Page 45 - Drumul_socialismului_1980_07

uw ~T5îW

PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ

Mecanizatorul Petru Breteaua, decanul de vîrslă at secţiei de mecanizare din Bo­
buna, este unul dintre cei mai harnici şi conştiincioşi mecanizatori. Iată-1, surprins ¡>e pe­
liculă de fotoreporterul ziarului nostru, lucrind de zor la balotares paielor la C.A.P. Bo-
bibva, unitate care a încheiat recoltarea orzului. Foto : VIKG)t, ONOIU
Of IGAIM AL 1 SOMIT ETULUIJ UDETiEAIU HUI UED lOA Ri l AL iii 1

L
S
|ş 1 AL C 0 IU ILIU I II P OPULA R JUDEŢEAN • Secerişul orzului a intrat in etapa finală
timelor suprafeţe în consi­
Anul XXXII, nr. 7055 DUMINICĂ, 13 IULIE 1980 4 pagini — 30 ban! • In unităţile agricole socialiste de stat şi coo­ liile unice agroindustriale
peratiste din judeţul nostru, orzul a fost recoltat, Deva, Geoagiu şi Brad,
pină la 12 iulie, de pe 4 907 hectare • La bazele precum şi în întreprinderi­
de recepţie s-au livrat in total 6 277 tone de or* le agricole do stat. Acum,
ÎN LUMINA ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL din care 2 785 tone fond de stat şi 3 492 tone la in toate unităţile agricole
F.N.C. • Au fost eliberate de paie 2 971 ha, s-au din judeţ se dă bătălia
NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA PLENARĂ LĂRGITĂ pregătit pentru culturi duble 1 533 ha şi s-an în- pentru slrîngerea şi îhma-
sămînţat cu legume şi diierite plante de nutreţ gazinarea recoltei de orz
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII 1 425 ha. pe ultimile sute de hecta­
re. A mai rămas de recol­
tat ceva mai mult de şapte
Secerişul orzului a intrat
Valorificarea deplini, eficienta în etapa finală în toate u- diu consiliul unic llia —- procente din întreaga su­
Sălciva, Zam, Burjuc, llia,
prafaţă cultivată. în cel
Gurasada, Bretea Mureşa-
nităţile agricole socialiste
din judeţul nostru. După nă, Sîrbi şi Brănişca. Din mult două zile bune dc lu­
consiliul unic agroindus­
consiliul unic agroindus­
cru in cîmp această lucra­
a resurselor materiale refolosibils trial Simbria, care a înche­ trial Brad au terminat se­ re se va încheia şi se va
trece cu toate forţele la
cerişul C.A.P. Va(a de Jos,
iat primul pe judeţ seceri­
şul orzului, au mai rapor­ Birlin, Lunca şt Complexul recoltarea griului.
niîe actuale şi de perspec­
„Problema recuperării, colectării şi refolosirii mate­ tivă ale dezvoltării econo­ tat terminarea recoltării a- zootehnic Birlin. Se acţio­ N. BADiU
rialelor trebuie privită ca o parte importantă a asigu­ miei noastre naţionale. încă cestei culturi şi unităţile nează pentru recoltarea ul-
rării materiilor prime şi materialelor necesare activită­ se mai fac organizări, se
ţii de producţie“. mai caută soluţii, se mai
NICOLAE CEAUŞESCU aşteaptă precizări de la or­ âcfionăiti cu maximă responsabilitate pentru perfecţionarea
ganul central coordonator
pe economie in acest do­
în actuala conjunctură e- şedinţa plenară lărgită a meniu, respectiv de la Mi­ continuă a activităţii irgani/aţiilor sindicale
nergetică mondială, cînd re­ Consiliului National al Oa­ nisterul Aprovizionării Teh-
sursele de materii prime menilor Muncii, din 13 iu­ nico-Materiale şi Controlu­
se anunţă în continuă scă­ nie a.c. lui Gospodăririi Fondurilor — Orice îmbunătăţire a stabilit ca principalele ne­
dere, iar preţurile lor in­ încadrarea în aceste im­ Fixe. De asemenea, nu s-a activităţii intr-un domeniu Convorbire cu tovarăşul ajunsuri în aplicarea co­
tr-o permanentă creştere, perioase cerinţe calitative reuşit implantarea temeinică sau altul trebuie să por­ GRAJIAN FAUR rectă a principiului muncii
nimeni nu-şi mai poate per­ ale dezvoltării activităţii e- nească de Ia cunoaşterea preşedintele Consiliului şl răspunderii colective po­
mite să risipească valori conomice presupune preo­ în conştiinţa fiecăruia a ne­ exactă a realităţii şi apoi judeţean al sindicatelor trivit sarcinilor reieşite din
materiale chiar neînsemna­ cupări asidue, eforturi sus­ cesităţii gospodăririi cu ma­ de la primenirea şl dina­ holăririle Congresului al
te la pilma vedere. Dimpo­ ţinute în fiecare colectiv ximă grijă şi răspundere a mizarea stilului şi metode­ facem din fiecare organiza Xil-loa al partidului; con­
trivă, se duce o luptă asi­ de muncă, la toate nivelu­ resurselor secundare do lor de muncă. Admiteţi că ţie sindicală o forţă puter­ ţinutul slab al unor docu­
duă pentru recuperarea şi rile de organizare şi con­ orice natură, a colectării şi acest adevăr este valabil şi nică în îndeplinirea sarci­ mente prezentate în şedin­
repunerea lor în valoare. ducere a întreprinderilor, predării lor către unităţile pentru sindicate ? nilor pe care partidul le ţele lunare ale grupelor
Astfel, gospodărirea cu ma­ centralelor, ministerelor. în specializate pentru a fi re­ — Fără îndoială. Sindica­ pune în faţa noastră. sindicale; organizarea de­
ximum do eficienţă a ma­ susţinerea acestei importan­ introduse grabnic şi cu tele sînt organizaţii de — Pe ce constatări v-aţi fectuoasă a unor şedinţe (u-
teriilor prime şi materiale­ te activităţi şi pentru a-i efect economic ridicat în masă, avînd în componenţă fundamentat acţiunea ? neori formale) ; neurmărirea
lor, atragerea în circuitul e- asigura o eficienţă ridicată, circuitul producţiei mate­ oameni do toate profesiile. — Am luat-o, ca să spun rezolvării concrete a pro­
conomic a materiilor prime printr-un Decret al Consi­ riale. Procesul de omogenizare a aşa, invers, adică de la e- punerilor oamenilor muncii
vechi, materialelor refoîo- liului de Stat au fost sta­ Aşa se face că la I. E. societăţii fiind un proces fect la cauză şi do la ve­
sibile, pieselor şi suban- bilite măsurile privind re­ Deva-Ghişcădaga şi la C.T.E. complex şi de durată, în ca­ riga cea mai mică, dar cea — să constituie obiectul
samblolor provenite din cuperarea şi valorificarea Mintia, pe şantierele de la re sînt implicate numeroa­ mai importantă -— grupa- analizelor şi masurilor
dezmembrarea fondurilor resurselor materiale refolo- Călan şi Rîu Mare-Retezat, se organizaţii politice, de sindicală — pină la orga­ noastre, pentru a le avea
fixe constituie o latură deo­ sibile, utilizarea şi circula­ la unele întreprinderi mi­ masă şi obşteşti, aceste nul judeţean. Concret, am în permanenţă în atenţie şi
sebit de importantă a creş­ ţia eficientă a ambalajelor, niere din Valea Jiului, în deziderate se impun. Noi depistat principalele nea­ a acţiona pentru lichida­
terii eficienţei întregii acti­ stabilindu-se în mod con­ alte unităţi economice şi pe avem datoria să veghem şi junsuri, efectele lor esen­ rea lor.
vităţi economice. Folosirea cret răspunderile şi atribu­ şantiere de construcţii, e- să acţionăm pentru lichida­ ţiale, cauzele care le-au
deplină a tuturor resurselor ţiile ce revin în acest do­ xistă mari cantităţi de fier rea neajunsurilor care se generat. Acţiunile noastre Convorbire consemnată de
materiale permite economi­ meniu ministerelor, centra­ vechi ce aşteaptă să fie co- mai manifestă in activitatea le-am îndreptat asupra cau­ V. PĂTAN
sirea unor însemnate can­ lelor, întreprinderilor, con­ sindicatelor, să ne perfec­ zelor pentru a avea, mai
tităţi de materii prime, re­ siliilor populare, unităţilor (Conlinuare în pag. a 2-a) ţionăm continuu munca, să apoi, efectele dorite. Am (Continuare în pag. o 2-a)
ducerea consumurilor de socialiste de stat şi coope­
combustibil şi energie, di­ ratiste, organelor centrale,
minuarea efortului valutar tuturor colectivelor de oa­
al statului, asigurînd con­ meni ai muncii, fiecărui ce­
diţiile necesare dezvoltării tăţean. în fiecare judeţ au
în ritmuri rapide a eco­ fost reorganizate, după cum
nomiei naţionale. „Pentru se ştie, întreprinderile ju­
multe sectoare, prin recu­ deţene de valorificare a
perarea şi refolosirea mate­ materialelor refolosibile
rialelor putem şi trebuie (I.J.V.M.R.), care-şi desfă­
să asigurăm pină la 50 la şoară activitatea la cote
sută şi chiar peste 50 la mai mult sau mai puţin efi­
sută din necesarul de ma­ ciente. Deocamdată, lucru­
terii prime“ — arăta tova­ rile nu merg aşa cum ar
răşul Nicolae Ceauşescu la trebui, aşa cum cer sarci-
lubfrea
W(i(ENTll
acestor oameni ce muncesc
în întunericul pumînlului“.
Vestea o aflasem în chiar Deunăzi, la Petroşani, E-
seara zilei în care s-a pro- duard Ilaring, studentul din
rlus evenimentul — 31 mar­ anul I al facultăţii timi­
tie 19S0. A sosii pc calea şorene de ştiinţe economice
undelor, odată cu emisiu­ era înconjurai de prieteni,
nea „orele serii“: primul de cunoscuţi. Dăduse „o fu­
transplant de rinichi reali­ gă“ pină acasă, să-şi vadă,
zat la Timişoara! Al cin­ între două examene, părin­
cilea din {ară! Ascultam ţii. Pc chip, în ochi, iriza­ J face priu muncă patriotică ccnlo dotări social-edilitare © INSTALAŢII DE MULS ,
cu emoţie detalii împărtă­ rea frumoasă şi caldă a •» de către cetăţeni. la I.P.E.G. Deva, secţia Po­ ELECTRICE. La fermii zoo- l
şite reporterului de medi­ bucuriei, a izbînzii, a iubi­ 1 iana Kuscăi — Tcliuc, se nu­ tehnică a C.A.P. Căstău au K
fost aduse, in cadrul pro- *
cul chirurg şi deodată am rii. Cui îi era ' adresată, © SPEOLOGII. Membrii mără şi noua cantină cu 60 gramului de modernizare, |
clubului
de
„Za-
speologie
tresărit: medicul vorbea oare, această caldă iubire ? rand“ din Brad s-au intilnit de locuri deschisă la Vadu două instalaţii de muls cler- %
Dobrii.
despre minerul Geza Iia- Părintelui său care îi ■ este © ACŢIUNI EDILITAR- la peştera Ionileşti (Bulze.ş- trice care se află în curs de ^
ring de la Pctrila: „Acest de două ori lată, pentru că , g GOSPODĂREŞTI. In cadrul tii de Sus) cu echipajul ex­ montare într-un grajd cu o
capacitate de 200 locuri. Lu- '
acţiunilor cu caracter edili-
©
OLIMPIADA
CON­
om ne-a dat un curaj ne­ i-a dăruit pentru a doua I tar-gospodărese întreprinse pediţiei pioniereşti „Indaga- STRUCTORILOR. Tn cadrul crările de montaj se vor 1
bănuit, el ne-a îmbărbătat oară viată ? Medicilor şi a- J do consiliul popular Veţel, tores“ din Borca (Neamţ), unităţilor Trustului de con­ termina pină la sfîrşitul «-
pe noi, medicii, el, care îşi sislcnlelor care şase orc în 3 Întreţinere şi reparaţii la deţinător al trofeului „Buso­ strucţii Hunedoara, au loc cest ci luni.
a in prezent se Iac lucrări do
la de aur“ pe 1980. Intilnirea
dăruia un rinichi pentru ca şir s-au luptat cu viata lui. J drumurile de legătură intre a fost deosebit de instructi­ în prezent întrecerile pe me­ MIRCEA LEPĂDATU )
fiul său, Editară, să supra­ pentru izbînda vieţii lui ? I centrul do comună şi satele vă pentru toţi participanţii. serii intre zidari, dulgheri,
vieţuiască, ne-a insuflat o Colegilor şi prietenilor a * Mintia şi Herepeia. tn acest şi fierari-betonişti. Ciştigăto-
imensă încredere în reuşi­ căror sînge îl simte în ve­ î scop s-au transportat peste ffi CANTINA pentru mi­ rii întrecerii vor participa la
tă. Marc har, multă lumi­ ne, dîndu-i putere ? 1 200 tone de pietriş. Aştcrne- nerii DE I.A PROSPEC­ faza po trust a „Olimpiadei
rea pietrişului pe drum se
*
nă sălăşluieşte în sufletul LUCIA LICIU ŢIUNI. Printre cele mai re­ constructorilor“.
r* 0