Page 37 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 37
’POC ■
--------DIN TOATE TARILE, UNITI-VA
f
SI tt C 0 USILiU UI POPULAR UDEŢE AIM rii loan Pesearu, Virgil Caşvan, Octavian Sav, loan Ţîr, Panii] CepăJău şi mecanicul
l
L
J
Aspecte do la recoltarea orzului şi balotaren paielor. In fotografia de. sus : combinic-
formaţiei Nicolae Hofman, recoltează ultímelo suprafeţe cu orz la complexul zoo'ehnie
Cliimindia. In fotografia de jos: Va.si.lc Vîlcclcan şi Ianoşi Gorea balotează paiele de orz
de pe o tarla din Bobilna a complexului de miei Simerla. Foto: VIRGIL ONOIU
Anul XXXII, ni. 7053 VINERI, 11 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani
Zile decisive pentru încheierea recoltării orzului
Pătrunzătoare înţelegere mente superioare în ţoale dustrial Simeria înregis- caş i-au subordonat în
O In fiecare zi — randa
trîndu-se viteze zilnice spo
treaga
pricepere
şi
lor
formaţiile complexe care rite — îndeosebi la recol putere de muncă. Ca ur
lucrează la seceriş © La e- tat — cu fiecare combină. mare, la scurt timp după
a devenirii umane, a liberatul terenului — un Transpunerea în fapte a orzului s-a putut trece la
ce au încheiat recoltatul
ritm mai susţinui ! • De ce
unui asemenea deziderat a
DE LACONGRESUL £ continuă să ridice semne reprezentat comandamentul efectuarea arăturilor şi a-
de întrebare semănatul cul căruia combinierii loan Ti- poi la semănatul culturilor
revoluţionar turilor duble ? • Onorarea liban, Constantin Hîcu, A- N. TlRCOB
lexandru Deteşan, Gheor-
fondului de stat — îndato
rire de căpetenie.
ghe Vintilă, şi Ion Faze-
în ziua de 9 iulie a.c. (Continuare în pag. a 2-a)
tă mîndrie şi satisfacţie vi ducaţiei Politice şi Culturii s-a lucrat din plin la se
ziunea dinamică asupra pro Socialiste — pentru for cerişul orzului, ceea ce a CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL SIMERIA
cesului de formare a omu marea unui om de omenie, dat posibilitate unor uni
Strategia şi tactica parti lui nou, de afirmare a u- cu o pregătire multilatera tăţi agricole cooperatiste A ÎNCHEIAT SECERIŞUL ORZULUI
dului nostru, modul strălu manismului revoluţionar, ca lă, a unui comunist de o- să încheie această lucra Ieri după-amiază în bin Iuga, preşedintele
cit de aplicare creatoare a principiu fundamental al menie. Urmărim crearea re, pregătindu-se acum să toate unităţile agricole ale consiliului. Combinele se
adevărurilor generale ale moralei socialiste, care îşi condiţiilor celor mai propi declanşeze, în raport de consiliului unic agroin- deplasează in consiliile
materialismului dialectic şi găseşte expresia în acţiu ce ca omul să se poată ma dustrial Simeria s-a in- Orăştie şi Hunedoara
istoric la condiţiile concre nea practică, -nemijlocită, nifesta plenar în toate do starea de coacere a lanuri cheiat secerişul orzului pe unde vor recolta 100 şi
te ale României asigură o consacrată apărării demni meniile vieţii sociale, fie lor, recoltarea griului. Or toate cele 407 hectare a- respectiv 50 ha cu orz. In
largă deschidere acţiunii tăţii omului, cultivării res care cu capacităţile, perso ganizarea- activităţii la sece
convergente şi interdepen pectului profund faţă de nalitatea şi felul său de a riş pe formaţii complexe, flate în cultură, iar la ba- cursul săptămînii viitoare
dente a tuturor factorilor semeni, a tovărăşiei şi so fi, în spiritul comun între care să efectueze lucrările zele de recepţie s-au li- se va începe recoltarea
de progres économico-so lidarităţii între cei ce mun gii societăţi, al dragostei de în flux continuu şi-a dove vrat peste 1 000 tone de griului în unităţile din ca-
cial cuprinzind atît dezvol cesc. Departe de a fi sim dreptate şi adevăr, al cura dit din plin superioritatea, orz — ne-a informat Sa- drul consiliului Simeria.
tarea puternică a bazei teh- plă, lineară sau abstractă, jului şi cinstei, al simpli în Consiliul unic agroin
nico-materiale a societăţii, încetăţenirea în viaţa socia tăţii, al hotărîrii de a lu
cit şi înflorirea continuă a lă a tuturor componentelor cra împreună cu semenii
vieţii spirituale, înţeleasă săi pentru fericirea întregii IN ZIARUL DE AZI : Adunările generale ale oamenilor muncii-
ca proces complex, în cen . umanismului nostru socialist societăţi“.
trul căruia se află forma presupune o intensă activi Această pătrunzătoare în
rea omului nou, cu o con tate politico-ideologică şi ţelegere a devenirii u- • Din viaţa consiliilor cadru larg de afirmare a democraţiei
ştiinţă înaintată, stăpîn res cultural-educativă, în sen mane în ţara noastră, a Frontului Democraţiei
ponsabil al propriului des sul asigurării integrării in umanismului revoluţionar şi Unităţii Socialiste noastre socialiste, a autoconducerii
tin. Activitatea teoretică a dividului în viaţa socială promovat de partid conferă O Intenţii bune care tre
partidului în ultimii 15 ani, prin. atitudine şi faptă, ca muncii de educaţie o mare buie transpuse în şi autogestiunii economice
de cind în fruntea sa se personalitate distinctă, crea forţă de înrîurire, situează practică
toare şi productivă. In a- In perioada t iulie — 10 cini şi preocupări este ne
află tovarăşul Nicolae în prim-plan cultivarea sen • Studenţii în sesiune august a.c., se desfăşoară cesar să se analizeze în
Ceauşescu, succesele fără ceastă accepţiune, Progra timentului autentic al răs adunările generale ale oa spirit critic şi autocritic
precedent obţinute de ţara mul ideologic al partidului, punderii pentru sine şi cei- • Hunedoara actualităţi
precum şi Codul principii menilor muncii şi ale re stilul şi metodele de mun
noastră în această perioa • Semnal prezentanţilor lor din între că ale organelor colective
dă în toate domeniile pun lor şi normelor vieţii şi V. PÂTAN prinderile industrial^ de de conducere, căile de rea
în evidenţă, cu puterea de muncii comuniştilor,, ale e- © Reflector construcţii-montaj, trans lizare a prevederilor planu
netăgăduit a faptelor, ade ticii şi echităţii socialiste, (Continuare în pag. o 2-a) porturi şi telecomunicaţii, lui in primele şase luni ale
vărul că societatea pe care relevă prin întregul ansam din celelalte unităţi econo anului, să se formuleze noi
o edificăm nu cunoaşte alt blu de prevederi, că dem- mice şi de prestări de ser propuneri de măsuri şi so
ţel mai înalt decît .Satisfa ’ nitatea, bunăstarea şi ferici vicii. Cadru larg de mani luţii care să asigure saltul
cerea tot mai deplină a ne rea individuală sînt străine festare plenară a democra calitativ în întreaga activi
voilor materiale şi spiritua egoismului, intereselor în ţiei noastre socialiste, pri tate economico-socială din
le ale oamenilor muncii, e- guste. Ele presupun ' cu ne lej de analiză fermă şi res întreprinderi, îndeplinirea
dificarea unei civilizaţii su cesitate colectivitatea şi va ponsabilă a modului de în integrală a planului pe a-
perioare, întemeiate pe e- lorile sale morale dirigui deplinire a sarcinilor de cest an şi pe întregul cin
chitate şi justiţie socială. toare, ridicarea acestora la plan pe primul semestru cinal. Dezbaterile ce vor
De numele, gîndirea şi rangul de deprinderi com al anului şi de stabilire a avea loc cu acest prilej vor
activitatea neobosită ale to portamentale cotidiene. noi măsuri de îmbunătăţi trebui canalizate cu predi
varăşului Nicolae Ceauşescu, „Noi acţionăm — subli re a activităţii de viitor, lecţie în direcţiile aplicării
secretarul general al parti nia tovarăşul Nicolae adunările generale ale oa ferme şi eficiente al noului
dului, legăm cu îndreptăţi- ■ Ceauşescu la Congresul E- menilor muncii din această mecanism economico-finan-
a doua jumătate a ultimu ciar, ale realizării ritmice a
lui an al cincinalului revo producţiei fizice, sortimen
Fraţii luţiei tehnico-şliinţifice tre tale şi a producţiei nete,
cu accent deosebit pe re
buie să se desfăşoare în
lumina valoroaselor indica ducerea cheltuielilor de
celălalt în muncă, se înţe ţii şi recomandări date de producţie şi în principal a
leg atît de bine, îneît, de secretarul general al parti celor materiale, pe econo
Sînt fraţi fi cind îi vezi multe ori, ajunge o singură dului, tovarăşul Nicolae misirea severă a materiilor
alaiuri îţi dai seama ime privire între ei ca să ştie Ceauşescu, la Consfătuirea prime, materialelor, ener
diat de acest lucru, deşi unul ce vrea sau ce cere de lucru de la C.C. al giei şi combustibilului, pe
Ghcorghe e mai în vîrstă, celălalt. Cind, în dulcele P.C.R. din 29—30 mai şi ridicarea continuă a nive
înalt, iar Miliai scund, ro grai moldovenesc (sînt din la Şedinţa plenară lărgită lului tehnic şi calitativ al
bust. Fratele mai mare a Buşteni, judeţul Neamţ), se a Consiliului Naţional al produselor. Totodată, vor
devenit forestier la vîrsta referă la munca de care Oamenilor Muncii din 13 fi scoase in evidenţă cau
de ÎS ani. La început — s-au ataşat cu trup şi su iunie a.c. privind dezvol zele care au generat unele
cum mărturisefle — s-a flet, în glasurile lor vibrea tarea şi perfecţionarea ac nerealizări de plan, eviden-
cam speriat de dificultatea ză preţuirea şi dragostea U.U.M.R. Crişoior. Aspect din atelierul de modelărie. tivităţii economice, progre ţiindu-se măsurile corespun-
şi duritatea muncii iarna şi pentru pădurile ţării. sul şi prosperitatea patriei,
vara, pe ploaie, în geruri — România — ne spu în acest context de sar (Continuare în pag. a 2-a)
aspre şi vînturi tăioase. nea Gheorghe Mihăilă, fra
Dar cu timpul s-a ataşat de tele mai mare, — are pă
această meserie plină de duri mîndre, falnice şi par de drumuri şi poduri au în versării a 2050 de ani de la ţe de muncă, în ajutorul
bărbăţie şi nu s-a mai dez că te cloare inima cind le ceput lucrările de moderni constituirea statului dac cen cooperatorilor dc la C.A.P.
lipit nici o clipă de ea. De tai. Sigur, în locul copaci zare a drumului Căstău—Si- tralizat. Examinatori — Mi- Crişcior au venit muncitori
bişel. S-au efectuat bordura-
ltai Florea şi Romulus Vul-
dc ta Uzina electrică şi dc
la o vreme, l-a luat cu el lor tăiaţi se sădesc alţii. în rea şi macadamul, iar in pescu. la Cariera de piatră Criş
în pădure şi pe Mihai, fra acelaşi timp însă, simţi o curind va începe asfaltarea cior. Mai bine de o sută dc
oameni au cosit, adunat, şi
© LOCAL NOU DE ALI
©
BLOCURI.
NOI
DOUA
tele mai mic, şi i-a arătat mare bucurie cind vezi că In centrul civic al oraşului primilor 3 Ion de drum. MENTAŢIE PUBLICA. La transportat linul dc pe cinci
cum se taie un arbore cu un copac ce a stat în pi Brad au fost date in folo O ASTAZI, CONCURS RA Beriu s-a construit, din fon hectare de teren. In fînarele
ferăstrăul mecanic, cum se cioare zeci de ani, se pră- sinţă două noi blocuri. Prin DIODIFUZAT. Casa de cul durile cooperativei comunale unităţii ei au depozitat peste
găzduieşte
tură
din
Haţeg
curăţă, cum se secţionează. vale ca un pai sub tăişul aceasta a sporit cu 35 de a- astăzi, începînd de la orelo de consum şi cu participa zece tone de fin. Acţiunea
rea cetăţenilor, un local de
partamente şi 35 de garso
continuă.
De atunci au tăiat prin pă ferăslrăului mecanic şi cind niere numărul locuinţelor 18,00, un concurs radiodifu alimentaţie publică cu tera L. LICIU
durile Bistriţei, ale Cluju ştii că lemnul tăiai şi tri construite pentru oamenii zat gen „Cine ştie, cîştigă“ să. Noul local are bucătărie
lui şi, de o vreme, prin pă mis la vale va deveni mo muncii din oraşul de pe cu temele „Cetăţi dacice din proprio şi apă curentă.
Crişul Alb.
„Geto-
judeţul
Hunedoara“,
durile Hunedoarei, ca lu bilă, hîrtie sau alte lucruri dacii în opera lui Ovidiu“ şi © IN SPRIJINUL ŢĂRA
crători ai Sectorului de ex atît de folositoare omului. o modernizarea dru „Monografii contemporane NILOR COOPERATORI. A- 1M«1
hunodorene“.
cum, cind campania de va
întrecerea
ploatare din Dobra. Sini mului CASTAU—SIBIŞEL. Înscrie în manifestările ani se ră solicită tot mai multe bra
Lucrătorii Direcţiei judeţene
atît de obişnuiţi unul cu TRÂIAN BONDOR
