blindare la procesul de realizat beneficii de peste reducerea consumului de (Grădina de v;i
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ măcinare a condus pe de 11 milioane lei, ceea ce a materie primă cu circa Iul (Flacăra)
DOARA:
Nu-i
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII o parte, la creşterea pro creat posibilitatea alocării 170 000 lei, a combustibilu catifea (Sideri
ductivităţii muncii, iar pe unei părţi din aceasta pen lui cu circa 14 000 lei, a teamă — serii
Şantierul C.M. Electrocen- O.I.F.P.C.A. Deva 90,9 de altă parte la un consum tru acordarea de gratifica Marea neliniş
trale Deva 1.02,5 O.G.A. Deva 87,8 întreţinerii utilajelor cu torul) ; O si
ţii. în acest an, rezultatele
mai mic de energie elec
G.S.C.F.I. Deva 102,4 Grupul de şantiere energo- trică. în ultima vreme ilu sînt, de asemenea, bune. 30 000 lei, a consumului de mă de timp
Grupul de şantiere energo- construcţia Deva-Mintia 87,3 minatul în secţie s-a redus După un calcul întocmit de energie electrică cu 14.000 vară) ; PETR<
tectivul Toma
montaj „Transilvania- I.C.S. Hunedoara 84 cu circa o treime, ceea ce Ana Muncaş, contabila sec lei ş.a. Pentru a micşora venturile lui
Mimtia“ 98,8 I.C.M.M. Petroşani 80,9 consumul de materie pri — seriile I-I
I.R.E. Deva (şantierul de Şantierul T.C.M.M. Deva 71,4 a condus la scăderea chel ţiei — în luna mai cheltu mă, în prezent se află în brie) ; Elefan
publica) ; LU
montaj) 91,2 Grupul de şantiere Rîu Mare- tuielilor generale ale sec ielile totale la 1000 lei pro studiu recuperarea şlamu- le de gheaţi
Trustul de construcţii Deva 91,1 Rstezat 64 ţiei. O preocupare perma ducţie marfă au fost cu 54 lui rezultat din procesul Al cincilea ai
de producţie, introducerea ci tor esc) ; VI.
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT unui nou sistem de paleţi nă sau vultur
Logodnic
p>
PLANUL DE CONSTRUCTII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE pentru transportul produ (Muncitoresc)
selor la beneficiar, fapt ce Iphigenia (Mi
I.M. Hunedoara 98,6 U.J.C.C. Deva 56,2 va conduce la economii în TRILA : Oper
Combinatul minier Valea I.A.S. Mintia 58,5 semnate de bandă metali dion“ (Munci 1
Pă
NOASA :
Jiului 87,5 Direcţia judeţeană P.T.Tc. că laminată. Dar ceea ce nas de carte
I.F.E.T. Deva 94 Deva 51,5 resc) ; URIC
Inspectoratul silvic Deva 93 D.G.A.I.A. Deva 57,8 merită apreciat în mod pentru un cin
brie) ; BRAD
Direcţia sanitară Deva 87,7 I.M.M.R. Simeria 67,5 deosebit este munca edu (Steaua roşie)
G.I.G.C.L. Deva 82 I.V.V. Deva 71 cativă ce se desfăşoară de ZA : Camera
I.M.C. Deva 68,7 I.T.A. Deva 44,8 către organizaţia de partid, spre mare (I
RAŞTIE:
Kno
I.S.C.I.P. Orăştie 60,6 I.PJM.C. Orăştie 30,8 de sindicat şi tineret pen tria) ; Moarte
Direcţia judeţeană de drumuri tru a antrena tot mai pu (Flacăra); Şei
şi poduri Deva 68 I.C. Orăştie 18,1 ternic colectivul secţiei, pe nnessee parter
U.J.C.M. Deva 60,3 I I.L. Simeria 11,3 toţi muncitorii, fără excep dina de vară)
BAT:
Piedonc
I.M. Barza 69,9 I.M.F. Deva 8,3 ţie, la aplicarea cu succes seria I-II (Cat
a noului mecanism econo- ră); HAŢEG:
mico-financiar, condiţie e- cursă lungă
BRAZI : Şco?
S.U.T., s-a hotărît ca be- senţială a desfăşurării u- CALAN : Nau
toanele să fie duse la Fabrica de tricotaje Hunedoara. Aspect din secţia con nei activităţii tot mai bo de cultură);
punctele de lucru la prima fecţii. Foto: V. ONOIU gate din punct de vedere viitoare — ser
reşul);
Orm
oră de la începerea pro cantitativ şi calitativ. (Grădina de
gramului ; s-a dispus ca Umbra lui C
NE ÎNSUŞIM CRITICA aduce modificări şi repara punctele de lucru să fie a- na).
ţii construcţiei, multipli- pro.vizionate cu b.c.a. în Ritm de lucru intens la seceriş
în urma anchetei „Sala cîndu-i funcţionalitatea, funcţie de producerea lui
de apel — locul principa conform sugestiilor dum la I.M.C. Deva, eliminîn- (Urmare din pag. 1) tre eliberarea terenului, care se desprinde este că
lelor acţiuni poli.tico-edu- neavoastră... Noi mulţumim du-se timpii neproductivi arat şi semănat. La nive organele comunale de
cative pentru mineri“, pu colectivului de redacţie din şantier ; în ceea ce dusă de inginerul Sergiu lul consiliului sînt de în- partid şi de stat, toţi fac
blicată în ziarul nostru din pentru deficienţele arătate, priveşte respectarea proiec Bereţchi şi formată din sămînţat cu culturi succe torii de răspundere, tre
24 mai 1980, conducerea ajutîndu-ne să le înlăturăm tului pentru panouri s-a combinierii Visatei Popo- sive 451 ha, din care 22 ha buie să iă măsurile care Timpul pr<
ziua de 9 iulie
I.M. Paroşeni ne răspunde: din activitatea noastră“. hotărît ca, înainte de înce vici, Nicolae Petrusă, Vio- cu legume. Nu s-a însă- se impun şi, folosind toa ii în general
„Ne însuşim pe deplin perea lucrului, maiştrii de rel Blaj, Ioan Zlăgneamu, mînţat nici un hectar cu te mijloacele, să fie acce cerul variabi
cele semnalate de ziarul S-AU LUAT MASURI la construcţii şi instalaţii Nicolae Cozam şi alţii au legume, iar cu culturi fu lerat ritmul de muncă la după-amiază c.
dumneavoastră In legătură ■CONCRETE să analizeze calitatea a- început în ziua de 7 iulie rajere s-au realizat doar aceste lucrări. în primul cădea averse c
soţite de des.
cu funcţionalitatea politi- cestora şi să le introducă secerişul orzului la C.A.P. 55 ha. rînd trebuie să fie elibe trice. Izolat vc
co-educaţivă a sălii de apel Referitor la articolul „O în lucru numai dacă ele Sîrbi. Se muncea cu mult în cadrul consiliului rate acele suprafeţe care favorabile pro
dinei.
Vînt
din întreprinderea noastră. zi printre constructorii de corespund, pentru a nu mai spor. Pînă seara s-a reuşit Ilia din cele .571 ha cu orz trebuie însămînţate cu a vest. Tempera
Vă facem cunoscut că am locuinţe din Deva“, apărut fi înlocuite în şantier ; în să se strîmgă recolta de pe se recoltaseră pînă în sea doua cultură. La arat va fi cuprinsă
stabilit măsuri şi am ac în ziarul „Drumul socialis viitor, treptele prefabricate mai bine de 10 ha. în a- ra zilei de 7 iulie .320 ha să se lucreze în schimburi 18 grade, iar
între 24 şi 28
ţionat concret pentru mon mului“ nr. 7011 din 23 mai şi plăcile din b.c.a. vor fi ceste zile se continuă re şi s-au livrat la fondul de prelungite, unde este posi La munte, t
tarea unor panouri cu ini 1980, directorul T.C. Deva, depozitate în blocurile la coltatul la C.A.P. Ilia, Bre stat 237 tone. Paiele au bil şi noaptea, iar ziua să bilă cu cer \
ţiativele -muncitoreşti va ing. Vasile Malincenco, ne care se lucrează, evitînd tea Mureşană, Bxănişca şi fost balotate de pe circa se facă lucrările de pregă cădea averse 6
loroase, cu diferite norme face cunoscute următoare accesul copiilor la ele. Vă complexul de vaci Ilia. în 100 ha, iar suprafeţele e- tire a terenului şi semă soţite de dese
(Meteoro
trice.
şi probleme de protecţia le : conform înţelegerii mulţumim pentru sprijinul majoritatea unităţilor s-a liberate au trecut cu ceva natul, sau plantatul verzei viciu : Ludovic
muncii. De asemenea, vom dintre şantierul nr. 1 şi acordat. creat un mare decalai în peste 70 ha. Concluzia de toamnă.
7