Page 33 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 33

&rr‘ '
                                 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiT!-VÂ !                 ^  T  T E C 1 ? !  t t î _____________________ • Paşi viguros! pe drumul   v  \
                                                                                              T O T E Ş I 8
                                                                                                                              ________________. * __________ J ___________
                                                                                                                                                                     \
                                                                                                                                                                     \
                                                                                                   sistematizării si modernizării
                                                                                                                                                                     \
                                                                                           Intrînd în mindra şi fru-   trind in case îţi   dai seama  Dar nici acesta peste   tot in ţ
                                                                                         moaşa Ţară a Haţegului, pri-  că nu există nici  o deosebi-  sat. Pentru  că şi aici   şcoa- ţ
                                                                                         virea îţi este atrasă involun-   re intre odăile de la ţară   la,  spitalul  şi unele   case ;
                                                                                        - tar de creasta pleşuvă, im-   şi apartamentele   de la ora-  particulare  au încălzire cen- ’
                                                                                        \ podobită şi acum, în luna ■?«. fncepînd de la parchet, tralâ.              ^
                                                                                        t lui  cuptor, cu o cuşmă de   mobilă, televizor, radio, fri  Aici,  unde  la  tot  pasul  r
                                                                                        / omăt, a   Munţilor Retezat,  gider, maşină de spălat ru  istoria  se  întilneşţe  cu  pre-  1
                                                                                        5 Aici, pe defileul Rîului Mare,                    zentul,  anii  care  au  trecut  ^
                                                                                        ţ  ajungi,  plecind  din  oraşul                    de  la  Congresul  al  IX-loa  al  ţ
                                                                                        1 Haţeg, în prima comună de                         partidului — forum deschiză- '
                                                                                        }  pe  fostul  drum  roman  care                    tor de noi orizonturi spre pro-
                                                                                        ţ duce la fosta capitală a Da-                      pres şi bunăstare, au fost şi
                                                                                                                                            pentru populaţia acestei co- ,
                                                                                        \ ciei din timpul ocupaţiei ro-
                                                                                        i mane — Sarmizegetusa. Pan-                        mane, ca pentru întregul nos- ţ
                                                                                        I  giica  de  asfalt  te  poartă  a-                tru . popor, anii cei mai rod- ţ
                                                                                        t cum, spre centrul civic al a-                     nici, mai bogaţi in înfăptuiri, >
                                                                                        i  cestei  aşezări  rurale  —  To-                  mai  fertili.  Intre  cele mai  de )
                                                                                        / teşti.                                            seamă  realizări  dobindile  !
                                                                                        1  înfăţişarea  de  azi  a  To-                     prin  muncă,  hărnicie  şi  pri- '
                                                                                        l , teştiufui, reflectă prospeţime,                 cepere, prin ajutorul dat de \
                                                                                                                                            statul  socialist  se  află  : că­
          SI  AL   COIUSIIIULUI           POPULAR UDEŢEAN                               ţ belşug şi bunăstare. Casele,                      minele  culturale din Toteşti )
                                                          J
                                                                                        ţ  zugrăvite  în  culori  vii,  pas-
                                                                                                                                                   ■
                                                                                                                                                                .
                                                                                        ■ telate, trandafirii şi florile   aragaz sau plită electri- şi Căneşti cu 250 şi respec- t
                                                                                                                                            ■
                                                                                                                    er
                                                                                                                 c
                                                                                        \ care împodobesc grădiniţele  °, f'  de călcat şi pină la tiv 200 de locuri, magazinele \
                                                                                        ^ din faţa caselor, sau                                                    r- l
          Anul XXXII, nr. 7052         JOI, 10 IULIE 1980        < pagini — 30 bani                                 ca la oraş. Doar ţesăturile şi neşti şi Toteşti, construcţia a *
                                                                                        ( din balco-ans şi de la feres-
                                                                                        ’ ţre, totul vorbeşte despre  cusăturile făurite de miinile Potru săli de clasă, două !a- ^
                                                                                              \ dragostea oamenilor deTru'-  harnice  5' îndemînatice ale boratoare şi o unui atelier, la t
                                                                                        »           ,   . ,   .   ,     ...   ,  -  ...     RCrtniln rw»n In rif* H. nn\   1
                                                                                        ţ mos, despre hărnicia şi spi- gospodinelor, farfuriile care
           ŞEDINŢA  COMITETULUI  POLITIC                                                / ritul lor gospodăresc. Trecind împodobesc pereţii, dau o        N. 9ADIU
                                                                                        ţ pragul curţilor, găseşti in notă aparte. Excepţie fac
                                                                                        ( multe din ele garaje, iar in  doar sistemul de încălzire. (Continuare în pag. a 2-a)
             EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.
                                                 S-a  indicat  astfel  să  se  asigure  cores­ Pe  fluxul  metalului  există  încă  suficiente
         Sub  preşedinţia  tovarăşului  NicoJae
       Ceauşescu,  secretar  general  a!  Partidului   punzător  hotărîrilor  luate  pentru  fiecare
       Comunist  Român,  In  ziua  de  9  iulie  a  a-   minister  in  parte,  aprovizionarea  tchnico-
       vut Ioc, în staţiunea Neptun, şedinţa Co­  materială  pentru  care  pianul  prevede   resurse ce aşteaptă să fie valorificate
       mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.  baza  materială  necesară.  Un  obiectiv  cen­
        Comitetul Politic Executiv a analizat modul  tral  al  tuturor  unităţilor  economice  este                pectiv,  şi  mai  ales  la  Ut-lul
                                                                                          Categoric,  calitatea  meta­
       de  îndeplinire  a  prevederilor  planului  de   intensificarea  eforturilor  pentru  mărirea   lului  nu  se  decide  numai   acestuia,  aducînd  o  com­  doara,  trebuie  eliminat  a-
                                                                                                                                             cest
                                                                                                                                                   condiţional
                                                                                                                                                               „dacă".
       stat pe primul semestru al anului 1080, a-   graduiui  de  recuperare  şi  refolosirc  a                   pletare  :  se  poate  livra  la-
       preciintl  rezultatele  pozitive  obţinute  în   materiilor  prime  şi  materialelor,  a  sub-   în  laminoare  sau  în  oţelăr   minoarelor  oţel  şi  mai  bun   Trebuie,  pentru  că  şi  acum
                                                                                                                                             calitatea  fierului  vechi  lasă
                                                                                        rii.  Mai  mult  decît  atit,  în
       creşterea producţiei fizice şi nete, în spori­  ansamblelor  şi  pieselor  de  schimb,  în  ca­  aceste  locuri  se  mai  ivesc       de  dorit  (şpanul  vine  ne­
       rea productivităţii muncii şi ridicarea cali­  dru!  procesului  de  producţie.  domeniu   unele carenţe, unele raba-  dacă  la  oţelării  s-ar  aduce   brichetat.  nesortat,  fapt  ce
                                                                                                                   in cantităţi mult mai mari
       tăţii produselor, realizarea sarcinilor în do­  unde  există  încă  mari  rezerve  in  econo­
       meniul  reducerii  cheltuielilor  materiale,   mia noastră naţională.                                                                 duce  la  apariţia  unor  ele­
       creşterii eficienţei economice, a investiţiilor                                                                                       mente  nedorite  la  topire),
       şi comerţului exterior, în conformitate cu   Comitetul  Politic  Executiv  a  atras  a-                                               iar  fonta  abundă  uneori  in
                                                tenţia  asupra  necesităţii  luării  tuturor                                                 conţinut  ridicat  de  sulf.  Ca
       hotăririlc  Congresului  al  XH-lca,  cu   măsurilor  in  vederea  realizării  integrale                                              atare, osie necesară o aten­
       indicaţiile  date  de  tovarăşul  Nicolac   a sarcinilor deosebite puse de conducerea                                                 ţie  sporită  La  pregătirea  şi
       Ceauşescu în cadrul consfătuirii de lucru   partidului  şi  statului  în  faţa  industriei   luri  calitative  trecute  cu   fier  vechi  şarjat,  dacă  li­  sortarea  fierului  vechi,  cit
       cu activul de partid şi de stat, precum şi                                       vederea  pe  [luxurile  tehno­  vrarea  fontei  de  către  1'u.r-   şi la elaborarea fontei.
       la  plenara  lărgită  a  Consiliului  Naţional   miniere,  metalurgici,  industriei  chimice,   logice  anterioare,  sau  apa­  nalişli  ar  fi  mai  ritmică,   Secţia.  I  furnale  aprovi­
                                                industriei  materialelor  de  construcţii  în
       al Oamenilor Muncii. Realizările obţinute   vederea  asigurării  unei  puternice  baze   re,  în  adeVărata  lumină,   dacă  acest  produs  de  bază   zionează  cuptoarele  de  la
       —  rod  al  eforturilor  oamenilor  muncii,   materiale  pentru  dezvoltarea  susţinută  a   colaborarea  existentă  între   în  obţinerea  .oţelului  ar  fi   O.S.M.  I.  Fonta  aceasta  nu
       hoiărîţj  să  aplice  eu  fermitate  politica   economiei naţionale, atit în cursul acestui   cocseri e.   aglomera loa re.  elaborat  întotdeauna  după   se  ridică  întotdeauna  la  a-
       partidului  —  dau  garanţia  îndeplinirii  cu   an, cit şi în viitorul cincinal. De aseme­  furnale  şi  secţiile  de  elabo­  STAS-uri,  dacă  s-ar  res­  cetaşi  nivel  calitativ,  ca  şi
       succes  a  planului  de  dezvoltare  eebno-   nea,  s-a  indicat  să  se  aplice  cu  hotărire   rare  a  oţelului  ori  cele  de   pecta  în  permanenţă  com­  aceea ce se elaborează la
       mico-socifiilă pc anul 1980, pe întregul cin­ măsurile stabilite privind dezvoltarea in­  deformări  plastice,  cit  şi   poziţia  chimică  a  fontei.   DORIN CORPADE
       cinal.                                   dustriei  uşoare,  a  industriei  mici,  diver­  modul  în  care  este  orga­  Deci,  pentru  o  calitate  ri­
         Comitetul  Politic  Executiv  a  anali­  sificarea sortimentală a producţiei bunu­  nizată  activitatea  da  pro­  dicată a oţelului de Hune-  (Continuare în pag. a 2-a)
       zat  totodată  măsurile  privind  asigurarea   rilor de consum in vederea aprovizionării   ducţie  în  toate  comparti­
       realizării  tuturor  prevederilor  planului   în bune condiţii a populaţiei.     mentele enumerate.
       pe  cel  de-al  doilea  semestru  al  anului,   Comitetul  Politic  Executiv  a  atras  de   în  acest  context  de  idei,
       înfăptuirea  tuturor  indicatorilor  econo­  asemenea  atenţia  asupra  necesităţii  re­  reluăm  dialogul  nostru  în­ Promovarea  giniiirii  originale  implică
       mici şi echilibrarea balanţei de plăţi. S-a   ducerii importurilor, în special pe devize   tre  secţiile  productive  din
       cerut  ea  toate  ministerele,  centralele  şi   libere,  mai  ales  la  produse  care  nu  au  o   cadrul  C.  S.  Hunedoara,
       întreprinderile,  organele  şi  organizaţiile   însemnătate  de  bază  pentru  cerinţele   secţii  care  concură  la  ob­ şi pc cercetătorii din invâiămint !
       de partid, organizaţiile de masă, toţi oa­  populaţiei,  acţionînd  mai  ferm  pentru  a-   ţinerea  unui  oţel  cu  un  in­  Promovarea  unei  gîndiri   tului  diferenţiat  (prof.  Ro­
       menii muncii să-şi concentreze eforturile   siinilarea  în  fabricaţia  internă  a  unor   dice ridicat de calitate.  originale,  aptă  să  rezolve   mulus  Neag  —  Liceul  in­
       în vederea transpunerii integrale în viaţă   materiale, piese de schimb, maşini şi uti­  Publicam in nr. 7028 din 12   cu  eficienţă  problemele  ri­  dustrial   „Avram   Iancu“
       a sarcinilor trasate în expunerile recente   laje.  De  asemenea,  s-a  subliniat  impor­  iunie a.c., al ziarului nostru   dicate  de  viaţă,  este  o  ce­  Brad),  sau  predarea  inler-
                                                tanţa  urmăririi  permanente  a  realizării   o  anchetă  despre  calitatea
       ale  secretarului  general  al  partidului,                                      metalului  :  „Oţelării  afir­  rinţă  pe  care  documentele   disciplinară  a  fizicii  şi  chi­
       preşedintele  Republicii,  privind  ridicarea   importului  pe  baza  compensaţiilor  obli­                 celui  de-al  Xll-lea  Con­  mici  (prof.  Elza  Văduva  —
                                                gatorii prin export.                    mă  :  se  poate  livra  lami-   gres  al  partidului  a  subli­
       7e  o  treaptă  calitativ  superioară  a  între­                                 noarelor  oţel  şi  mai  bun“.   niat-o  ca  imperativ  a  ac­  Liceul  industrial  Petroşani),
       gii activităţi economice.                     (Continuare în pag. a fl-a)        Revenim la materialul res-  tualei  etape.  Ea  se  adre­  comunicările  au  oferit  un
                                                                                                                                             buin  şi  util  schimb  de  ex­
                                                                                                                  sează  deopotrivă  şi  cadre­  perienţă,  dar  au  dezvăluit
                                                                                                                   lor  didactice  din  învăţă­  şi  câmpul  larg  pe  care
           In Consiliul unic agroindustrial Dobra                                                                  mântul  hunedorean  caic.   domeniul  învăţământului  îl
                                                                                                                   în  ultima  perioadă,  s-au   deschide ^cercetării.
                                                                                                                   preocupat  cu  mai  multă   Nouă  din  cele  14  comu­
            Secerişul orzului se desfăşoară                                                                        răspundere  de  această  la­  nicări  susţinute  în  secţiu­
                                                                                                                   tură  intrinsecă  a procesului
                                                                                                                   instructiv-educativ.   Faza   nea  „Tehnică  şi  creativita­
                                                                                                                                             te“  propun  soluţii  origina­
                  într-un ritm susţinui                                                                            ferate  şi  comunicări  alo   le  cu  posibilităţi  de  apli­
                                                                                                                   judeţeană  a  sesiunii  de  re­
                                                                                                                                             care  în  industrie.  Ele  vi­
                                                                                                                   cadrelor  didactice,  desfă­
                                                                                                                   şurată  zilele  trecute  la  De­  zează  utilizarea  unor  ma­
         ©  Trebuie  lichidat  grabnic   suprafeţe  la  C.A.P.  Lăpuş-                                             va  a  confirmat  pe  deplin   teriale  de  construcţii  mai
       decalajul  creat  intre  recoltat,   nic.                                                                   această  preocu-pare,  care,   ieftine  şi  cu  calităţi  este­
       eliberarea  terenului  şi  semă­  Cu  rezultate  la  fel  de                                                în  cele  mai  multe  şcoli  a   tice  şi  de  rezistenţă  supe­
       nat  ©  La  eliberarea  terenu­  bune  munceşte  şi  a  doua                                                                          rioare  (ing.  Ana  Ionescu,
       lui  de  paie  să  fie  folosite   formaţie  care  este  condusă                                            vizat  probleme  majore  ale   Liceul  industrial  nr.  3  De­
       intens  si  atelajele  ©  insă-   de  ing.  Petru  Meroniuc.  A-                                            învăţămîntulul,  ale  vieţii.   va),  reducerea  consumuri­
       mînţarea   culturilor   succesive   ceastă  formaţie  a  încheiat                                           De  !a  creşterea  randamen­  lor  de  energie  electrică  in
       nu mai suferă aminare.     recoltarea  orzului  la  C.A.P.                                                  tului  şcolar  şi  prevenirea   întreprinderile  miniere  (ing.
                                                                                                                   insuccesului  (prof.  Felicia
         Activitatea  de  recoltare   Lăsău,  iar  acum  se  află  cu                                                                         Magdalena Şandor, ing. Lu­
       a  orzului  a  început  în  uni­  combinele  în  lanurile  dc                                               Danciu  —  Şcoala  generală   cia Coroiescu — Liceul in-
       tăţile  acestui  consiliu  mai   orz ale complexului' zooteh­                                               nr.  4  Deva),  la  modalităţi
                                                                 Elena Mun-teanu, una dintre fruntaşele in munca din
       târziu,  respectiv  m  ultima   nic  din  Grind,  unde  azi  —   secţia a Ill-a bobinaj de ia „Vîscoza“ Lupeni.  de  realizare  a  proiectului        LUCIA L!C!U .
       zi  a  săptămânii  trecute.  A-   aşa  cum  ne  spunea  Axente                        Fote: VUIGIL ONOIU    de  tehnologie  didactică  pe
       ceasta  deoarece  combinele   Guţia,  directorul  S.M.A.  —                                                 baza cerinţelor învăţămin-       (Continuare în pag. a 3-a)
       sale  au  fost  detaşate  şi  au   va  încheia  secerişul  pe  în­
       lucrat  în  diferite  unj-tăţi   treaga suprafaţă de 50 ha.
       din  judeţul  Timiş,  precum   în  activitatea  de  strînge-                                                fier  vecini  şi  diferite  canti­  ffi  CABANA  PENTRU  SIL­
                                                                                         mente  se  află  in  stadii  a-
       şi  în  consiliul  unic  vecin   re  la  timp  şi  fără  pierderi                 vansatc  de  execuţie  şi  vor   tăţi   do   metale   neferoase,   VICULTORI.   P e r s o n a l u l
       Ilia. Cu toate acestea, mun­  a   recoltei   o   contribuţie                      fi   predate   integrai   înainte   prin  care  şi-au  depăşit  pla­  muncitor   al   ocolului   silvic
       ca  fiind  bine  organizată,   deosebită  şi-o  aduc  combi-                      de sfirşitul anului.      nul  economic  la  zi  eu  mai   Ilia  şi-a  construit  o  cabană
                                                                                                                   mult de 115 000 Ici.
                                                                                                                                            situată  într-un  frumos  cadru
       secerişul  orzului  se  desfă­  nerii   Virgil   Ghiara,   P.                                                                        natural.  Noua  cabană  a  sil­
                                                                                           ®
       şoară  intr-un  ritm  susţinut.   Crîznic,  Petrişor  Şoe,  Lu­                   LUI.   CLUB   AL   TINERETU­  O   A.R.A.   BRAD   IŞI   DI­  vicultorilor  din  Ilia  se  află
                                                                                                              din
                                                                                                     muncitori
                                                                                              Tinerii
       Zilnic  se  realizează  ritmuri   cian  Josan,  Octavian  Cri-   9)   APARTAMENTE   NOI   cadrul  staţiei  C.F.It.  nr.  1   VERSIFICA   ACTIVITATEA.   in  stadi  ii  final  de  execuţie
                                                                                                                                             (se  efectuează  tencuielilc  şi
       înalte  la  recoltare.  Astfel,   şa»,  Gheorghe  Brînduşescu,   LA  CALAN.  Lotul  de  con­  Festiş   şi-au   amenajat,   cu   La'  noul  atelier  de  reparaţii   finisajele interioare).
                                                                strucţii  C&Ian  al  şantierului
       s-a  reuşit  ca  în  primele   Rubin  Sîrbu,  Ioan  Troznoi,   2.  din  cadrul  T.C.  Deva  a  fi­  sprijinul   conducerii   uzinei   auto  din  Brad,  dotat  cu  uti­  . D. GHEONEA
                                                                                                                   laje
                                                                                                                       recuperate,
                                                                                                                                    confec­
                                                                                         nr.  7  din  C.S.  Hunedoara,
                                                                                                                                 se
       zile  de  muncă  —  s-a  lucrat   Ionel  Petraşcu,  mecanicii   nalizat   şi   predat   beneficia­  un  frumos  ciul»  al  lor,  pe   ţionează   numere   de   inma-
                                                                rilor  din  oraşul  siderurgişti-
       din  plin  şi  duminică  —   de   întreţinere   Romulus   lor  de  pe  Strei  cel  do  al   care  îl  dotează  în  acesto  zi­  trioulatc  pentru  autobuze  şi
       formaţia  condusă  de  img.   Sicoe, Alexandru Săraru şi  124-lea  apartament  din  pia­  le  cu  tot  ceea  ce  este  ne­  autocamioane.   Deocamdată
                                                                                         cesar.  în  această  acţiune,  ei
                                                                                                                   doar  pentru  cele  ale  I.T.A.
       Mircea  Petrişor,  să  secere                            nul  de  32«  apartamente  pe   se  ajută  şi  de  fondurile  do-   Hunedoara  şi  Gorj.  Se  spe­
       orzul  de  pe  întreaga  supra­           N. BAD1U       acest   au.   De   remarcat   cH   bîndite  din  colectarea  şi  pre­  ră  ca  în  viitor  numărul  be­
       faţă  la  C.A.P,  Dobra,  iar                            toate celelalte 202 aparta­  darea a peste 100 tone de  neficiarilor să crească.
       acum recoltează ultimele   (Conîlnuara in pag. a 2-a)
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38