Page 39 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 39
i ® VINERI, 11 IULIE 1980 S
Pregătirea temeinică a examenelor
INTIRZIAŢII
JWË
32SE3 se îaee Ist timpul anului Cui i se irilîmpicl să s c I
1 afle chrninea(a la ora J
Romii*
acia în Ne-am adresat tovarăşu ani. A crescut de asemenea seşte politica partidului I şapte la poarta i.M.C. \
B din lui prof. dr. ing. Anton procentul de studenţi cu nostru. Studenţii trebuie i Deva îi este dat să asis- 1
a Cu- ^ te la an fenomen „mie- )
ctc din Saimac, prorectorul Insti medii peste 7. astfel pregătiţi ca în acti © Pentru colectivele de muncă din cadrul C.S.H., creş
itîLnirii. tutului de subingineri din In ziua deplasării noastre vitatea lor viitoare să poată terea eficienţei muncii este o preocupare continuă, in a- { resant" : după ora amin- ;
tilă, năvălesc pe poarta ^ Iii
directă Hunedoara, pentru a afla în institut, grupa de stu urmări cheltuielile de pro cest sens, o atenţie deosebită se acordă activităţilor de * •’H' 1 *') îl U.V- //O
Pro-
cum s-a organizat pregăti denţi 3213, din anul II se ducţie, să vadă sensul lor, autodotare şi autoutilare. Menţionăm astăzi realizarea, de \ unitul ii o mulţime de oa-
limba rea examenelor din sesiunea ral, secţia electromecanică, să cunoască elementele curînd, la secţia O.S.M.-2, a mecanizării transportului pra t meni incit, pentru■ a seni- 1
de vară şi cînd a început avea examen cu prof. dr. noului mecanism economic, furilor termoizolante la standurile de turnare, operaţiune / na condica de prezentă, i
singur t trebuie să se stea minute l
> secu ea. ing. Dan Milcoveanu, a- aplicarea lui etc. în cali menită a contribui şi la obţinerea unor economii de com
ri nos- — Imediat după sesiunea sistat de ing. Petru Oţoiu, tatea lor de viitori condu bustibili. ţ în şir la coadă. Uneori )
de iarnă. Ca şi atunci, cadru didactic asociat. cători în procesul de pro O Biblioteca municipală a organizat ieri, cu oamenii , se intră în. unitate şi la \
I orele şapte şi zece, şapte (
am organizat suplimentar — Cum se prezintă stu ducţie, ei trebuie să ştie muncii de la i.C.S. alimentara, o interesantă dezbatere pe
ullură : denţii dumneavoastră la e- căile de creştere a eficien ţ şi un sfert. Cine sint in- >
cursuri de sinteză, consul tema „Congresul al Xll-lea al P.C.R. — deschizător de ^ tîrziatii ? Majoritatea din- \
i taţii obligatorii, s-au sta ţei. Sint elemente de care drumuri pentru edificarea societăţii socialiste multilateral \ tre ei lucrează in birouri, (
)in ei- bilit teme de casă supli au nevoie în profesiunea dezvoltate şl înaintarea României spre comunism".
— fil- Studenţii în sesiune lor viitoare şi m-am oprit l in servicii funcţionale, fă- /
na ne- mentare pentru cei care asupra lor pentru ca de la © La faza pe municipiu a concursului grupelor sani l cînd, deci. purta din per- \
îră TV. n-au promovat examenele tare, desfăşurată luni după-amiază pe stadionul „Corvi- i sonalul T.E.S.A. Indife- l
idioului în sesiunea de iarnă. Lunar xamenul de astăzi ? examen să plece cu o fina nul", pe locul I s-a clasat grupa sanitară a pavilionului
eşti lizare a temei respective. | reni de motivele ce se in- ^
se dau lucrări de control, — Bine. Pînă acum s-au tehnic din C.S.H., care va reprezenta municipiul la faza
— A fost greu examenul
Ha Ma* rezultatele acestora con- obţinut note bune. Şi la de economie politică — judeţeană a concursului.
tind în stabilirea notei de lucrarea scrisă sint note ® Marţi, a avut loc trecerea în revistă a brigăzilor ar
la examen. Dealtfel, la e- mari. Avem studenţi buni, am intrebat-o pe studenta tistice Ia nivelul i.C.S.H., care s-a bucurat de o deosebită
xamene sint primiţi doar mai ales la zi, care se stră Peter Ildico Agneta. apreciere din partea publicului spectator.
cei care s-au achitat de duiesc să obţină note pes — Nu, deşi am avut de © Miine, in cadrul serii cultural-distractive de muzică
toate obligaţiile şcolare, a- te 7. Fenomenul de medio pregătit materia pe un an. şi poezie patriotică, organizată la casa de cultură pentru voca, este necesară respec- ^
dică au obţinut note de critate nu este caracteristic Mai multe emoţii mi-a dat tinerii din licee, se va desfăşura şl un concurs pe tema ^ tarea strictă a programu- i
promovare la proiectul de studenţilor noştri. examenul de mecanică Ia cunoaşterii documentelor Congresului al Xl-lea al U.T.C., i lui de lucru, disciplina I
,00 Ra an, la lucrările de labora într-o altă sală, o grupă care am ţinut să mă pre cu participarea unor echipaje reprezentînd fiecare liceu.
ţii; 7,00 zint cit mai bine pregătită i fiind o obligaţie pentru l
Revista tor, la temele de casă. de studenţi din anul I sus întrucît am participat şi ia DOINA COIOCARU \ întregul personal munci-
I meló Pentru ceilalţi, înainte de ţinea examenul de economie 1 tor. I
le ştiri; sesiune s-au organizat ore politică cu economistul olimpiada de la Timişoara.
ritători- — Şi? $i o informaţie preţioa
e ştiri; de recuperare. Ioan Sîrbu, cadru didactic — Am luat nota 10. !să, pe care o oferim ce
mujică — Sesiunea se apropie asociat. lor cc întîrzie la pro-
inţa şi După cum se vede după n o t a
turei Lan de sfîrşit. Puteţi face cî- — Biletele de examen au modul cum ’s-au pregătit Aio, m ţ gram: în magazine exis-
Bulctii) teva aprecieri asupra mo fost astfel concepute in pînă acum la examen stu i tă ceasuri deşteptătoare
ari co- dului cum a decurs ? cit studenţii să-şi dea sea — Acesta e numai unu] | de toate modelele.
eţeanu; denţii hunedoreni merită struclorul care a montat
radio- — Această sesiune a de ma de actualitatea temei aprecieri. Este, fără îndo din telefoanele la care am vana. Alte demersuri, dis
e ştiri ; curs normal, aş zice chiar prezentate. De aceea, am apelat. Pentru că am dat şi cuţii (tari) şi, in sfîrşit, au \ PUI CU... CINCI
olcloru- ială, rezultatul pregătirii CAPETE ŞI FÄRÄ
Eelo<liile bine. Nivelul de pregătire insistat pe cunoaşterea do temeinice din timpul anu la 16521, şi la 16520, şi la fost trimişi dpi lucrători \ ARIPI I
la 1 la al studenţilor — şi nu atit cumentelor de partid, pen lui, perioadă cînd do fapt 16317. La toate aceste tele care au schimbat (în mas
b; lb\00 statistic cit din punct de tru că studenţii trebuie să se pregătesc examenele de foane mi se răspundea : „nu care) ţeava de la apa cal
Coordo- ştie nu numai economie de mine aparţine, de cuta i Dacă doriţi să vă con-
,40 Şla- vedere al exigentoi a cres notă maximă! dă. Apa nu mai curge ca I vingeti că există şi ase- i
ti dece- cut. Media de promovare e politică ci şi politică eco re“. „Cutare“ însă mă tri pînă acum, dar umezeşte in
dicului; mai mare decît în ceilalţi nomică, în care se regă VIORICA ROMAN mitea la alt „cutare“. Bucu continuare peretele. Sun ia ) menea specimene, pupo- i
i ; 17,05 ria instalării intr-un apar i sifi la restaurantul „Ursul I
iţa Ris- 16673, la 16521, la 163117, I Negru“ din Simeria. So- ţ
r ; 17,20 tament nou a durat puţin. nimeni nu mai îmi răspun
i 15 ani Blocul a fost dat în folo \ licitaţi ospălarei Matcş t
18,00 O- sinţă la 12 decembrie 1979. de. Adică răspunde : ..nu i Paraschiva un pui la cup- 1
virtuoz este“, „este în concediu“, i tor. Ui se va aduce un \
ilru Ti- După numai trei săptămini, „este plecat“. Ce să mai
5 cu a- apa a început să se infil I pui bine rumenit, dar... I
e sono- treze în tavanul holului. fac ? De aceea am venit la ) cu cinci capele şi fără !
-o oră ; redacţie... I aripi! (Cum s-a intîmplat )
i muzi- După trei luni, în martie, a
venit, în sfîrşit, o echipă. Audienţa tovarăşei Gheor- 1 îu ziua de 7 iulie). I
S-a uitat, a verificat, a tri ghiţa Petruţi, din blocul 29, A Poala conducerea: - Poala conducerea i
Actua- apartament 55, de pe stra l.C.S.A.P. Deva ne va
ne va )
Forum mis doi tineri la aparta
demo- mentul 55 de la etajul II da I. Creangă, Deva, s-a \ răspunde la întrebare. !
dezba- (unde se pare că este de încheiat aici, nu însă şi ţ „Cum de ajung asemenea \
obleme- V specimene de înaripate in ^
iţenii si fecţiunea din construcţie). problema tărăgănată inad
cu as- Aceştia au deteriorat pluti misibil, şase luni, de T.C.H., ţ farfuria clienţilor'' ? ^
fini ale- constructorul în garanţia
îstradă ; torul de la bazinul din căruia se află blocul in \ VITEZISTUL )
cu ar- baie, au închis apa caldă
(vecinul nu a avut apă cal cauză. Nu este singurul e-
dă o lună!) şi, atit.- După xemplu în care, după ce ^ Aşa poate fi numit şo-
multe telefoane, au venit unii meseriaşi de la T.C.LL, ţ ferul de pe autofurgoneta
alte două persoane, apoi insuficient controlaţi de i 21-HD-583 care în ziua
şeful lor direct. Al cincilea, maiştri, „uită“ să execute ? de 3 iulie a.c. gonea cu
„detectînd“ cu o lanternă unele lucrări, se ivesc ase ţ peste 80 km/oră şi depă-
uraj ului sub vană, a observat că a- menea defecte ascunse. Şi l şea tot ce inlîlnea în ca-
ina de ceasta nu are plintă şi sca nu e primul caz cînd, une [ le. De cîleva ori a evitat
miliard O zi însorită la Geoagiu-Băi. Foto: VIRGIL ONOIU l cu greu Lamponarea cu
DARA : fă. A rămas să vină con- le şantiere ale T.C.H. uită l alte maşini care veneau
ri (Fla- să remedieze defecţiunile i din fală. Pentru el, du-
a „Bul-
ctorul) ; Intenţii bune care trebuie transpuse la practică
?istul) ; despre care iau cunoştinţă, > pă cum se vede, nu exis-
irna bo- ca în exemplul de mai sus. \ tă viteză legală, reguli
nă de Şi ca să nu rămină ne ţ de circulaţie rutieră. A
vară); Vorbind la recenta Con cestei sarcini, noi ne-am tund sau torsionat pentru statului cantităţi mal mari j linul-o aşa într-o goană
tectivul sancţionate asemenea lu \ din Orăştie şi pînă in De-
Rătăcire sfătuire de lucru cu activul propus să dezvoltăm mult construcţii, ia segmente de de produse lactate, căci crări, cerem, pe această
ia (Re- şi cadrele de bază din coo mai bine munca la domici furnir sau capete de scîn- laptele lichid e mai greu i va. Acest şofer care su-
Mirea- peraţia de consum, coope liu, să realizăm pe această duri căzute de la confecţio de transportat din comună. cale, conducerii T.C.H. să , feră de boala vitezei, ne-
iltural) ; raţia meşteşugărească, coo cale o mai mare cantitate 1 suportind să-i stea nimeni
lăutari narea mobilei“. Prin cooperare cu între ne comunice pe cheltuiala
JLCAN : peraţia agricolă de produc de producţie artizanală, dar Aron Medrea, primarul prinderea de industrializa cui şi în cit timp s-a reme ţ înainte, trebuie chemai la
(Lucea- ţie şi consiliile populare şi un volum sporit de ser comunei Baia de Criş : „Am rea laptelui am putea rea i ordine pînă nu-i prea tir-
umpăna despre rosturile dezvoltării vicii pentru populaţie. liza un centru de prelucra diat această defecţiune. ’ 7IU. [
l ; Ope- identificat pe teritoriul co
(M unei- industriei mici şi artiza Prin cooperare cu alte munei surse de materii pri re, numai să ne sprijine L. LICIU u
\ : De- nale, despre perfecţionarea unităţi ne-am propus să me care ne permit să dez întreprinderea în acest
Zorin serviciilor, secretarul ge organizăm pentru 1981
LICANI : voltăm producţia de cera scop“.
mbrie) ; neral ai partidului, tovară producţie de sorg pentru mică artizanală, cărămidă, Viorel Răceanu, directo lor era unul dintre aceia. 8
îînt la şul Nicolae Ceauşescu, spu mături, şi de răchită pen- să confecţionăm spete din rul general al G.I.G.C.L.: fără ocupaţie. De iapf, *
roşie) ; nea : „Problema care se pu
dată un „Aş dori să fac menţiunea fără o ocupaţie cinstită. |
Vacanţă ne în domeniul micii in că sistemul gospodăriei ® Avort cu consecinţe '
GEOA- dustrii şi al serviciilor este Bevstalfzarea şi apropierea comunale organizează o se
Ovidiu lichidarea tendinţei spre fatale. La spitalul muni- |
HA- rie de activităţi de indus „ , cipal din Hunedoara a de- »
flacără complexe mari, descentrali popyfa|îe a micii industrii trie mică improprii profi ® , „ .. . , - cedat, in dimineaţa zilei I
nrfl
f l'imnTMi intra
Bug şi zarea şi apropierea de lului său, cum este ţesutul laurante. Oamenii intră ' ' H
Duios, populaţie. Aceasta este una în restaurant să-şi astâm de 9 iulie, Eva Gornea, în “
rasa de cQvoarelor, preluat de la pere foamea, să se răco virstă de 30 de ani, mun-
.ul care dintre problemele esenţiale tru diferite împletituri. Tot lemn pentru războaie de fosta industrie locală, în citoare Ia Fabrica de tri- I
Iunie) ; care trebuie rezolvată anul în 1981 intenţionăm să des ţesut manuale, butoaie şi timp ce reparaţiile în con rească cu o bere. Numai
„
. cotaje din localitate. Cau- ?
.
al (Mu- acesta şi in mod definitiv chidem o exploatare cu ciubere, roţi de căruţă“. n Petru Nuţ, din Deva, m- „ J , . , 6
ail. cîi- strucţii sint încredinţate i , i tt <-.!.• -j za decesului: avort pro- I K
.
.... ..r '
_
.
îmina) ; în 1981“. produse de balastieră pen ioan Albu, vicepreşedin sistemului cooperatist. Am cadrat la I.L. Chişcadaga, vocat. Toate strădaniile
te-ţi de Iată deci că. organizato tru nevoile proprii şi ale te al U.J.C.A.P. : „Noi pro făcut propuneri pentru re intra in restaurant pentru... medicilor şi personalului §
rii micii industrii, îndeosebi populaţiei“. ducem o parle din artico glementarea acestor ano afaceri. In această postu spitalului au fost zadar-
fncl
a celei de bunuri de con Aurel Bulgărea, pre lele necesare industriei ju malii. Pentru viitor ne-am ră a fost surprins de or nice.
sum şi a producţiei indus şedintele U.J.C.C.: „Ceea deţului, ca de exemplu propus să realizăm produ ganele de miliţie în res
triale pe care marea indus ce dezvoltăm noi în cozi de unelte. Am pulea se de balastieră şi carieră, taurantul „Astoria“. Ofe- ® Ispita geamantanului. ,
trie nu o realizează, se a- mod deosebit este pro dezvolta această industrie var, mixturi asfaitice, pre rea spre vînzare conlec- Fiind în stalia C.F.R. De- |
flă în faţa unei sarcini de ducţia de mobilier mic, dacă întreprinderile din ju ţii pentru femei. Cum va şi aşteptind trenul, pe •
pentru partid cu termen de sca de accesorii pentru gospo deţ s-ar aproviziona cu a- fabricate din beton, bor fapta lui contravenea le- Augustin Orbean. din g
Vremea denţă apropiat. Nu demult, duri, dale; apoi confecţii gilor, mărfurile i-au fost Aiud, judeţul Alba. l-a is- |
va răci dărie şi de feronerie arti semenea obiecte prin noi. metalice, echipament de
smporar în sesiunea Consiliului zanală. Avem de exemplu Intenţiile noastre pentru termoficare, reparaţii de confiscate şi el sancţio- pitit un geamantan. Şi, *
nala a- popular judeţean a fost dez în producţie, pe lingă mo nat. Despre fapta sa a fost profilînd de neatenţia stă- |
)aie în- bătută tocmai această pro acest an sint să dezvoltăm aparate de măsură şi con informată conducerea I.L. pinului acestuia. Augustin ,
descăr- bilier comercial, mici pie producţia de mături din trol, substanţe pentru eli Chişcădaga. Urmează să-şi a pus mina pe geaman- |
ăţile de blemă, a industriei: mici, se din. lemn : scăunele, mă sorg, mici ustensile pentru minarea fenomenului de
ocuri 15 artizanale şi a prestărilor suţe, taburete pentru copii, spună cuvîntul şi colec- ian, vrînd să se facă ne- "
a sufla de servicii şi s-au adoptat bucătărie, conserve şi se- condens în construcţii“. tivul în care munceşte. văzut. Organele postului ■,
cări pî- planşete, bătătoare de şni miconserve din legume du Iată deci că cele mai Autor a cinci furturi, de miliţie T.F. din staţie i
oră din măsuri la nivel de judeţ. ţel şi multe alte obiecte din
îperatu- Cum intenţionează să ie pă reţete locale tradiţiona multe intenţii converg că Miliţia municipiului Hu- l-au readus însă la. ve- '
cuprin- transpună în fapt unităţile lemn. Dar şi acestea şi fe le, iar prin cooperare — tre ceea ce s-a indicat Ia nedoara a definitivat cer- dero. Este cercetat pentru |
ade, iar roneria artizanală pe care mici subansamble pentru consfătuirea de lucru amin cotările şi a trimis în ju- infracţiunea de furt în
ne între implicate în această acţiu o executăm se pot confec v
lat con- ne de revitalizare a indus industrie“. tită, şi sint orientate pe decală pe Vlad Chitora, paguba avutului personal. S
triei mici, de apropiere a ei ţiona din resursele secun Sabina Prejban, primarul direcţiile^ date de secretarul pentru săvârşirea a nu Numai după definitivarea J
instabi- dare de care dispune indus comunei Lunca Cernii : general ai partidului. Rămî- mai puţin de 5 furturi în cercetărilor şi trimiterea în >
lult no- de populaţie ? La întreba
erse de rea aceasta am primit cîte- tria mare şi pe care în „Comuna noastră dispune ne ca. pentru înfăptuirea dauna avutului obştesc şi judecată, urmează, ca A.O. I
des- va răspunsuri de la factori prezent nu le valorifică de un efectiv de animale intenţiilor enunţate aici să personal. Autorul furturi- sa se facă... nevăzut.
(Meteo- de răspundere : cu maximum de eficienţă. de lapte destul de însem se treacă de îndată la mă
Lîana Rubrică realizată cu sprijinul E
Ioan Rob, preşedintele Ne gîndim, de exemplu, la nat raportat la numărul de suri concrete. Inspectoratului iudeţean de in’erne *
U.J.C.M. : „în lumina a- cupoanele de oţel beton ro- locuitori. Am putea preda ION CiOCLE!