Page 34 - Drumul_socialismului_1980_07

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pao, 2

Zece mineri— im singur ţel Decisivă este aplicarea măsurilor stabilite
= r»i
fPEL
1
Pe Anton Ghirosa şi pe moţionante, ci despre ho menţionat că angajamentul pentru îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare
ceilalţi nouă mineri din ţări re a noastră de a deveni luat în întrecerea socialis­ 10,00 Telcşc
„brigada de tineret“ con­ una dintre cele mai bune tă pe acest an — 10 metri 11,00 Itoniai
tardul
dusă de el i-am întilmit cu (brigăzi ale minei Deva. Nu liniari de galerie pregătiţi în cuvîntarea rostită la ciare, consiliul oamenilor toare pentru sortarea şi di­ „Răzv
aproximativ o lună în ur­ este doar o dorinţă, este suplimentar — a fost deja Şedinţa plenară lărgită a muncii a întreprins o se­ rijarea materialului lem­ episod
mă. Ne aflam atunci la un angajament 1 realizat şi depăşit cu 100 Consiliului Naţional al Oa­ rie de acţiuni şi măsuri. nos, cu acestea fiind pre­ 11,50Educa
E.M. Deva pentru a parti­ — Trăsăturile principiile la sută. menilor Muncii, secretarul Realizarea lor în totalita­ văzut să fie modernizate 12,15 Telex
16,00 Telex
cipa la unul dintre mo­ ale acestei brigăzi — ne Deci, zece tineri mineri, general al partidului, tova­ te va conduce cu siguran­ depozitele finale din Vaţa 16,05Calei (X
mentele importante din spune Ştefan Nebela, se­ veniţi din toate colţurile răşul Nicolae Ceauşesou a ţă la îmbunătăţirea rezul­ de Jos şi Iscroni. distra <
ţării, zece ortaci reuniţi în- tatelor economico-financia­ 17,00Repor
17,20Viata
tr-o singură brigadă, zece accentuat necesitatea apli­ Un loc important îl de­ 18,10Copilă
röteiea tlsi©sr®talsii destine înmănuncheate şi cării cu fermitate în toate re în cadrul unităţilor, sec­ ţin şi acţiunile care au 18,35Des en
un singur ţel : prin munca domeniile a noului meca­ toarelor şi pe ansamblu] drept scop asigurarea va­ „Kum
<lul 2
lor comună, acolo în fron­ nism economico-financiar. întreprinderii. Iată cîteva lorificării superioare a ma­ 19,00 Tcleju
viaţa comuniştilor de aici cretarul comitetului U.T.C. turile subpămîntene, prin Cu transpunerea în viaţă a argumente care dau ga­ sei lemnoase, prin dezvol­ 19,25La zi
— înminarea noilor carne­ — sînt disciplina în mun­ gîndire şi cutezanţă tine­ acestui imperativ sînt con­ ranţia redresării. în primul tarea producţiei proprii seceri
te de partid. Printre cei că, spiritul de echipă, dar, rească să devină una din fruntaţi şi lucrătorii din 19,35Ora t
20,05.Turna
care au luat cuvîntul a în acelaşi timp, spiritul de brigăzile de bază ale ex­ cadrul întreprinderii fo­ al căT
fost şi ti nărui şef de bri­ întrecere, care face să nu ploatării miniere devene. restiere de exploatare şi ţia
Kayar
gadă. Ne-a impresionat se măsoare doar cu cele­ tncepînd cu Ştefan Chiroş- transport Deva, unitate ca­ 20,3515 a n
vorba lui răspicată, plină lalte brigăzi, ci chiar între ca, continuînd Cu şefii de re are prevăzut să realize­ 21,15Melod
de hotărîre, faptul că nu ei. Fiecare schimb caută să schimb Ion Lucaci şi Con­ ze un însemnat volum de 21,30 Teatri
tul“ •
se referea la ceea ce au facă mai mult decît cele­ stantin Resiga, cu minerii beneficii. Situaţia econo- rînd s-a' acţionat• pentru de articole nenominalizate tr- u ii
făcut pînă atunci ei, cei lalte în realizarea ciclului Salade Nan, Florin Oan- mico-financiară a acestei asigurarea cu forţă de (confecţii de paleţi, lăzi şi rande’
zece membri din brigada de perforare, puşcare, în­ cea, Arcadie Pavel, Cornel unităţi nu s-a încadrat însă muncă necesară la toate altele]. O preocupare de 22,10 Tele.ji
tineretului (şi ar fi avut cu cărcare şi armare. Astfel, Tosa, Nicuşor Hagiu, Aurel pînă acum în indicatorii sectoarele şi locurile unde seamă o reprezintă redu­
ce se mîndri), ci la ce vor brigada a devenit, în scurt Petric şi terminînd cu şe­ stabiliţi, ' înregistrîndu-se se hotărăşte soarta produc­ cerea consumurilor -de e-
face de acum înainte. timp, una dintre formaţiile ful brigăzii, Anton Ghiro­ însemnate depăşiri la chel­ ţiei, accentul în parchete nergie şi combustibil. în 1ÍÜ A
— Sin tem zece ortaci în fruntaşe ale minei noastre. sa, iată deci o m,înă de oa­ tuielile totale şi materiale punîndu-se pe realizarea acest scop, pe lingă o di­
brigadă. Opt dintre noi Şi într-adevăr, după şase meni, faţă-n faţă cu fap­ prevăzute la 1000 lei pro­ producţiei fizice in sorti­ mensionare corespunzătoa­ BUCURE
sin.tem comunişti. De cînd luni din acest an, pe car­ tele, cu gîhdurile şi anga­ ducţie marfă. Care sînt mentele stabilite, precum re a electromotoarelor, un «Joprogran
ne-am constituit în briga­ tea de vizită a brigăzii stau jamentele lor. Gînduri şi cauzele unei asemenea şi pe creşterea producţiei accent de seamă s-a pus Riwlioj urna
presei ; 8,1
dă de tineret, am înregis­ înscrise şi primele succese: angajamente pe care fără stări de lucruri şi ce mă­ nete. pe extinderea transportului cLiilor; 9,00
trat lună de 'lună rezultate sarcinile de plan realizate îndoială le vor transforma suri trebuie întreprinse în O altă măsură stabilită cu ajutorul funieularelor, 9.05 Rîtspu
dintre cele mai bune. Nu în proporţie de 100,8 la în realitate. •scopul realizării volumului se referă la introducerea care acum însumează pes­ lor ; 10,00
10.05 Radio
despre asta vreau să vor­ sută, cu o depăşire a nor­ planificat de beneficii ? fişelor limită de co-nsum te 200 de km. lor ; 10,35
besc in aceste momente e- mei de peste 10 la sută. De MIRCEA LEPADATU Răspunzîndu-ne la a- pentru toate utilajele. De Prin preocupări stărui­ 11,00 Hulei
ceastă întrebare, contabilul asemenea, s-a organizat toare din partea tuturor Corul Filai
Napoca; 1
şef al uultăţii Constantin mai bine activitatea de re- lucrătorilor din cadrul ra radio-1
Măruţă ne-a făcut preci­ condiţionare a pieselor de I.F.E.T., concomitent cu de ştiri ;
Resurse ce aşteaptă să fie valorificate zarea că depăşirea cheltu­ schimb şi subansamblelor, transpunerea exemplară în zicală a a
12,45 Din
în care scop s-a înfiinţat
ielilor se localizează în­
viaţă a măsurilor stabilite
rului nost
deosebi la sectorul depozite o secţie de confecţii meta­ pînă acum, pot şi trebuie 1 la 3; 1
(Orinare clin pag 1) — Atunci cînd indicele aşa cum arăta inginerul al U.F.E.T. Orăştie, iar pe lice la Orăştie. în vede­ să fie închise toate ..robi­ 20 ; 16,00
Cîntece ;
de calitate a 'fontei produ­ Cornel Gherghel, şeful sec­ elemente de ealculaţie pon­ rea ridicării productivităţii netele“ care au alimentat organizare
secţia a II-a furnale. Cau­ se la noi este mai scăzut, ţiei cocsificare, calitatea derea o deţin piesele de muncii şi îmbunătăţirii in­ deoăşirea cheltuielilor la 16,40 Tara
zele le aflăm de la ingine­ oţelăria veche să fie apro­ cocsului înregistrează o schimb şi materialele pen­ dicelui de folosire a utila­ 1000 lei producţie marfă la mea ; 16,5
r
lui; 17,00
rul Eugeniu Gălbenuşă, şe­ vizionată, prin transborda­ scădere. Cărbunii de la Lu- tru utilaje. jelor s-a trecut la confec­ această unitate. 17.05 Opin
ful secţiei. re, cu fontă de la secţia a peni au mari diferenţe ca­ în vederea redresării ţionarea în atelierele pro­ Te apăr ş
— Referlndu-ne la cali­ II-a furnale. litative, cenuşa din ei este grabnice a situaţiei finan- prii a unor benzi transpor- N. TiRCOB mea ; 18,00
Concert d-
tatea fontei de la secţia I La secţia a II-a furnale, foarte ridicată, iar semi- lară : 20,3»
furnale, trebuie şă preci­ situaţia este asemănătoare. cocsul de la Călan conţine c.o-ştiinţifi«
citai Dr. C
zăm că ea este determina­ Neaprovizionarea ritmică materii volatile între 16 şi cenaclu ;
tă de modul cum se face cu minereuri conduce la 18 la sută. oră ; 23,00
aprovizionarea cu materii schimbări ale unor reţete Desigur, calitatea cărbu­ cale ; 23,2
prime a combinatului, adi­ de elaborare a fontei. Ca­ nilor, calitatea cocsului in­ muzical n
că, de aprovizionarea rit­ litatea cocsului lasă mult fluenţează nemijlocit cali­
mică, conform balanţei. Să de dorit. Dar, „problema tatea fontei şi a oţelului,
nu se creadă cumva că o- problemelor“, după cum dar nu trebuie uitat un lu­
dată ‘rezolvată această pro­ preciza şeful de secţie — cru : în combinatul hune-
blemă, toate lucrurile intră inginerul Petru Opriş —, dorean îşi desfăşoară acti­ DEVA :
în firescul lor. Nu, pentru este instabilitatea forţei de vitatea foarte mulţi specia­ II (Patria
că trebuie să se aibă în ve­ lişti, care, intr-un fel sau vară) ; !
(Arta) ;
dere şi stivele de omogeni­ muncă, îmbătrînirea ei, altul, prin cercetări, prin Nu-mi fui
gradul redus de calificare
zare a minereurilor, stive sau, uneori, chiar lipsa de soluţiile care le adoptă pol căra) ; I
care deocamdată nu se e- calificare a furnaliştilor. La contribui la îmbunătăţirea dozerul“
Cumpăna
xecută în condiţiile cerute, bocilor
ci din mers, după cum so­ toate acestea se mai adau­ calităţii produselor siderur­ O simplă
sesc materiile prime. gă şi un alt neajuns : nu gice, la reducerea consu­ timp (G:
PETROŞAI
— Ce ne-aţi prezentat se respectă graficele de re­ murilor de cocs (mai ales Toina (Ui
dumneavoastră sînt cîteva paraţii. Explicabil de ce la secţia I furnale.). Aici (7 Noiemfc
dintre cauzele externe. In­ furnalele 8 şi 9 prezintă o considerăm noi că există publica) ;
sa din tr
terne nu sînt ? De unde a- uzură avansată. suficiente resurse care încă VULCAN:
tunci procent de siliciu şi Evident, toate aceste as­ n.u sînt pe deplin valorifi­ ţa (Luceai
sulf ridicat în compoziţia pecte gravitează în jurul cate. per.‘tu An
LONEA :
fontei ? calităţii fontei. Aşa cum Luînd în considerare a- rul) ; PET
— Din cauza consumu­ am reţinut din cele două ceste aspecte, este necesar nea ..Stad
resc) ; x
lui mare de cocs. Apoi, afirmaţii, calitatea cocsului ca in combinatul hunedo- ductili e c
încă nu am găsit nici o este hotărîtoare pentru în­ i'ean să se caute, să se a- (Muncitorc
metodă de a coborî. con­ tregul proces de elaborare plice în permanenţă noi Totul pen
Noiembrie)
ţinutul de siliciu sub 0,7 la a fontei şi a oţelului. Ca­ soluţii, noi tehnologii care Un aspect de muncă de Secerişul anului se desfóssarü» vie (Steau
sută. litatea cocsului este una să coneure la creşterea in­ la întreprinderea de mate­ -> > BARZA:
— Fapt ce se repercutea­ dintre problemele cele mai dicelui de calitate a pro­ riale de construcţii Deva : reastra sp
;
rul)
O
ză negativ şi asupra cali­ acute în cadrul combinatu­ duselor. în acelaşi timp se pregâteş’e forma pentru intr-un ritm susţinut odată un
tăţii fontei, fapt ce deter­ lui. Pretenţiile faţă de ca­ trebuie să se insiste mai Vacanţă t
GEOAGTU-
mină o depăşire de 0,18 la litatea acestui produs au mult pe pregătirea şi ca­ turnare a betonului în pa­ (Urmare din pag. 1) urmare, un mare decalaj Africanul
sută a normei internet de crescut foarte mult. Firesc, lificarea temeinică a per­ nouri mari. între recoltat, eliberarea (Casa de
calitate. în aceste condiţii se urmăreşte să se obţină sonalului muncitor şi pe Dârei Herci, precum şi cei terenului şi semănat. Aşa TEG : Ca
lungă (Po
cum vedeţi dumneavoastră producţii mari de fontă, de mai buna repartizare şi im­ Foto: VffiGIL ONOIU care lucrează la balotatul se şi explică de ce au tre­ Şcoala cui
îmbunătăţirea calităţii ote­ calitate, cu consumuri re­ plicare a specialiştilor în paielor : Nicolae Lungu, Ia- cut patru zile de cînd a Naufragiul
ră)
Cont.
lului ? duse de cocs. Numai că, procesul de producţie. cob Popa, Oprea Gheorghe început recoltatul şi nu s-a avut loc (
şi alţii. Despre toţi am au­ însâminţat nici un hectar RTA : în
zit cuvinte de laudă din din cele 332 ha planificate I-1I (Mur<
ianien
(G
(Urmare din pag 1) Iei. Despre hărnicia locuito­ Toteşti, mergînd pe linia pro­ tone cereale, 1 115 tone car­ partea factorilor de condu­ a fi cultivate cu a doua ILTA : Ur;
(Lumina) ;
rilor, despre autogospodări- filării şi specializării, a de­ tofi, 154 tone legume, 2 256 cere. cultură. Organele comuna­ minteşte-ţi
la centrul de comună, pre­ re vorbeşte şi faptul că a- venit in prezent una din cele tone fructe, aproape 130 Ritmul de lucru la sece­ le de partid şi de stat tre­ ci to resc).
cum şi dispensarul medical nua! se realizează prin mun­ mai mari unităţi producătoa­ tone carne, 6 753 hl lapte, rişul orzului — aprecia buie să manifeste mai mul­
uman, obiectiv care va fi dat că patriotică lucrări edilitar- re de cartofi de sămînţă din 19 400 kg lină, 55 000 buc. Ioan Bordeanu, preşedinte­ tă preocupare şi să acţio­
in folosinţă în următoarele gospodăreşti şi de înfrumu­ judeţ. Acum se cultivă anual ouă şi alte produse. le consiliului — este susţi­ neze energic, cu toată răs­ Ig*R<
luni, staţiile de autobuz aco­ seţare in valoare de peste 200 ha cu cartofi. De ase­ Important de subliniat nut. Se realizează şi chiar punderea, pentru mobiliza­
perite. încheierea electrifică­ 600 000 iei, că bugetul co­ menea, s-a făcut o moder­ este şi faptul că în prezent se depăşesc vitezele de lu­ rea cooperatorilor şi folo­ Rezultai,
rii comunei şi construcţia a- munei este excedentar şi se nă plantaţie de pomi fruc­ se cheltuieşte anual, din fon­ cru stabilite. Aceasta ca sirea atelajelor la elibera­ iulie 1980:
telierulu: mecanic şi a sediu­ durile statului, pentru învă- urmare a bunei organizări rea grabnică a terenurilor Extr. I
lui S.M.A. la Cirneşti şi ale ţămînt, cultură şi sănătate, a muncii, conştiinciozităţii 13, 4.
Extr. a
secţiei de mecanizare a agri­ TO|E Ti aproape un milion de lei. In şi răspunderii cu care ac­ de paie. Aceasta pentru a G, 39, 1.
$ Paşi (riguroşi p® drumul
culturii din Toteşti sînt alte centru! civic al comunei va ţionează toţi mecanizatorii se realiza front de lucru Fond tc
frumoase realizări cu care începe in curînd construcţia şi personalul de întreţine­ la arat, pregătirea terenu­ 906 437 lei.
se mîndresc azi toteştenii. sistematizării şi modernizării unui bloc cu 24 de aparta­ re, care înlătură operativ lui şi semănat. Decalajul
:
in comuna noastră — mente şi local pentru poştă, orice defecţiune ivită şi a- trebuie lichidat grabnic.
ne relata primarul Moi- pentru care s-au alocat peste sigură buna funcţionare a Tocmai'de aceea se impu­
se Micloşoni şi Aron Goa­ varsă anual la bugetul jude­ tiferi pe 105 ha, care a fost 500 000 lei... combinelor şi a celorlalte ne intervenţia operativă a
nă secretarul primăriei, — comitetelor comunale de Timpul
ţului mai mult de 200 000 inclusă la asociaţia pomico­ Tot ceea ce s-a înfăptuit şi se maşini. Pentru a se evita
s-au făcut paşi mari, vigu- iei. lă intercooperatistă care a va realiza în viitor în comuna timpii morţi şi risipa de partid şi a consiliilor popu­ ziua de
roşi pe drumul sistematizării Agricultura — principala luat fiinţă la Toteşti. S.M.A. Toteşti, este rodul politicii combustibil se asigură lua­ lare Dobra şi Lăpugiu va ii ii
temporar
şi modernizării. Toate satele ramură de producţie a co­ a fost dotată cu tractoare Partidului Comunist Român, rea mesei în cfrnp, iar ali­ pentru ca să se intre în cădea ave
au .o înfăţişare nouă. Mai munei — datorită sprijinului şi maşini agricole moderne. privind sistematizarea şi dez­ mentarea cu carburanţi a grafic şi cu aceste lucrări. soţite de ■
mult de 60 la sută din case acordat de stat prin credite, Anul acesta s-au alocat fon­ voltarea economico-socială a combinelor şi tractoarelor Secerişul orzului — aşa ce. Vîntul
rat cu in
au fost construite în ultimii localităţilor rurale, ridicarea se face cu cisternele, la ca­ cum se desfăşoară — se va rare ‘ din :
tractoare şi maşini agricole, duri de investiţii pentru dez­ Tempera
15 ani. Volumul desfacerilor combine de cereale şi recol­ voltarea agritulturii care de­ gradului de cultură şi civili­ pătul tarlalelor. încheia în cel mult două fi cuprins
de mărfuri prin comerţul so­ tat cartofi, seminţe selecţio­ păşesc 5 milioane Iei. Ca zaţie ai oamenilor muncii, a- Pînă la 9 iulie a fost zile şi se va trece cu toate grade, iar
cialist s-a dublat, ajungînd nate, îngrăşăminte, animale urmare, cooperativa va rea­ propierea treptată a condi­ strînsă recolta de orz de forţele la recoltarea griu­ tre 25 şi
La munt
in prezent la peste 5 milioa­ de rasă şi altele - a cunos­ liza în acest an o produc­ ţiilor de muncă şi de viaţă pe aproape 70 la sută din lui. Trebuie făcut totul lă cu <
cădea ave
ne de lei anual. Înainte nu cut o permanentă dezvolta­ ţie in valoare de peste 8,7 de Ia sat de cele de la oraş, suprafaţa cultivată. Paiele pentru ca întreaga recoltă soţite de
era nici o unitate prestatoa­ re. Producţiile de cereale au milioane lei. Agricultura co­ creşterea continuă a bună­ au fost balotate de pe 60 să ajungă cit mai repede trice. Izol;
re de servicii. Acum sînt şase crescut cu peste 600 kg/ha, stării materiale şl spirituale ha, dar suprafeţele elibe­ în hambare. Şi, pentru a- teorolog t
secţii, care realizează anual iar -cele de cartofi cu mai munei va contribui în acest a celor care trăiesc şi mun- rate sînt mici. Nu au de- tingerea acestui ţel, nici Proncenoo
, • . . . --
»• — * - r-». i
—-- + bo hi
r
t, nrin
:
un efort nu-i prea mare.