Page 38 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Unirea tuturor forţelor în direcţie realizării Constant în realizări, Pătrunzătoare înţelegere
colectivul de oameni ai
muncii de Ia IM. Băr- iWELEV
Efe«>£SB8533
planului economie al comunei, dezvoltării acesteia băteni înscrie noi fapte a devenirii noiane 14.00 Tenis de
de muncă în cronica în
trecerii socialiste. Pri ma — Cei
filiala g
Sub conducerea şi în terializează în predarea ur greşului al Xll-lea al P.C.R. mul semestru al anului (Urmaie din pag. 1) consens cu sarcinile ce de zona curo
drumarea comitetului co mătoarelor produse: 4000 şi ale Congresului al II-lea a fost încheiat cu o de curg din edificarea socie pei Da vis.
prima zi
munal de partid, Consiliul kg brînză, 14,2 tone carne, al P.D.U.S. In acest scop păşire de 20 000 tone Ialţi, a cărui axă de căpă- tăţii socialiste multilateral Transmisii
dezvoltate şi înaintare a
comunal Ghelari al Fron 403 hl lapte de vacă. S-au ne-am folosit de învăţă- cărbune. tîi este munca, preocupa României spre comunism, de la i
greşul
tului Democraţiei şi Uni livrat la complexul de mintul politic de masă, de Rezultatele bune con rea neslăbită, personală, atit accesul larg al tuturor IC,30 Emisiune
tăţii Socialiste a căutat să îngrăşare 13 capete tine informările politice ţinute tinuă şi în prima parte colectivă şi creatoare, pen cetăţenilor la instrucţie şi germană
atragă toate organizaţiile ret bovin şi 10 ovine adulte, la căminele culturale, pro a lunii iulie, minerii tru progresul general al so educaţie, ridicarea nivelu 18.25 Unirea în
care-i alcătuiesc, cit şi or 493 miei şi oi. Un accent paganda prin conferinţe, cietăţii şi sporirea conti lui general de cunoaştere, stat — as
Iară a pc
ganizaţiile democraţiei şi deosebit am pus pe colec propaganda vizuală şi emi REALIZĂRI nuă a avuţiei naţionale — cit şi perfecţionarea conti tru
unităţii socialiste la o ac tarea şi redarea in circui siunile de la staţia de ra- CONSTANTE temelia fundamentală a rea nuă a democraţiei socialis 18,50 1001 de s<
tivitate susţinută, orien tul economic a resurselor dioficare. De un real suc LA I.M. BĂRBĂTENI lizării aspiraţiilor de bună te. Aceste preocupări, re 19.00 Telejurnal
La zi în
19.25
tată spre îndeplinirea o- secundare (în această peri ces s-au bucurat acţiunile stare şi fericire ale între flectate cu putere în an secerişul
biectivelor de dezvoltare e- oadă s-au colectat şi pre- iniţiate sub egida „Tribu gului popor. Numai astfel, samblul de măsuri luate de 19,40 Dosarul e
Film arti‘
conomico-socială ce revin nei democraţiei“. depăşind zilnic sarcinile condiţiile materiale nemij Congresul al Xll-lea al 20.00 ciul ,,Hai<
de plan. Unul dintre in
celor patru sate componen Din cuvîntările tovarăşu dicatorii urmăriţi cu per locite asigurate de orindui- partidului şi Congresul al mul „S£
te ale comunei. Cele trei Oin viaţa consiliilor lui Nicolae Ceauşescu la severenţă este producti rea noastră vor fi puse tot II-lea al Frontului Democra bunilor“. '.
Producţie
consilii săteşti şi cele cinci Consfătuirea de lucru de mai deplin în evidenţă, se ţiei şi Unităţii Socialiste, <le filme
organizaţii ale democraţiei la C.C. al P.C.R. din 29—30 vitatea muncii, al cărui vor exprima plenar sub in dau un conţinut activ şi 21.25 15 ani lu
şi unităţii socialiste, exis Frontului Democraţiei mai a.c. şi Consfătuirea cu nivel a depăşit 12 tone cidenţa valorilor morale eficient democraţiei socia 22.00 Microrecit.
pe post, îndeosebi la
tente aici, organizează par activul şi cadrele de bază ale socialismului şi comu liste directe, în formele sa galoff
ticiparea activă a cetăţeni-^ şi Unităţii Socialiste din cooperaţia de consum, sectorul I, sector ce dis nismului şi, deopotrivă, a le cele mai accesibile ma 22,15 Telejurnal
lor la viaţa politică, econo cooperaţia meşteşugărească, pune de un înalt grad drepturilor şi libertăţilor selor largi, concepute ca
mică şi social-culturală a cooperaţia agricolă de pro de mecanizare. Brigăzile garantate şi apărate de le tribună de dezbatere a po
fiecărui sat. dat 2364 kg hirtie, 627 kg ducţie şi consiliile popu conduse de Gheorghe gile statului nostru. liticii noastre interne şi ex IC ADU
Onofrei, Mihal Kovacs
în plenarele consiliului textile, 2300 kg fier vechi, lare am desprins impor şl Pompei Tomolea sînt Partidul nostru, din ini terne, de soluţionare ope
comunal, ale consiliilor să şi peste 7700 sticle şi bor tante idei şi concluzii după cele care extrag lună ţiativa secretarului său- ge rativă a treburilor de stat
BUCUREŞTI
teşti s-au analizat perma cane), pe colectarea a 679 care orientăm activitatea de lună producţii supli neral, tovarăşul Nicolae şi obşteşti, de modelare a dlo.'rogramul <
nent probleme legate de ac kg plante medicinale. In consiliului comunal şi a mentare de cărbune. Ceauşescu, îşi înscrie ca omului, a conştiinţei şi Radiojurnal;
tivitatea de realizare a sar acelaşi timp prin organi celor săteşti, organizaţiilor preocupare de seamă, în comportamentului său. presei ; 8,10 C
diiior; 9,00 Bul
cinilor de plan, activitatea zarea şi mobilizarea ce democraţiei şi unităţii so 9.05 Răspund er
de control a oamenilor tăţenilor Ia diferite lucrări cialiste. In continuare ne lor ; 10,00 lîul
10.05 Interpreţi
muncii, gospodărirea şi în obşteşti şi acţiuni patriotice concentrăm atenţia în di Beneficiarul acceptă critica şi acfionează, popularii ; io,:
frumuseţarea satelor, re s-au efectuat peste 900 recţia realizării sarcinilor viaţa ; 10,50 C
zolvarea propunerilor fă zile — muncă la întreţine ce revin satelor din planul Andrccscu ;
cute de cetăţeni pe circum rea drumurilor, a căror va economic, sporirii contribu iar constructorul... se justifică de ştiri ; 11,05
scripţii electorale, activita loare se cifrează la peste ţiei organizaţiilor compo ralc de Georgi
11,20 Avanprt
tea cultural-educativă şi 585 000 lei. Concomitent, nente la îndeplinirea fon tv. ; 12,00 Bul<
12,03 Din comt
de valorificare a resurselor consiliul comunal a] Fron dului de stat, la realizarea In ziarul nostru nr. 7001, predarea unor detalii lipsă dulgheri... Considerăm că lui nostru ; 1
secundare. Ca urmare a tului Democraţiei şi Uni programelor de creştere a din 11 mai a.c., într-un ar sau incomplete. asigurarea forţei de muncă fanfarei ; 13,00
preocupării consiliilor co tăţii Socialiste a orientat şi animalelor în gospodăriile ticol arătam că „La şan Avînd în vedere volu la şantierul de la „Vîsco 3 ; 15,00 St.udc
munale şi săteşti ale îndrumat în permanenţă ac populaţiei. tierul de la Vîscoza e ne mul mare de lucrări pre za“ Lupeni va fi rezolvată Radiojurnal ;
nate economic
F.D.U.S., contribuţia unită tivitatea consiliilor săteşti voie de o colaborare strînsă văzute a se executa în a- dacă pe lingă efortul pe gărul românei
ţilor cooperatiste şi gos în direcţia sporirii preocu NICOLAE STOICA, între beneficiar şi construc cest an, precum şi necesi care-1 face T.C.I. Craiova, nii : 10,55 Sfat
podăriile populaţiei la fon părilor lor pentru populari preşedintele Consiliului tor pentru recuperarea tatea recuperării restanţe de a redistribui meseriaşi 17,00 Buletin <
dul de stat pe primele şase zarea, cunoaşterea şi însu comunal Ghelari al restanţelor“. De la I.F.A. lor, s-a hotărît ca săptă- de la alte investiţii, vom Melodii eu Gl:
tea şi Marin
luni ale acestui an se ma- şirea documentelor Con- F.D.U.S. Vîscoza Lupeni am primit mînal să analizăm în co fi sprijiniţi şi de organele Pentru patrie
următorul răspuns : mun cu constructorul gra locale, prin dirijarea unor de nimb de :
ficul de execuţie, puţind dulgheri din judeţ, de la rele scrii ; 20.'
„Cele sesizate în articol astfel soluţiona mai rapid al viorii : A
sînt juste şi au fost ana alte obiective de mai mică truş ; 20,15 S<
dresă ; 20,45 <
lizate cu factorii de răs re ; 22,00 O z
pundere din întreprindere. 23.00— 3,00 Noi
Noi am asigurat pînă a- oal nocturn.
cum la 23 de obiective am TIMIŞOARA
plasamente libere şi un vo unele probleme ivite. In importanţă la această dală, li ta tea radio:
cetăţenesc: T
lum din documentaţia de încheiere dorim să vă a- la „Vîscoza“ Lupeni. oraţiei — sad
execuţie care asigură reali sigurăm că, în calitate de Referitor la utilajul „mi tere eficientă
zarea planului pe acest beneficiar, vom căuta ca pe raculos“ care să sfarme lor cetăţeneşti
cartierul lor.
an... în ceea ce priveşte viitor să sprijinim operativ stînca la. săpături fundaţii, cultătorii; 20.3
devierea stîlpului de înaltă constructorul în executa menţionăm că el a lucrat şi se din muzica
tensiune, vă informăm că rea lucrărilor la obiectivul la „Vîscoza“ Lupeni toată 21.00— 21,30 înt
tele.
documentaţia de execuţie a „Instalaţie de fire celulo luna aprilie a.c., la spart
fost predată la „Electro- zice tip mătase“, în scopul betoanele din demolări, iar \Jtf ■VHgmara
montaj“ Sibiu — şantierul realizării planului şi recu din 13 iunie a sosit din
nou pe şantierul din Lu
Deva, constructorul s-a perarea restanţelor. Vă peni“, .
prezentat pe şantier, ur- mulţumim pentru sprijinul Două răspunsuri diferite,
mînd să execute lucrările acordat“. în timp ce beneficiarul îşi DEVA : Şco
necesare. Concomitent s-a Iată şi spicuiri din răs însuşeşte critica şi acţio H (Patria şi
;
Dorn
vară)
luat legătura cu proiectan punsul primit de la T.C.I. nează pentru înlăturarea (Arta) ; Ht
tul general — I.I.T.P.I.G.
Aspect de la o bandit de
Zile desisiva pentru încheierea lucru a fabricii de încăl Bucureşti — pentru soluţio Craiova : neajunsurilor, constructorul Nu-mi furaţi
căra) ; I se
„Pentru execuţia investi
se... justifică. Probabil este
ţăminte din Hunedoara. narea unor obiecţiuni ale ţiei de mai sus, T.C.I. Cra şi acpsta un mod de... an dozerul“ (Si
Cumpăna (Ari
bocilor
(Ci
recoltării orzului Foto: VIRGIL ONOIU constructorului privind do iova se confruntă cu lipsa gajare la activitate mai O simplă . p
forţei de muncă, în special
bună.
cumentaţia de execuţie şi
(Grădi
timp
PETROŞANI :
fUrmare din pag I) trat în lanuri şi combinele í*«®«*ooBOse#e0»8»8a®OB#®oe»»B8*»#o*»«®9»>o««*»oo(i»««»»tO89a»(ioo®eo8##ooo8(¡e Toma (Unirea
(7
Noiembrie)
pentru însilozatul paielor şi publica) ; LU)
duble. De menţionat şi făp miriştei, care sînt conduse ÂdynoriSe generóle oSe oamenilor myncil sa din tren
tui că o atenţie deosebită de Mircea Pulpă şi Viorel Nu pot trăi
(Muncitoresc)
s-a acordat onorării preve Marian. De asemenea, pe (Urmare din pag. 1) rii producţiei nete, acope în finalizarea şi punerea în' pă încheierea campaniei a- Castele de gl
derilor la fondul de stat. unele suprafeţe s-au făcut rirea cheltuielilor din veni funcţiune la termen a unor gricole de vară. fărtU) ; LONE
De la unitatea amintită, arături în vederea însămîn- zătoare pentru redresarea turi şi obţinerea de bene lucrări şi obiective (I.V. în paralel cu aceste pro (Minerul); PE
combinerii s-au deplasat în tării culturilor duble. grabnică a activităţii acolo ficii cit mai mari, astfel Călan, C.T.E. Mintia, I.E. bleme de producţie şi eco- raţiunea stadi
toresc) ; ANI:
sprijinul fermelor I.A.S. Si- Cu spor au lucrat şl com unde mai prezintă carenţe. încît să se evidenţieze toa Haţeg, unele unităţi minie nomico-financiare, în aten ducţiile colon
meria unde, de asemenea, binerii Iosif Popa, Gheor- în întreprinderile indus te căile de sporire a con re din Valea Jiului, I.P.E. ţia adunărilor generale ale (Muncitoresc)
bătălia pentru strângerea ghe Cibu, Ion Ivănescu şi triale se va insista cu ma tribuţiei fiecărei întreprin Petroşani, Exploatarea de oamenilor muncii trebuie să Naufragiul Dez (7
BRAD :
recoltei de orz intră în Ion Murgoi, care în două ximă exigenţă pe recupera deri, fiecărui colectiv la cuarţ Uricani, I.F.A. „Vîs stea şi problemele realiză frontieră' (St
faza decisivă. zile au strîns recolta de orz rea restanţelor la producţia crearea venitului naţional. coza“ Lupeni), să se dea a- rii contractelor colective de ORĂŞTIE : Sc
Acum decisiv pentru fi de pe cele 40 de hectare fizică (I.L. Deva, întreprin In unităţile miniere din tenţia cuvenită evidenţierii muncă, manifestîndu-se o călăreţ (Patxi.
tragică
(Flac;
nalizarea in cele mai bune existente la C.A.P. Orăştie. derea de încălţăminte Hu Valea Jiului se va accen posibilităţilor şi măsurilor înaltă grijă pentru îmbună GIU-BAl: Eu,
condiţii a întregului vo Transportul recoltei la baza nedoara, I.U.M. şi I.R.I.U.M. tua în mod cu totul deose menite să intensifice ritmu tăţirea condiţiilor de mun (Casa de cui
lum de lucrări din fluxul de recepţie a fost încredin Petroşani, Ţesătoria de mă bit asupra realizării ritmice rile de lucru, bunei orga că şi sociale, satisfacerea TF.G : Rug
(Popular) ; Bl'
secerişului este foipsirea ţat iui Vasile Barbu, Gyorfi tase Deva, „Vîscoza“ Lu- a planului la producţia de nizări şi disciplinei muncii mai deplină a nevoilor per flacără : cAl
cu randament ridicat a pre Emeric şi altor mecaniza peni, la mobilier din lemn, cărbune şi asupra calităţii la fiecare punct de lucru. sonalului muncitor, preve Anastasia trei
selor de balotat paie, pre tori. Un semn de întrebare la cocs — C.S. Hunedoara, acestuia, a promovării pe în problematica adunări nirea accidentelor şi îmbol cultură) ; C
nu a avut io
cum şi a tractoarelor des se mai ridică acum în le semicocs şi utilaj de tur scară largă şi cu maximă lor generale din întreprin năvirilor profesionale, func SIMBRIA : Să
tinate efectuării arăturilor gătură cu semănatul cul nare la I.V. Călan, unele eficienţă a mecanizării lu derile de transport şi tele ţionarea corespunzătoare a rcşul) ; XLIA
şi insăminţării culturilor turilor duble. Inginerul şef sortimente de lemn la crărilor miniere. comunicaţii, un loc aparte dispensarelor de întreprin ne de circ
GHELARI : A
duble. între unităţile unde al unităţii, Sever Mischie, I.F.E.T. Deva), pe realiza Dezbaterile din adunările să-l ocupe folosirea eficien dere, cantinelor şi bufete mine (Munciţi
s-a trecut la semănatul cul are unele rezerve în ceea rea exemplară şi livrarea generale ale oamenilor tă a tuturor mijloacelor de lor de incintă, grădiniţelor
turilor duble amintim şi ce priveşte semănatul ce ritmică a producţiei pentru muncii de pe şantierele de transport, îmbunătăţirea re şi căminelor pentru copii.
C.A.P. Bobîina, dar şi aici lor 10 ha planificate pen export, pe încadrarea rigu construcţii-montaj vor tre gularităţii şi optimizarea Pentru a-şi atinge scopul
trebuie depuse eforturi tru ridichi, motivînd că roasă în costurile de pro bui axate cu prioritate pe transportului, extinderea politic, economic şi educa
pentru îndeplinirea inte acestea nu vor avea des ducţie, în consumurile spe recuperarea unor restanţe transporturilor conteineriza- tiv ce li se atribuie de fie
grală a prevederilor pla facere asigurată în perioa cifice. Creşterea productivi acumulate de ia începutul te, paletizate şi pachetiza- care dată, adunările gene Timpul pr
nului. da de valorificare (?). Ori tăţii muncii, promovarea anului şi finalizarea tuturor te, precum şi a operaţiilor rale trebuie pregătite din ziua de 11 iu
Timpul bun de lucru în cum, trebuie să se treacă tehnologiilor de lucru mo obiectivelor cu termen de de încărcare-descărcare, a- vreme, cu toată atenţia, va fi instabilă
uşor. Cerul v.
cîmp a fost folosit cu fără nici o întîrziere la se derne, organizarea şi con predare în acest an, pe u- plicarea celor mai cores urmînd să se desfăşoare noros. Se vo:
chibzuinţă şi de către corti- mănatul cu legume a su ducerea ştiinţifică a pro tilizarea deplină a forţei de punzătoare măsuri în vede sub directa conducere a or verse locale
binerii Ioan Surd, Dumitru prafeţei stabilite prin plan. ducţiei, reciclarea resurse muncă şi a timpului efectiv rea reducerii consumurilor ganelor şi organizaţiilor de soţlte de frec
cări electrice,
Gagea, Nicolae Moraru, Preşedintele C.A.P. Geoa- lor materiale refolosibile şi de lucru, pe gospodărirea de combustibil şi energie. partid, asigurîndu-li-se ca apă depăşind
Ion Roşu, Emilian Caraşcă giu, Ion Igna, ne spunea recondiţionarea pieselor de judicioasă a materialelor în acelaşi spirit de înal drul democratic adecvat şi litrl/mp. Vii
şi Nicolae Şerban, care au că şi la această unitate se schimb, ritmicitatea aprovi şi pe calitatea lucrărilor. tă exigenţă şi puternică an constituindu-se în adevăra moderat cu ir
nă ia 60—70 k
finalizat strîngerea orzului acţionează pentru înche zionării tehnico-materiale, Să se analizeze posibilită gajare muncitorească tre te forumuri de autocondu- sectorul vestit
de pe întreaga suprafaţă ierea secerişului orzului, asigurarea şi folosirea ju ţile şi soluţiile de creştere buie să se desfăşoare dez cere muncitorească, de lăr rile minime t
destinată culturii respective lucrare la care se remarcă dicioasă a forţei de muncă a productivităţii muncii pe baterile şi în adunările ge gire a democraţiei noastre se între 13 şi
temperaturile
fa Asociaţia economică aportul combinerilor Cor — iată alte aspecte care şantiere, să se aplice solu nerale din unităţile de co socialiste, slujind la mate 21 şi 2G grad
intercooperatistă pentru nel Bera, Ioan Rusu, Ion trebuie să facă obiectul ţii constructive mai simple merţ, alimentaţie publică, rializarea neabătută, exem diţii de grind
La munte, \
creşterea şi îngrăşarea ti Florea şi Aurel Ciuceanu. dezbaterilor din adunări. şi mai eficiente care să du turism şi prestări de servi plară a măreţelor obiective iă cu cerul )
neretului bovin Orăştie. A- Trebuie subliniată însă Toate acestea vor trebui că la continua reducere a cii, ca şi acelea din între stabilite de Congresul al ros. Vor căd
sistenţa tehnică în cadrul necesitatea urgentării In- filtrate prin exigenţele per costurilor, la sporirea gra prinderile agricole de stat Xll-lea al partidului, la ploaie însoţit
formaţiei a asigurat-o Du sămîn{ării culturilor duble fecţionării mecanismului e- dului de funcţionalitate a şi de mecanizare a agri progresul continuu şi edi cărcărl de elec
sei
rolog
mitru Filimonescu. Imediat pe cele .30 de hectare pre conomico-financiar, insis- obiectivelor. Acolo unde culturii, care vor avea loc ficarea multilaterală a pa Ţuţuriga).
In urma combinelor au in- văzute. tîndu-se pe creşterea vaio- sînt mari rămîneri în urmă pînă în 10 septembrie, du- triei socialiste.