Page 41 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 41
FONTA PESTE PLAN
Prin buna organizare
a munci, utilizarea la
capacitate a utilajelor şi
a fondului de timp, ca
şi prin munca însufleţi
tă a oamenilor din sec
ţie — mobilizaţi de or
ganizaţia de partid — în
primele 10 zile de acti
vitate din luna iulie,
furnaliştii de la Călan
au raportat depăşirea
planului de producţie a-
ferenl perioadei — pe
capacităţile existente —
cu 600 lone fontă. în
acest fel, cantitatea de
fontă realizată suplimen întreprinderea <tc fire artificiale „Viscoza“ Lupani. B-obi-
tar de la începutul anu natoarca Viorica ISudcs depăşeşte plănui de producţie iu
lui la furnalele 1 şi 2 se fiecare zi.
apropie de 13 000 lone.
în Consiliu! unit agroindustrial Călan
D!N CRONICA
ÎNTRECERII
SOCIALISTE * I Se recoltează orzul
REPARAŢIE de pe ultimile suprafeţe
DE CALITATE
în urma reparaţiilor In toate unităţile Consi la recoltarea orzului şi la
de bună calitate, cupto liului unic agroindustrial C.A.P. Strei, Valea Singior-
rul nr. 1 de la l.L. De- Călan — aşa cum am avut giului, Boşorod, Baţi/, şi fer
va-Chişcădaga a funcţio prilejul să ne convingem ma l.A.S. Haţeg din Chitid.
nat neîntrerupt 54 de
Am trecut şi pe la C.A.P.
A înţelege şi a mmá în cunoştinţă de cauză- 1 ore, cu 18 ore mai mult la faţa locului în z.iua rai Boşorod. Aici — aşa cum
dului nostru (10 iulie) —
dccît în perioada pre- se munceşte intens, cu loa- ne relatau Gruia Şerbănes-
mergătoare reparaţiei. Un te forţele la seceriş. La cu, primarul comunei şi
1
o necesitate de stringentă actualitate I reparaţiei l-au avut sub- C.A.P. Gînţaga erau in lu Cornel Nemet, inginerul
merit deosebit la reuşita
loan
şef al unităţii şi cum o a-
cru
cu
combinele
I inginerul Joan Mariş, Gherghinoiu, Gheorghe Cîr- testau aciele de evidentă
de partid. Dar la modul ge maistrul Ştefan Ghirca, je, Gherasim Sicoe, Arte- — combime.ru Lazăr Tă-
„Trebuie să facem totul ca principiile nou neral, de aceea nu pot sus ' muncitorii loan Dobre, niu Alionescu şi Kiprem măşoi şi Viorel Tăniş, îşi
lui mecanism economic să fie bine înţelese şi ţine că pricep lucrurile cum ( Ion lvan, Mircea Brebii, Mimi care fac parte din depăşesc zilnic normele.
se cuvine. , electricienii Mircea De- formaţia condusă do ing. S-a ajuns sa so recolteze
aplicate neabătut, pentru a aşeza activitatea Gheorghe Malei, maistru mian, Rudolf Mac, Pom Marcel Petruţa. „Pînă spre cu o singură combină pe
fiecărei unităţi pe această bază". principal: Noul mecanism pei Degan, Szalmari Ion. seară— spuneau combinie- zi, 22 tone de orz. L-a ba
NICOLAE CEAUŞESCU presupune să muncim în DEPĂŞIRI DE PLAN \ rii şi şeful formaţiei — ter lotat i-am întilnit pe Lau-
aşa fel incit să scoatem cit LA „RETEZATUL“ minăm ce mai avem de se rean Şerban şi Gheorghe
mai mult minereu bogat în HAŢEG cerat aici şi ne mutăm la Făniş, iar la transport se
Noul mecanism economic rezultate s-a ajuns ? Aceas substanţe utile, la un preţ Bretea Slreiului“. într-o
al auloconducerli şi auto- tă temă a constituit subiec de cost cit mai redus. De la începutul anu altă tarla, la C.A.P. Ruşi, aflau Costică Trif şi Iov
Stoicoi. De evidenţa pro
gestiunii trebuie — cum tul unei anchete întreprin Nicolae Careja, şef de e lui şi pînă la zi, oame Traian Barbu şi Ionel Ban ducţiei şi livrarea orzului
spunea secretarul general nii muncii de la Coope lucrau de zor pentru a ter în bază se ocupau Marce
al partidului la Consfătui rativa meşteşugărească mina de recoltai cele 10 ha la Ionaşcu şi Maria Băluşe.
rea .do lucru de la C.C. al NOUL M5SCANÎSM ECONOMIC — „Retezatul“ din Haţeg cu orzoaica, aşa cum.se Toi aici se aflau la lucru
P.C.R. din 20—30 mai şi la au depăşit planul la angajaseră. Şi angajamen brigadierele de cimp Auri
Şedinţa plenară lărgită a aplicat farm, corect, eficient producţia globală cu 1,5 tul a fost respectat. ca Ionaşcu şi Eva Sas, pre
Consiliului Naţional al Oa milioane Iei, iar la pro Angajaţi într-o aprigă cum şi cooperatorii Mar a
menilor Muncii din 13 iu să la întreprinderea minie ducţia marfă cu peste bătălie cu timpul se aflau Sinoi, Viorel -Făniş şi Io; n
nie a.c. — să guverneze în ră Barza. chipă : Prea exact nu ştiu, 600 000 lei, livrînd supli şi mecanizatorii VasiJe Gu- Gipcade, care ajutau la
dar îmi dau seama că în
treaga viaţă economică si faţa noastră stă sarcina de mentar la fondul pieţii ga, Tiberiu..„Băgăianu şi siriusul, transportul şi de
social-culturală a patriei. Ce înţelegeţi prin noul a munci în aşa fel incit să mărfuri în valoare de a- Victor Pădurean care, spre pozitarea recoltei şi a ba-
proape 120 000 lei. Rea
Dar, pentru ca el să fie a- mecanism economic ? producem cit mai mult şi lizări mai bune înregis a crea front de lucru pen lojilor. La bază au fost pre
plicat cu răspundere peste loan Codrcanu, lăcătuş : cit mai ieftin. trează secţiile lîmplărie, tru arat şi pregătirea tere date 40 tone do orz, s-au
tot, este necesar să fie cu Ni s-a vorbit despre noul Cum se poale deduce, in lenjerie, blănărie, con nului şi semănat lucraseră balotat paiele de pe 28 ha
noscut atit de cadrele de mecanism, cu ocazia adu terlocutorii noşlri îşi dau fecţii din piele, folo. şi noaptea la balolatul pa
conducere, cit şi de cei ce nării generale a organiza seama, în general, de esen (N. Sbuchea, corespon ielor la ferma l.A.S. Haţeg N. BADiU
participă efectiv Ia produ ţiei de partid din luna iu ţa noului mecanism econo- dent). din Bretea Română. Cu a-
cerea bunurilor . materiale. nie, in cadrul discuţiilor TRAIAN BONDOR ceeaşi hărnicie so muncea (Continuare în pag. a 2-a)
Cum s-a militat si se mili recapitulative prilejuite de
tează in acest sens şi la ce închiderea învăţămîntului (Continuare in pag. a 2-a)
BERIU Progresul si bunăstarea - oglinda vieţii noi
.>
Întreaga dezvoltare eco- tică conducătoare a naţiu pămînlului, a mijloacelor
notnico-socială pe care a nii române, unind efortu tehnice şi a lor(ei dc mun
cunoscut-o comuna licriu, rile întregului popor in că, a cuceririlor ştiinţei mo
alături de celelalte locali- lupta şi munca peni rit e- derne, în creşterea produc
lăji ale tării, în cei 15 ani dificarca noii orînduiri. ţiei agricole şi îmbunătăţi
care au trecut de la Con Viata, care este cel mai bun rea vieţii ţărănimii.
gresul al lX-lca atestă clar judecător, a confirmat jus 'Iot cc s-a înfăptuit şi
viziunea, originalitatea şi teţea orientării politicii se înfăptuieşte în comuna
caracterul profund creator, licriu este o oglindă fidelă
ştiinţific al politicii parti a rodniciei acestei politici
dului nostru. „Transforma Această rodnicie o întâlnim
rea socialistă a auricul turn în muncă. în viată, în tot
— aşa cum sublinia tova ceea ce am realizai pînă
răşul Nicolae Ceauşescu, se acum.
cretarul general al parti La noi aici. pc această
dului — a însemnat o vale au luat fiinţă patru
profundă revoluţie în via cooperative agricole de pro
ţa satului ; ţărănimea a fost ducţie : la Beriu, Căslătt,
eliberată dc povara exploa Sibişcl şi Orăşlioara de fos.
tării, devenind stăpînă pe începutul a fost modest.
propria soarta şi pc roade Baza materială era în for
Vocaţie secţia do tratare a apei do le muncii ei“. mare. Exista o singură sec
C.T.E. Mintia. Aspect tUn
[ACCENTE adaus. Foto: V. ONOIU Congresul al IX-lea al ţie dc mecanizare cu 7
pe acela de director la Ln- partidului, care a avut loc partidului în problema a- tractoare. Alte maşini agri
petti), pasiunea mea a ră la trei ani după încheierea grară, dcmonstrîndu-sc că cole nu cran. Acum avem
— Înainte de a intra in mas for a ful. procesului tle cooperativi cooperativizarea are o im trei secţii de mecanizare cu
30 tractoare de diferite pu
zare a agriculturii, a des
subiect, am o rugăminte: — Ce au însemnat, totuşi, IN ZIARUL PE AZI : . chis o perioadă nouă în portantă hotărUoarc în rea teri, 7 combine pentru ce
să scrieţi măcar două vor concret Sever Suciţi, pentru dezvoltarea socialistă a la lizarea victoriei noii orîn reale şi 5 pentru furaje, 4
be in ziar despre unul din dumneavoastră, cei 25 de rii, în activitatea partidu duiri, în dezvoltarea gene
tre cei mai bani specialişti ani munciţi la l.P.E.G. • Cartea, scena, ecranul lui. Întreaga operă de con rală a societăţii. Marea IOSIF NISTORESC
din întreprinderea noastră, Deva ? • Dialog cu cititorii strucţie socialistă este do proprietate socialistă agri secretarul Comitetului
inginerul Sever Suciţi, care — Multe, foarte multe vada vie a faptului că colă şi-a dovedit pe deplin comunal de partid,
împlineşte, azi, S iulie 1980, bucurii şi împliniri, dur mai ® Fapte din instanţă partidul nostru şi-a înde superioritatea asupra micii primarul comunei Beriu
25 de ani de activitate în presus dccît toate am rea • Valea Jiului — aclua- plinit şi îşi îndeplineşte cu gospodării ţărăneşti, asigu-
întreprinderea noastră, soli lizat acest lucru... lităţi cinste rolul dc forfă poli- rind folosirea raţională a (Continuare in pag. a 2-a)
cita directorul l.P.E.G. De Şi îmi întinde o bucală
va, ing. Cornelia Arsin. circulară de cărbune, ne
Modest, cum il ştiu, Se obişnuit de negru şi de stră
ver Suciţi a contracarat lucitor. te faţa de 142 cît prevedea © SE INAUGUREAZĂ UN personalul muncilor din în
prompt: „De ce despre mi — Este o probă de căr I planul acestei perioade. Nu NOU CARTIER. Ieri la Deva treprinderile şl exploatările
ne ? Despre munca şi viata bune forat cu diamant — mai în ltuia trecută s-au s-a predat locatarilor blo miniere, industria metalurgi
mea ? Ele înseamnă l.P.E.G. explică Sever Suciţi. Am a- predat 49 de apartamente, cu cul L cu 42 de apartamente. că, construcţia de maşini,
17 in plus laţă de plan.
sau mai concret zis înseam vul curajul de a crede şi Prin predarea acestui bloc transporturi auto şi ferovia
re din judeţul nostru. Lec
nă foraj Ia l.P.E.G. Pen de a încerca pentru prima © LOCUINŢE PENTRU se inaugurează un nou car ţiile sint eşalonate pe o du
tier al municipiului reşedin
tru că de atunci, din S iu dală în (ară, în 1973, fo , OAMENII MUNCII. Muncito- ® REASFALTARI DE DRU ţă de judeţ, cartier ce va rată de 45 de zile, iar la în
lie 195!>, cînd am refuzai rajul cu diamant în căr Î rii constructori de la şantie MURI. La Călan au început purta numeie „Nicolae Băl- cheierea cursurilor se susţin
a
reasfaltare
de
rul 5 Orăştic al
lucrările
T.C.H. îşi
postul de Ia Comitetul geolo bune, în Valea Jiului. A , onorează cu cinste sarcinile drumului de legătură dintre cescu“. examene de verificare a cu-
Oraşul nou şi cel vechi. In
gic din Capitală, eu am fost fost o mare izbîndă. ( privind construcţia de lo continuare se vor rcasfalta noştlntotol*.
cuinţe. In primele şase luni
şi am rămas „omul cu fo Pe lingă pasiune şi cu „ ale acestui an ci au pus ia străzile .şi căile dc acces la © CURSURI DE PRIM A- N, ZAMFIR
rajele“. Chiar dacă am că raj. pe lingă hărnicie şi dă i dispoziţia oamenilor muncii blocurile din Oraşul nou. JUTOU PENTRU PERSONA
de la întreprinderile meca-
rat freze în spate, dacă am ruire, asta înseamnă şi. sau , nică, chimică şi „vidra“, de Aceste lucrări se execută de LUL MUNCITOR. In perioa
specializat
personalul
către
da acestui semestru se or
pus umărul la somlă, sau în-primul rînd, VOCAŢIE... I la cooperativa de consum şi a! Grupului întreprinderilor ganizează, In conlormilalc
am trecui pe mai multe din alte unităţi economice. de gospodărie comunală şi cu prevederile Legii 3/1978,
cursuri de prim ajutor cu
locativă.
scaune de birou (inclusiv DAN VRÎNCEANU , un număr de 159 apartamen-
