Page 35 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 35
i. 7052 ® JOI, 10 IULIE 1930
ZIUAJE RENOVARE ?...
S-au împlinit şase luni,
adică o jumătate de an,
eton: „Bas de cind unitatea „Gostat"
na a U-a). de pe bulevardul Dr. Pe
Reluarea tru Groza, din Deva, aşe
1 © fn C.S. Hunedoara func să servească masa pe bază sară o reîmprospătare to © Economii. In cadrul Centralei minereurilor, preocu
ini tară ţionează 18 microcantine şi de abonament, conducerea tală a vestiarelor în sensul parea pentru reducerea continuă a consumurilor de ener zată intr-un loc bun, de
23 bufete şi chioşcuri ali G.S.M.C. Vulcan ar trebui zugrăvirii pereţilor şi re- gie şi combustibil ca şi pentru recondiţionairea pieselor mulţi ani, cu evident vad
muzical- mentare. să suporte unele cheltu vopsirii instalaţiilor ; la de schimb cunoaşte o tot mai mare amploare. Ca re comercial, a fost mutată
în zilele raidului nos ieli de regie“. vestiarul femeilor, de ase zultat al acţiunilor întreprinse, unităţile aparţinătoare cen în noul bloc turn de pe
e Rlob ® Din cele 14,2 milioane menea, paravanul care de viitorul bulevard Decebal,
irală tru pe la microcantinele tralei raportează înregistrarea, în perioada primului se
ani dc aur C.T.E. 2, oţelării, cea de pe lei alocaţi în acest an pen limitează aşa-zisa cameră mestru din acest an, a unor economii de 19 240 000 kWh în , spatele magazinului
mate: platforma otelăriei 2, me tru protecţia şi igiena mun intimă — care de fapt nu-i energie electrică, 47 200 kg combustibil convenţional şi re- „Ulpia“. Şi poale nu e
i“. Episo- prea mult rău în această
canică 7, a uzinei cocsoehi- cii, 1,6 milioane lei sînt des dotată cu bele necesare — condiţionări de piese în valoare de peste 43 milioane lei.
mice, secţiei I furnale, sec tinaţi pentru măsuri şi ma se vede că n-a prea făcut ® Cu citeva zile în urmă a fost dat în folosinţă noul mutare, cit mai ales în
agricuitură : ţiei II furnale-agtomerare, teriale igienico-sanitare. de multă vreme cunoştin dispensar medical uman din comuna Veţel. Dotat cu apa faptul că localul vechi a
iul ui ia care servesc zilnic un Punctul sanitar perma ţă cu... apa şi săpunul. A- ratură şi mobilier nou, dispensarul funcţionează cu cabi rămas în renovare din de
fiinţelor şi meniu cald între 30 pînă la nent de la O.S.M. 2 deser ceea.şi problemă se pune şi nete de medicină generală, pediatrie şi stomatologie, pen cembrie 1979 pînă în ziua
lor. Expedi- 200 de abonaţi, se trans veşte Oţelăria Siemens ia vestiarul şi camera de tru consultaţii şi tratamente. de azi. Nu e cam mult,
is — Tliorr portase cu autodubiţa, de Martin I. Siemens Martin baie de la secţia O.S.M. II. tovarăşi organizatori ai
(l) • Iniţiativă comercială. Din dorinţa de îmbunătăţire comerţului devean ? Pe
ninii la cantina-restaurant, în II şi Oţelăria electrică I, şi întreţinerea vestiarelor continuă a servirii, pentru sondarea preferinţelor cumpă
pulare condiţii igienice, un meniu este controlat de medicul alic planuri. în şase luni
irt : „Breve de la uzina cocsochimică rătorilor, I.C.S.M.I. a introdus la magazinul „Ulpia" ches se înaltă an bloc, un o-
tul cd ie în consistent. Pe lingă aces Nicolae Mihalache. Valerta şi secţia I furnale, in tionare prin care cumpărătorii sînt invitaţi să-şi spună pă
de Luigi Pi- ta, la microcantinele C.T.E. Pop, soră de serviciu, ne schimb, ar putea constitui rerea despre servire, să .facă propuneri sau să sesizeze biactiv industrial, se pro
2, O.S.M., mecanică 2, se ---- ■ ,—. ... exemple şi pentru celelalte unele neajunsuri. duc al Ucu valori maleria-
pregăteau pe ioc minuturi secţii. • La I.C.R.M. a fost organizată ieri o interesantă dez
care constau în .şniţele, Prin citeva secţii Concluzia ce se desprin batere pe tema „Energetica în prezent şi viitor. Criza e-
chiftele, cartofi pai, gră de din raidul efectuat este nergeticâ actuală".
tare, ochiuri şi cîrnăcipri. din C.S. Hunedoara că oamenii muncii se bucu ® Oamenii muncii de la Autobaza nr. 1 marfă se în-
Că mâncarea este bună, tîlnesc mîine cu membrii unei brigăzi ştiinţifice, intr-un
I : G,oo Ra- că se serveşte în condiţii ră de atenţie din partea dialog pe teme diverse, la ordinea zilei.
imineţii; V 0 spune ca numai în cazuri celor răspunzători de con
,00 Revista igienice şi că personalul © Formaţia de muzică uşoară a casei de cultură sus \ l . 7 oiuş-i, parcă-i prea 4
rierul melo- este amabil au confirmat-o grave trimite bolnavii' la diţiile sociale ce trebuie să ţine astăzi la Călan, de la orele 18, un spectacol în faţa
îtin de ştiri; oamenii cu care am stat serviciul de urgenţă. în- le fie asigurate. Sî-ntem muncitorilor slderurglşti. { mult pentru... renovarea )
as cui tatori- tr-adevăr, dulăpiorul cu convinşi că măsurile ce se i mini unităţi comerciale, ţ
tin de ştiri; de vorbă, printre care Li- • Dialog hunedorean. La clubul „Constructorul" a • Sau, mai ştii. ce surpriză (
tzinul femei- viu Sora, lăcătuş la O.S.iVI. geamuri de sticlă permite impun a fi luate pentru re avut loc, în- cadrul „Dialogului hunedorean", trecerea în
is folcloric ; 2 şi Mihai Roca, de la re să se constate că nu lip zolvarea celor cîtorva nea revistă a formaţiilor artistice de amatori — brigăzi, tarafuri, | ni se pregăteşte... ? ^
e ştiri; 11,05 junsuri. nu vor întârzia.
icii din Clu.i- paraţii siderurgice. Au însă sesc medicamentele ca şi solişti vocali şi instrumentişti, recitatori — din cadrul şan \ COPIII NOŞTRI... 4
Avanprcmie- o dorinţă : să se aducă pansamentele şi comprese tierelor 1, 2 şi 6 ale T.C.H.
12,00 Buletin ciorbă şi pentru cei care le sterile. Camera de reani ESTERA ŞINA DOINA COJOCARU ^ UITAŢI I
Revista mu-
nu-s abonaţi permanent.
II ui amator ; mare, cu toate cele nece t Eugen Blaj din Uri- J
oara folclo- Mulţumiţi de diversita sare, face dovada unei do } câni ş-a aflat citeva zile ţ
13,00 Dc la tea meniului şi gustului
Club univers tări care permite interven j în vizită■_ la rude în co- 1
•jurnal; 16,15 preparatelor s-au declarat ţii rapide în cazul unor Promovarea gîndirii originale implică L mima Teliuc,. împreună cu )
Tehnică şi a fi şi Petru Vîrlan şi l băieţelul său de trei ani. *
agricultură ; Constantin Luca, lăcătuşi, accidente. Ceea ce mai
a, mîndria trebuie pus la punct aici, I In ziua de 29 iunie ax., ţ
itul medicu- care servesc masa la mi- sînt pereţii şi uşile, care ar şi pe cercetătorii din învăţăm!nt! ţ tatăl s-a întors singur- a- i
in de ştiri ; crocantina C.T.E. 2. Se i casă. in Valea Jiului, co- l
ublică ; 17,30 ridică însă o problemă : necesita o zugrăvire şi o
cînt patria revopsire. (Urmoie din pag. 1) ra), în „Argoul elevilor şi na Henţi (Şcoala generală ) pilul rătăcindu-se cine |
!e serii; 20,00 circa 12—15 lucrători ai nr. 8 Deva) şi multe altele. V Ştie unde. în după-amiaza t
izică popu- G.S.M.C. Vulcan servesc Bine dotate şi cu servi problemele sale“, de prof. i aceleiaşi zile, lucrătorii J
.gazin tehni- masa tot aici. Sînt nemul ciu prompt sînt şi punctele dustrial Petroşani), înlocui Ion Damian (Haţeg), de Fiecare disciplină a de
3,50 Microre- sanitare de la uzina cocso- comunicările Niculinei Mi- monstrat preocupările ca ) postului de miliţie din \
; 21,00 Radio ţumiţi că lor nu li se fac rea proteinelor de origine drelor didactice, dorinţa lor \ 7 eline au găsit copilul în l
O zi intr-o abonamente. ..De ce se fa chimică şi secţia I furna animală cu proteine de o- hăilă (Călan), Dumitru Bo- i zona lacului da agrement /
uterii muzi- le. La punctul sanitar al boşa (Deva), Pasternak de a revoluţiona procesul
0 Non stop ce această deosebire ?“ — rigine vegetală în fabri Margareta (Petroşani) şi a instruetiv-educativ. Rele / Cinciş. După numai cîte- )
n. se întreabă Roman Iacob secţiei. II furnale-aglome carea produselor de car altora, au subliniat serio vant a fost la secţiunea i'i- l va ore. a fost redat, să- 1
şi Ioan Bocoş. Aducînd la rare însă, deşi am insistat ne (mg. Mihai Popa — zică-chimie studiul în echi | nălos familiei sale. O in- /
cunoştinţa preşedintelui co la sonerie, nu ne-a răspuns Liceul agroindustrial Ha zitatea acordată cercetării, i trebui e se bune însă : cum J
mitetului sindicatului pe nimeni. Ne întrebăm : ce ţeg). Este de apreciat va fapt ilustrat pregnant şi de pă al profesorilor F. .Martz, 1 avem grijă de copii cină >
I. Lăpăduş, Z. Fekete, G.
combinat, Mihai Cervenco- s-ar fi întâmplat dacă sora loarea economică a so profesorii de limbi străine l) mergem in vizită ? ' Sau \
vici, această problemă, era solicitată pentru o in Viorica Rişcuţâ (Şcoala ge Stanca (Liceul industrial . avem mai mult grijă— dc ţ
.la curajului dumnealui ne-a spus: „Pen tervenţie urgentă ? Tot la luţiilor propuse, utilitatea nerală nr. 4 Deva), Nicolae Petroşani), preocuparea şi | nai ?! '
Grădina de şi oportunitatea acestora \
tul miliard tru ca cei cîţiva muncitori aceeaşi secţie ar fi nece pentru creşterea eficienţei Ilişiu (Liceul industrial nr. con luc ra rea î n t regi i ca te-
NEDOARA : 4 Deva — „Modalităţi de dre — care a efectuat un CIŞMEAUA — s
copilul (Fla- în activitatea industrială a organizare a cercurilor de studiu complex al apei din \
punea „Bul- judeţului şi în învăţământ. STAŢIE DE SPĂLAT \
lerurgistul) ; elevi la limba franceză), Jiu — cu rezultate deose \ AUTOTURISME ?
) ; Iarna bo- Optimizarea unor proce Doina Savu (Sarmizegetu- bite şi care îşi propune, şi
istructorul) ; se industriale la I.M. Bar sa). i
oblemă dc za (prof. I. Făgădaru, Li în continuare, să .găsească Iată că unii posesori de I
.
a de vară); Larga problematică a metode fizice de depoluare | autoturisme .... tr.ansfor- J
Detectivul ceul „Avram lancu“ Brad, procesului instructiv-educa- a acesteia. Studii pe care ) mal cişmeaua publică am- ţ
; Rătăcire introducerea elementelor
Urgia (Rc- tiv în grădiniţe a prilejuit le pot face în comun, pe l plasatei pe slr. Aurel l
ENI : Mirca- de combinatorică în cercu un util schimb de expe diferite teme, şi alte cate / Vlaicu, la intersecţia eu !
(Cultural) ; rile de elevi (prof. I. Loş- rienţă, detaşîndu-se prin o- dre' ! ) slr. 0 Martie, din Deva, 1
ele de ghea-
; Logodnic chi — Şcoala generală nr. riginalitate lucrările pre Faza judeţeană a sesiu l în staţie dc spălare a ma- i
Muncitoresc); 6 Deva), sînt teme care, la zentate de Lacrima Miniş- nii de referate şi comuni ! şinilor personale. In ziua /
¡enia (Mine- secţiunea matematică au I de l iulie a.c., în jurul 5
. : Operaţiu că (Deva), Elena Cismaşu cări a reliefat nu numai
ni un cit o- stîmit viu interes prin va (Blăjani), Georgeta Nicula responsabilitatea cu care ^ orei 14.15, se afla la spă- ţ
OASA : De- loarea lor practică. Ţinuta (Lupeni), Elena Moisă (Do- cadrele didactice s-au inte i lai autoturismul Dacia i
îlului Zorin 1 I 300, cu numărul de în- f
URICANI : ştiinţifică deosebită a lu bra), Anica Niculiţă (Hu grat imperativului cercetă
m clntec (7 crărilor de limba şi litera nedoara), Irina David (De rii din şcoală, ci şi intere | matriciilare 2-HD-2S96. \
ţAD : Apa i De cind a devenit ciş- 1
iie) ; GURA- tura română, originalitatea, va), ca şi cele din învăţă sul cu care este pro-movatâ / meau- staţie de spălat, au- 1
iera cu fe- Noua bază de tratament de la băile Vata. adusă de prof. Mihai Petre mântul primar, susţinute de gîndirea originală, acea
are (Mine- gîndire aptă să rezolve cu \ tolurisme ? Există nişte ţ
’IE: Sosea (Liceul sanitar Hunedoa Maria Oprişa (Crişcior), A- i reguli de folosire a apei l
^et (Patria); eficacitate probleme ridi , potabile. Ele trebuie res- -
ă (Flacăra) ; cate de învăţămînt. de via
: Piedone peclale de toţi! j
seriile I-1I ţă, de etapa pe care o par
iră) ; HA- Trcmsferul materiei pe calea undelor curgem.
jl de cursă
) ; BRAZI :
li ; CALAN : Despre transferul materiei Călan — zugrav la cooperati loarele, că trebuie să aibă şi lac Maier din Şoimuş. Şi ca
sa de cultu- pe calea undelor la mari dis va Constructorul — se vede că ele o mamă şi un tată, sau un făcut, niciumd nu ştiau 0 Ciobanul călător. De i
caro nu a
nie) ; SIME- tante, literatura ştiinţifico- mi-a trecut de dimineaţă pe cel puţin să fi avut un slă- de la cine au cumpărat puii. la o vreme, Constantin
ire — seriile fanlaslică îşi face datoria de dinainte o pisică neagră şi pin“. „Au, sigur că au. Eu Vă spun eu cum se întîm- Bebeşelea, de loc din
; Omul pă- multă vreme. Vorbeşte chiar n-am observat„Dumneata, sînt acum proprietarul lor. plă. Unul (sau unii) de la
a de vară) ; fermele de la Bălata ale „A- Jina, judeţul Sibiu, fost
lui Casey şi despre posibilitatea reor zice omul in uniformă, eşti l-am plătit cu 500 lei u- cioban la C.A.P. Sarmi-
:ELARI : vA- ganizării ei în aceleaşi for cloşcă“. „Nu se poale, tovară nui cetăţean“. Cină a auzit vicolei“ a inventai transferul zegetusa nu mai putea 1
mine (Mun- me la o nouă destinaţie. In şe ! — a ripostat lleş. Sînt omul legii că a cumpărat 70 materiei pe calea undelor la ® Hoţii au fost prinşi.
sta locului. Călătorea cu
credibil procedeul acesta, teo fiul bun al maniei şi tatălui ¿le pui de cîte 1,200—1,500 distanţă şi reorganizarea ei Miliţia oraşului Lupeni a ce apuca, pe unde putea. \
retic se pare că e cunoscut meu, fiinţă umană cum mă kg cu 500 de lei, a început în forma iniţială. Orientează identificat şi prins ' pe Din această călătorie fă
destul de binişor prin părţile vezi şi cum ie văd“. „Ba se să fluiere a pagubă... în mm- cine ştie ce aparat complicat autorii unor furturi de o-
ră speranţă l-a stopat ;
■EXPRES noastre. Cunoscut şi aplicat. poate, matale eşti cloşcă, ai tul obştesc. „Nene, omule, to- asupra găinilor, ele se fac biecte din locuinţele u- miliţia oraşului Haţeg. Şi !
De pildă, în ceea ce pri că nu mai sînt, apoi proiec nor cetăţeni din localita
agerii din 9 veşte... găinile. Au loc ase - FOILETO tează fascicolul de unde în te. Ei sînt : Ioan Mitică, nu fără motiv. C.B., ală
menea transferuri şi reorga ograda sau portbagajul vreu turi de Vasile Bebeşelea
16, 18, 34, din Lupeni şi Aurica
nizări în formă iniţială de nuia pe care vrea să-l pri Donca, din Samaslău, ju şi Dumitru Saleu, este
29, 35, 42, la fermele de păsări ale „A- scos pui. l-am auzit eu cum varăşe, spune-ne de la cine copsească şi gala, şi atunci deţul Satu Mare. Urmea implicat în furtul unei
vicolei“ Mintia aflate pe cotcodăceau. Ceea ce mă in ai luat atîia amar de puicu în ograda sau portbagajul a- cantităţi de lină de la
Ic cLştiguri : ză să fie trimişi în jude
partea dreaptă a Mureşului, trigă pe mine însă e că cloş ţe că astea nu pot să aibă celuia încep să cotcodăceas- cată pentru a-şi primi C.A.P. Sarmizegetusa în
tocmai dincoace, prin satele ca îşi părăseşte puii după ce decît o singură mamă — „A- că găini „mode la Mintia“. „răsplata“. valoare de 19 254 lei. Toţi
de pe malul sting al rîului. ajung măricei. Socotind după vicola“ Mintia“. Luat din Asta-i! Că dacă n-ar fi trei au fost trimişi în ju
Nu credeţi ? Vă voi povesti piuitul pe care Uam auzit, scurt, lleş şi-a zis că trebuie vreunul pe acolo pe la Bă • Fără permis, dar în decată sub stare de arest
o întîmplare şi-mi veţi da se pare că dumneata nu-ţi să focă faţă la această con laia, care a inventat un ase stare... de orice. Viorel pentru Infracţiunea de
dreptate. părăseşti puii decît după' ce fruntare ; cu orice preţ, nu menea aparat, n-ar mai ru- Frincu, din Hunedoara,
babil pentru Intr-o zi din luna iunie a au ajuns găini. Trebuie că trebuia să-l divulge pe cel mîne decît ipoteza că e vor încadrat la centrul de le furt în paguba avutului
iiie: Vremea gume şi fructe, nu are obştesc.
Jă cu cerul acestui an, o maşină alerga eşti o cloşcă deosebită, o pa de la care luase galinaceeh. ba de cîţiva găinari de rînd
>. Local vor grăbită de la Mintia spre săre rară, în orice caz. Ne Pus însă în dificultate a care sustrag găini din fer permis de conducere © Cauza : alcoolul. Du
e ploaie in- Deva. Avea la volan un om, laşi să ne uităm şi noi la început să facă feţe, feţe. mă, le transferă foarte pro-- auto. Dar fiind în stare
rcări electri- mic peste gard şi de acolo avansată de beţie, adică mitru Dumitru, muncitor
sufla raode- şi omul avea el un interes să puişorii matale l-a lăsat, „Păi, să vedeţi...“. „Ce să ve la Secţia minieră Muncel,
icări -tempo- ajungă cit mai repede aca ce era să facă ? „Puişorii“ dem „Nu cred că-l cu le ia cine trebuie; adică ci în „stare de orice“, s-a
est. să. Tocmai pe cină apăsa mai erau ditamai găini şi cocoşei nosc. A ieşit în stradă şi ne nu trebuie. Pe ăştia însă urcat şi a condus auto s-a îmbătat şi a căzut de
minime vor turismul l-GJ-4154. I s-a la etajul II al Căminului
re 12 şi 17 cu nădejde pe accelerator, a buni de meniu la alegere, 70 m-a întrebat dacă nu-mi tre nu credem nici în ruptul ca
maxime in- apărui în calea lui un echi la număr, că te mirai cum buie puii. îmi trebuiau şi pului că colectivul fermelor întocmit dosar de cerce minier nr. 1 — Go.idu,
grade. paj al miliţiei: Nu, nu fuse de au încăput intr-un port i-am cumpărat“. Ce să mai de la Bălaia nu-i poate prin tare penală ca să-i piară Deva, unde era cazat. Din
eme instabl- de şi da în vileag! Şi de-i pofta de a conduce şi de cauza fracturilor grave
noros. Vor se „transferat“ acolo pe ca bagaj de maşină. Nu-i vor lungim povestea. Alexandru
e ploaie în- lea undelor, patrula în mod bă, vreo 2-3 „piese“ sucom lleş nu-i singurul chilipirgiu vor prinde, atunci să vezi a bea peste măsură. suferite a. murit.
ărcări elec- obişnuit pe şosea, l-a făcut baseră. „Şi zici că nu eşti pe seama puilor furaţi din transfer! Dar nu pe calea
tndină. (Me- Rubrică realizată cu sprijinul
rviciu : (Al. semn omului ¿le la volan să cloşcă — a continuat omul fermele „Avicolei“. Au mai undelor, ci pe calea dubelor... Inspectoratului judeţean de interne
oprească. „Drace!, şi-a zis în în uniformă. Atunci să ne fost prinşi cu... puii în sac
gînd Alexandru lleş, din spui de unde ai colcodăci- şi Ovidiu Culeanu şi Nico- SON CIOCLEI