Page 42 - Drumul_socialismului_1980_07

Piîîj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Recoltarea orzului
BERIU 1
Progresul şi bunăstarea — oglinda vieţii noi (Urmare din pag. 1) Bretea. Este un act de in­
disciplină ieşit din comun.
şi s-au transportat baloţii Conducerea S.M.A. Călan 9,30 Ecran
('Jimare din 009 1) au crescut, cu 0 200 de ca­ raguz, maşină de cusut, as­ iesc în acest an peste 1,6 de pe 21 ha. trebuie să ia măsuri de „Vrăjito
pele. De asemenea, a fost pirator de praf, mobilă mo­ milioane lei. Realizăm, de La C.A.P. Batiz se aflau sancţionare exemplară pen­ de siî
cliil 2
nuii).ui tli‘ recoltai cartofi, înfiinţai un complex zoo­ dernă, care erau o raritate asemenea, prin munca pa­ la seceriş Lamek Horst şi tru a curma asemenea acte 9,50 Muzică
maşini si utilaje pentru ad­ tehnic intercooperalisl care în sal, au devenit ceva co­ triotică a cetăţenilor, un Gheorghe Tiliban. Şi aici de indisciplină. Fiecare 10,10 Anunţul
ministrarea îngrăşămintelor are un efectiv de I 200 ca­ tidian, obişnuit dc parcă ar mare volum de lucrări de se dă bătălia pentru înche­ trebuie să lucreze în for­ 10,20 Telecine
Concert
11.50
şi combaterea dăunătorilor, pele bovine. În această pe­ fi fost de cînd lumea. larg interes obştesc. ierea recoltării orzului. La maţia din care face parte, 12.55 Mozaic
semănători, grape cu dis­ rioadă s-au construit 15 A crescut gradul de cui- Dezvoltarea agriculturii Chitid, combinierii Marin acolo unde a fost reparti­ dc vac;
curi ş.a. Încărcătura pe grajduri, 4 saivane, 4 bu­ tură şi civilizaţie. Avetn 5 a sporit [oria şi puterea e- Proteasa şi Ioan Negoiţă, zat şi nu unde şi cînd mar :
tractor s-a redus la 100 ha. cătării furajere, 3 magazii cămine culturale, biblioteci, conomică a comunei. Anul tocmai terminaseră de re­ vrea el. 15,00 —
blu dir.
Investiţiile făcute an de, an de cereale. formalii artistice de tot acesta vom livra la fondul coltat orzul din tarlaua Făcînd excepţie de acest tenis
de către stat şi din fondu­ Odaia cu dezvoltarea şi felul, 5 şcoli ilin care una de stat peste S00 tone ce­ „Valea Ocolişului“ şi se caz, în toate unităţile se Ceh oslo'
grupei )
rile obşteşti au dus la dez­ modernizarea agriculturii a de 8 ani cu internat şi can­ reale, 672 tone cartofi, 560 mutau cu combinele în tar­ munceşte cu hărnicie, cu ropcană
voltarea şi modernizarea a- crescut puterea economică tină, precum şi o şcoală tone legume, 248 tone car­ laua „Cîmpul Mare — ulti­ dorinţa de a se finaliza re­ vis“. Ti
griculturii, la creşterea sim­ a cooperativelor şi nivelul forestieră la Siblşcl, 4 gră­ ne, 14 200 bl lapte, mai ma — din cadrul fermei coltarea orzului. rectil dc
greşul
de trai al celor ce mun­ dinile, dispensar uman şi
ţitoare a producţiei. Astfel, cesc pe ogoare. 7 ot odată, veterinar. Zilnic se difuzea­ mult de 20 000 kg Uită şi I.A.S. din Chitid. „Mîine la 18.35 Săptămi
fală de 1965. in prezent se pe baza programului de ză în comună pesle 700 alte produse. amiază (vineri 11 iulie — • în unităţile agricole 18.50 1001 de
19,00 Telejuri:
obţine cu 000 kg mai mult sistematizare, s-au ridicat ziare şi reviste. Drumul ca­ Anii care vin vor face n.n.), au ţinut să ne asigu­ socialiste din judeţul nos­ istorie 1
griu la hectar, cu 000 kg numeroase edificii social- re trece prin Căstău, Beriu să crească şi mai mult pu-, re cei doi combinieri şi şe­ tru s-a strins recolta de orz 19,25 I,a zi
porumb şi cu 4 500 kg car­ terea economică a comunei ful fermei, ing. Dorin Pu- — pînă la 10 iulie—' de pe 19.35 secerişu
Călători
tofi. Au fost extinse in cul­ cullurale şi edilitare care şi Orăşlioara a fost asfal­ şi, pe această bază, să spo­ şa, încheiem recoltatul or­ mea...
fac munca şi viata oame­ tat, iar legătura satelor cil aproape 4 200 ha. ® La baze­
tură legumele şi cartoful. A nilor mai frumoasă, mai oraşul sp face acum cu au­ rească şi mai mult bună­ zului de pe toate cele 76 le de recepţie s-au transpor­ 19.55 Teleenti
Film st
20.30
fost înfiinţată o livadă in­ plină de bucurii şi fac să tobuzul. Avem trei maga­ starea materială şi spiritua­ ha“. .Am aflat ca aici — tat şi livrat 5 351 tone de rul“. E}
tensivă pc 100 ha. care a- dispară tot mai mult deo­ zine universale cu bufele şi lă a locuitorilor din comu­ aşa cum ne-a informat ing. orz, din care 2 511 tone 21,15 Meri diaj
si dans
nul viilor se va mări ca sebirile dintre sal şi oraş. alte unităli comerciale ca­ na noastră care, in frunte Nicolae Mart'a, care răspun­ fond de stat şi 2 840 tone 22,05 Telejuri
încă 50 ha. înainte nu se Acest lucnţ este atestat de re desfac mărfuri dc aproa­ cu comuniştii, sînt angajaţi de din partea I.A.S. Haţeg penlru F.N.C. O Paiele s-au 22.30 Nocturr
aplici1 nici un kilogram de faptul că 65 la sulă clin pe 10 milioane lei anual. plenar şi muncesc cu hăr­ de seceriş în fermele din balotat de pe 2 442 ha şi muzical
îngrăşăminte chimice, iar case sini no.tT construite, iar Avem 14 unităli de pres­ nicie pentru înfăptuirea ne­ această zonă — doi com­ s-au eliberat 2 228 ha. • de m
Radiote
acum dăm cile 400 kg/ha majoritatea au fost moder­ taţii — înainte nu aveam abătută a politicii partidu­ binieri au dat bir cu fugi­ Au fost pregătite penlru în-
O puternică dezvoltare a nizate. 7 ol la a treia casă nici una — care fac anual lui, a Programului său, a ţii. Ei sînt Bondrea Gheor­ sămînţat 1 135 ha şi s-au
cunoscut zootehnia. Efecti­ există un autoturism. Cit lucrări în valoare dc 772 000 istoricelor hotărîri adopta­ ghe şi Curtuşan Ioan. Au semănat cu cultura a doua
vele de bovine în C.A.P despre radio, televizor, fri­ lei. Pentru învă(ămînt, cul­ te de Congresul al Xll-lea refuzat să lucreze şi au — legume şi plante furaje­
s-au dublat, iar la ovine gider, maşină de spălat, a- tură şi sănătate se cheltu­ al P.C.R.
plecat cu combinele spre re — 1 100 ha.
BUCUREŞ r
dioprogramu
Radiojurnal;
presei ; 8,10
Cîmpul este plin de furaje. De ce 9.05 Audient
diilor; 9,00 1
teniţa: 10,00
10.05 Revista
depozitele sînt încă goale ? 10,40 Doine
lare ; 11,00 1
11.05 Atlas
Este bine cunoscută zi­ lor, dar cauza principală a Evident, o sarcină de că­ Discoteca ,.l
premiera ra
cala potrivit căreia bunul situaţiei total nesatisfăcă­ petenie pentru consiliile de Buletin de
gospodar îşi face iarna car toare existdnte în această conducere ale C.A.P. şi şe­ comoara fol
şi vara sanie. Ea îşi are o privinţă o constituie slaba fii fermelor zootehnice o 12,45 Muzic*
largă valabilitate mai ales organizare a muncii în uni­ reprezintă mobilizarea unor dă; 13,00 De
Meridian-clu
cînd este vorba de pregăti­ tăţile agricole cooperatiste. forţe sporite la strîngerea jurnal ; 10
rea din vreme a unor con­ Cu toate că au dispus de şi depozitarea tuturor re­ ding ; 18,0»
diţii cit mai bune pentru suprafeţe însemnate ocupa­ surselor de furaje. Un ase­ 20,00 La „T
ce“. Solişti
iernatul animalelor. te cu nutreţuri care puteau menea imperativ a fost Maria Pief.r
în unităţile din cadrul fi însilozate, în C.A.P. nu subliniat cu putere de se­ nisie si S ii
Consiliului unic agroindus­ s-au realizat nici jumătate cretarul general al. parti­ 20,30 Azi în
Cadenţe sot
trial Călan, deşi sînt cuno's- din prevederile planului la dului, tovarăşul Nicolae diojurnal :
cute serioasele neajunsuri sortimentul de suculente (?). Ceauşescu, la Consfătuirea dans : 24,00
care s-au manifestat în iar­ Doar la C.A.P. Boşorod, cu cadrele din zootehnie, 0.05—6.00 No
nocturn.
na trecută privind acope­ Bretea Română şi Bretea cunoscind faptul că de mo­
Platforma siderurgică de Ia Călău. Vedere spre aglonierator. rirea deficitului de nutre­ Streiului au fost însilozate dul cum sînt asigurate fu­
Foto: VIUGIL ON’OIU ţuri prin cumpărări, nu cîte 200—800 tone furaje, rajele în fiecare unitate
s-au tras învăţămintele cu­ în timp ce silozurile celor­ depinde decisiv îndeplini­
venite nici penlru viitoarea lalte unităţi au rămas goa­ rea obiectivelor stabilite
A înţelege si a ¡nunei în cunoştinţă de cauză mai aşa se poate explica le. Rău este că la lipsurile privind creşterea efective­
perioadă de stabulaţie. Nu­
lor şi a producţiei anima­
care au existat în iarna tre­
DEVA : Ş
de ce în condiţiile cînd cută n-au reflectat cîtuşi liere. Subordonînd efortu­ II (Patria ;
(Urmate din pag. 1) înţeleg necesitatea- de a se activului sindical din toată cimpul oferă o cantitate de puţin, pînă acum, con­ rile înfăptuirii acestui dezi­ vară) ; Dc
(Arta) ;
acţiona pe linia reducerii întreprinderea, cu care pri­ suficientă de furaje, depo­ ducerile C.A.P. Vîlcele, Ba­ derat se cere ca organiza­ Nu-mi furaţ
consumurilor materiale — lej să se prezinte In ce zitele de nutreţuri conti­ tiz, Bretea Română, Nădăş- ţiile de partid din unităţile căra) ; I se
rmico-financiar. Asta însă — element esenţial al creşte­ constă noul mecanism. A- nuă să fie încă goale sau tia, Strei, Ruşi, Bretea Stre­ agricole' aparţinătoare Con­ dozerul“ <
•cum bine se şti<^ — nu e rii continue a producţiei dunările generale ale oame­ să aibă depozitate cantităţi iului şi altele. Numai aşa siliului unic agroindustrial Cumpăna (A
bocilor
suficient. Noul Ynecanism, nete, insă, cum bine se nilor muncii ce vor avea simbolice de siloz sau fî- se poate explica tărăgăna­ Călan să facă o largă mo­ O simplă (
aplicarea lui presupune pri­ ştie, noul mecanism presu­ loc în luna iulie le vom nuri. rea în efectuarea primei bilizare a forţelor şi mij­ timp (Gră
ceperea în profunzime a a- pune, pe lingă reducerea axa, de asemenea, pe a- Este adevărat că şi insta­ coase la trifoliene sau ier­ loacelor mecanizate la re­ PETROŞANI
(Unir
■cestuia, înţelegerea căilor consumurilor, sporirea con­ ceastă temă. bilitatea vremii a influen­ buri cultivate, precum şi coltatul, însilozarea şi de­ Toma Noiembri
(7
pe care trebuie acţionat. în tinuă a productivităţii mun­ Nicolae Lungu, directorul ţat într-o oarecare măsură în transportul fînurilor din pozitarea grabnică şi fără publica) ; L
scopul adîncirii anchetei cii. creşterea conţinutului I.M. Barza : Va trebui să buna desfăşurare a activi­ cîmp, lucrare care mai stă pierderi a nutreţurilor. sa din trei
noastre, am pus celor trei în metale utile a minereu­ folosim mai mult cadrele de tăţii de strîngore a furaje­ încă sub semnul întrebării. N. TÎRCOB Nu pot tră
(Muncitoresc
interlocutori următoarea în­ lui extras, folosirea la ca­ specialitate în lămurirea Castele de
trebare : farul) ; LOI*
pacitate a maşinilor, utili­ oamenilor asupra noului Ambalajele trebuie reintroduse (Minerul) ;
Ce împiedică aplicarea zarea timpului de lucru mecanism, ca şi în aplica­ în circuitul comercial- Cronica ai
seriile I-TI
noului mecanism ? ş.a.m.d. rea lui neabătută. în acest URICANI :
sens îi vom mobiliza la gă­ De ambalaje — lăzi, lă- spatele restaurantului Trsn-, Noiembrie) ;
Gheorghe Matei: Să iau Ce s-a făcut şi sirea de noi căi şi soluţii diţe, sticle ş.a. —, unităţile silvania, iar cei din foto­ nodăm înt
un exemplu concret. Noi pe linia creşterii producti­ producătoare au nevoie în grafia de jos în spatele a- ră (S t c a i
trebuie să scoatem la su­ ce se va mai face vităţii muncii, reducerea permanenţă. Au nevoie, dar limentarei de pe strada Flo­ ORAŞTIE : :
călăreţ
(Pat
prafaţă circa 2 700 vagoneţi cheltuielilor materiale. în ele stau de multe ori zile ria, bloc 4. Se mai cere tragică (Fir-
cu minereu intr-o zi. Ei bi­ Din cele relatate de cei prezent, cu sprijinul cen­ în şir neridicate (pe motiv făcută o precizare : imagini GIU-BAl: E
(Casa de ci
ne, trebuie să realizăm asta cu cure am' stat de vorbă tralei, încercăm să găsim de... etichetă sau altele). în cum sînt cele de faţă pot TEG : Rup
cu cheltuieli de energie cit rezultă că s-a întreprins modalităţile rentabilizării fQtocriţica noastră, am sur­ fi înlîlnite nu numai în (Popular) : 1
mai mici, ceea ce presupu­ cite ceva în ce priveşte în­ activităţii noastre, în per­ prins două aspecte. „Mun­ Deva, ci şi în alte locali­ flacără : CA
ne întreţinerea în cele mai ţelegerea şi aplicarea nou­ spectivă. ţii“ de lăzi pe care îi ve­ tăţi ale judeţului, deci si­ Anastasia tr
culturăl ; ST
bune condiţii -a locomotive­ lui mecanism economic. Să Concluzia ce reiese din deţi în fotografia de sus au tuaţia e oarecum generală ticul (Mineri
lor şi vagoanelor. Din pă­ le dăm cuvîntul factorilor ancheta noastră este cit se fost... imortalizaţi în data şi asta trebuie să dea de hali, cîinc r
cate, în acest domeniu în- în sarcina cărora cade a- poate de limpede, de aceea de 7 iulie a.c. în Deva, în gîndit celor în cauză !... 'vq) .
tîmpinăm o seamă de greu­ ceastă cerinţă de mare în­ o punctăm doar: La I.M.
tăţi deoarece vagoneţii pro­ semnătate actuală. Barza trebuie făcut mai
duşi la U.U.M.R. Crişcior au Andron Junea, secretar mult pentru ca atît cadre­ ! I ii OT
tablă prea subţire şi nu cu probleme de propagan­ le de conducere cit, mai a-
circulă decît jumătate din dă în cadrul comitetului les, cele de execuţie, în­
timpul ciţ ar trebui să fie de partid : Ne-am preocu­ tregul colectiv să înţeleagă Rezultatele
folosiţi, ceea ce încarcă pat de cunoaşterea şi apli­ şi să militeze cu toată răs­ iunie:
cheltuielile materiale. carea noului mecanism, dar punderea pentru aplicarea Extr. I : 1
Nicolae Careja: Lăcătu­ nu suficient. De aceea, ne noului mecanism economi- 5, 32, 56, 49.
Extr. Il-a:
şii au datoria să execute propunem ca în viitor să co-financiar. Din răspunsu­ 45, 86, 9, 42
reparaţii de cea mai bună milităm mai mult în acest rile cadrelor de conducere Fond total
calitate. Din păcate ne lo­ scop. Vom explica princi­ reiese că „se vor lua mă­ 979 050 lei.
vim de o seamă de greu­ piile producţiei nete, la în­ suri“. Dar noul mecanism
tăţi, cum ar fi calitatea sla­ treg activul de partid, adu­ economic se aplică. Firesc
bă a unor scule — pînzele nările generale ale orga­ ar ii fost să ne relateze
de bomiaer, de pildă — în nizaţiilor de bază vor fi o- concret ce s-a făcut în a-
atelier avem utilaje vechi, rientate mai mult pe ideea cest sens şi ce îşi propun,
cuptoare care consumă de a găsi căile şi metodele tot concret, pentru ca fie­ Timpul j
mult. aplicării indicaţiilor secre­ care om al muncii să în­ ziua de 12 i
general inst
ioan Codreanu r Una din tarului general al partidu­ ţeleagă şi să acţioneze în schimbător,
căile cele mai însemnate lui în ce priveşte noul me­ spiritul autoconducerii şi care vor
ter de av
spre rentabilitate este re- canism. Propaganda vizua­ autogestiunii economico-fi- de descărc
condiţionarea pieselor de lă va fi îmbunătăţită. nanciare. Pentru că, numai Vîntul va su
schimb. Pînă acum am rea­ Constantin Borşa, pre­ în acest mod munca oame­ derat din vt
rile minime
lizat ceva în această direc­ şedintele comitetului sindi­ nilor se va încadra deplin între 12 şi
ţie, dar np totul. Mai sînt catului pe întreprindere: şi complet în cerinţele im­ temperaturii <
piese ce pot fi recondiţio­ Va trebui să coborîm acti­ puse de principiile acestui 21 şi 26 gra
dină.
nate — cum ar fi pistoa­ vitatea noastră în rîndul mod nou, revoluţionar de a La munte,
nele de la ciocanele de aer oamenilor ce muncesc în organiza munca, de a înde­ lă cu cerul i
comprimat — dar nu avem subteran. Ne-am propus să plini sarcinile de produc­ Vor cădea a
însoţite de <
utilajele necesare. organizăm, la jumătatea a- ţie, de a conduce şi auto- trice. (Metec
Din spusele celor trei in­ cestei luni, o întîlnire a conduce eficient întreaga ciu : Liana '
tervievaţi reiese că oamenii cadrelor de conducere, a activitate a întreprinderii.