Page 49 - Drumul_socialismului_1980_07

Pririir-o mai mar® mobil ham
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ't
iîsia Petri!® îşi poate realiza

sarcinile ie plin şi angajamentele

te şi concediile medicale, în
număr mare in lunile de
ABA1ME- III' vară. Paradoxal, la acest
mm 1 fi o planului sector îmbolnăvirile nu apar
dotării tehnice SPtOIIŞfl
®
eaaeettm’sraaaixa NIVcLUL 0 ¡naltei calificari aazi&ăisiswxxmad frecvent iarna, cum e fi­
resc, din cauza condiţiilor
într-un clasament al rod­ dresării producţiei, mai ales climatice, ci vara. Probabil
niciei muncii, in primele că nici rezultatele primei din dorinţa unora de a-şi
luni ale acestui an, mina decade a lunii iulie nu sînt prelungi concediile. Despre
Petrila s-a situat mult timp promiţătoare. indisciplină am ii dorit să
pe locurile fruntaşe. Iată „Principala piedică in ca­ discutăm cu secretarul or­
însă că plusul la producţia lcă realizării sarcinilor de ganizaţiei de partid, Eugen
de cărbune, acumulat cu plan pe semestrul I — ara­ Kuty, dar fiind ocupat cu
grijă timp de cinci luni, tă ing. Pavel Vladislav, şe­ ,,o aită problemă“, s-n es­
este aproape anulat de mi­ ful sectorului II — a con­ chivat de ia explicaţiile so­
nusul din Juna iunie. Cele stituit-o transportul mate­ licitate. Oricum, am primit
mai mari răinîneri in urmă rialelor. Am dezechipat un asigurări că „începind de
le-au acumulat sectoarele I, abataj mecanizat, iar trans­ mîine“ (adică clin 10 iulie,
11 şi III. portul celor 98 de secţii cit data documentării fiind 9
Am încercat să aflăm a avut complexul a afectat iulie) sec torul 1 îşi va rea­
cauzele care au dus la a- transportul celorlalte mate­ liza sarcinile zilnic pină la
ceastă-stare de fapt şi mă­ riale. în aceeaşi măsură sfirşitul anului. Acesta-i
Anul XXXII, nr. 7056 MARŢI, 15 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani surile luate în vederea re- ne-au încurcat defecţiunile principalul obiectiv. Cu un
Ia combine, datorită orga­ efort în plus se va încerca
nului tăietor. Dacă în sec­ şi recuperarea unor res­
torul nostru ar exista un tanţe.
1985 - 1980 - ANI DE PROFUNDE flux do benzi bine puse la Se pare însă că, in ge­
99 punct nu am mai avea a- neral, l.M. Petrila suferă
litea probleme cu evacua­ din cauza unor efective re­
TRANSFORMĂRI ÎNNOITOARE te rea cărbunelui. Aceasta duse numeric, din moment
consider că ar fi principa­
ce şi inginerul şef Ion Mir-
la măsură caro ar duce la logeanu, dintr-o lungă se­
realizarea planului". rie do cauze ale slabelor
Prinlro cauzele caro, de rezultate a început cu a-
asemenea, duc la rezultate ceosla. „Efectivul a scăzut
slabe, şeful sectorului a e- faţă de 1979 cu aproape 200
numernt şi lipsa efectivului do oameni, sînt multe pen­
complet, precum şi aplica­ sionări, fluctuaţia c mare,
rea în continuare a tehno­ iar planul e în creştere.
logiei de exploatare în a- (Facem o paranteză aici să
vans. arătăm că mina Petrila dis­
pune totodată de un grad
Sectorul cu cel mai mare destul de ridicat de meca­
M r~i trainic al împlinirilor minus esle sectorul I (a- nizare, în continuă creşte­
proape 9 000 de tone de la
re. Deci, sporul de produc­
HfT h INDUSTRIE începutul anului). Aici, cau­
US* m Profundele transformări prin munca rodnică şi pli­ zele sînt ¡reasigurarea liniei ţie ar fi trebuit să aibă loc
Mâ/v! uşoară ccononiicQ-socialc care au nă dc răspundere depusă în de front şi minusul de o- pe seama creşterii produc-
L_J avut loc în ultimul dece­ scopul realizării obiective­ feclive, dată fiind fluctua­
7 •prawsmtanesR C. IOVĂNESCU
// / niu şi jumătate în viola tu­ lor cconomico-socialc stabi­ ţia mare, mai ales in ulti­
Mrtl/A MATERIALE DE ORI turor localităţilor patriei se lite în decursul a trei cin­ mele luni. La acestea se
cinale.
75KY//I CONSTRUCŢII regăsesc pregnant şi în co­ Cu sprijinul acordai de adaugă absenţele nemotiva­ (Continuare in pag. a 2-a)
muna noastră. Perioada
¿6 / / / / "" - - - - - y- 1 i
■yve//tSKBUM care a trecut de la Congre­ stal a sp.orit an de an gra­
//// / sul al IX-lea al partidului dul dc mecanizare şi chi­
\ /A CONSTRUCTS? S, j ORI a constituit pentru toate sa­ mizare a agriculturii. s-a INSAMÎNŢAREA
9
:V////l DE MAŞINI tele aparţinătoare comunei extins volumul lucrărilor de
///// / ^ Pui perioada celor mai rod­ îmbunătăţiri funciare şi s-a CULTURILOR DUBLE
///a energie f 3J\ ORI nice şi fructuoase împliniri asigurat ridicarea producţiei
Ia hectar la toate culturile.
'll//// 1 ELECTRICA' clin întreaga istoric a aces­ În acelaşi timp s-au înre­ cîf mai repede dupăseceriş
tor aşezări rurale. Urmîncl
¡////y/\ METALURGIE în neabătut politica înţeleaptă gistrat rezultate demne de
1» **"£JLÂ
| FEROASA' mi a partidului, indicaţiile şi evidenţiat in ceea ce pri­ ® Toate suprafeţele acum cinci secerişul orzului
veşte dezvoltarea sectorului
INDUSTRIE om îndemnurile secretarului său zootehnic, care in prezent pianuicale trebuie culti­ s-a încheiat sau este pe ter­
r f~ EXTRACTIVA [33 general, tovarăşul Nicolae cuprinde peste 0 000 bovi­ vate cu legume, respec- minate în consiliile unice
196S 1980 Ceauşescu, locuitorii comu­ ne, 12 000 ovine. 1 000 por­ tindu-se structura sorti­ amintite, precum şi în une­
mentala prevăzută © în-
le cooperative agricole de
nei noastre şi-au mobilizai
cine şi mai mult dc 13 000
toate eforturile pentru a va­ păsări. Pentru a valorifica sămînţarea culturilor fu- producţie?
lorifica superior potenţialul deplin potenţialul zootehnic rajere trebuie realizată însămlnţarea culturilor
ci economic, punind accen­ de caic dispunem şi a ne cit mai grabnic, pe ţoale succesive a rămas mult in
in cei 15 ani care au tre­ de mobilă Petrila — uni­ tul pe dezvoltarea în ritm aduce o contribuţie mai în­ suprafeţele stabilite prin urma prevederilor înscrise
în grafice. Aceasta pentru
plan, la fiecare unitate
cut de la Congresul al IX- tăţi moderne, care reali­ susţinui a agriculturii şi pe semnată la fondul de stat, agricolă socialistă. că nu s-a acţionai în mod
creşterea aportului la con­
lea al partidului, industria zează o gamă largă de avem prevăzute — în lu­ operativ pentru eliberarea
judeţului Hunedoara a cu­ produse pentru economia stituirea ¡ondulai centralizat mina obiectivelor stabilite Anul acesta s-a prevăzut terenului de paie şi asigu­
noscut ritmuri de dezvolta­ naţională. de produse agroalimcalare să se insumînţeze cu cea de rarea frontului de lucru ne­
re fără precedent, sporin- Această dinamică a in­ al statului, fireşte, pe a- IOAM GRUESCU , a doua cultură — legume cesar executării arăturilor,
duşi considerabil ponderea dustriei judeţului nostru în ccaslă bază s-u ridicat con­ secretarul Comitetului şi diferite plante pentru nu­ pregătirii terenului şi se­
in economia naţională. A- ultimii 15 ani a făcut ca tinuu nivelul de trai al lo­ comuna! de partid, treţ — suprafeţe mult mai mănatului culturii a doua.
lături de ramurile tradiţio­ ritmul mediu anual de creş­ cuitorilor, aspiraţiile sine primarul comunei Pui mari decit în anul trecut şi Astfel s-a creat un mare
nale c!e pe aceste melea­ tere a producţiei industriale prosperitate şi o viată lot —-------------- în unităţile agricole socia­ decalaj între recoltat, eli­
guri — mineritul şi siderur­ mai bană. împlinindu-sc {Continuare în pag. a 2-a) liste din cadrul consiliilor berarea terenului şi semă­
gia —, alături de chimie şi pe judeţ să fie de 7,2 la unice agroindustriale Uia nat. In consiliul unic agro­
energetică, de economia fo­ sută, iar volumul produc­ şi Dobra. Aceste culturi industrial llia, presele de
ţiei uşoare a crescut în a-
restieră şi industria alimen­ cest interval de 10,4 ori. Ca trebuie .semănate — aşa balotat funcţionează cu mari
tară, de construcţia de ma­ urmare, a crescut conside­ cum s-a indicat do către întreruperi din cauza dese­
şini care, în această peri­ secretarul general al parti­ lor defecţiuni ivite în tim­
oadă, s-au dezvoltat şi mo­ rabil numărul locurilor de dului, tovarăşul Nicolae pul lucrului, dovadă că s-a
dernizat cu paşi rapizi, pe muncă — cu 36 000 din Ceauşescu, cu prilejul re­ făcut rabat la calitatea re­
harta economică a judeţu­ 1965 şi pină azi popu­ centelor consfătuiri cu ca­ paraţiilor şi reviziilor. La
lui nostru au apărut ra­ laţia ocupată în economia drele din agricultură şi a aceasta se adaugă şi faptul
muri noi - industria uşoa­ judeţului fiind în 1980 de vizitei do lucru întreprinse că nici o unitate nu folo­
ră şi a materialelor de 474 la 1000 de locuitori, în unităţi agricole din ju­ seşte la adunatul paielor şi
construcţii — care se ali­ Să notăm şi alte cîteva ci­ deţul Constanţa — cit mai transportarea lor greblele,
niază unităţilor moderne de fre care vorbesc elocvent repede după seceriş, chiar furcile şi carele. Toţi aş­
profil din ţară. Au fost despre progresul rapid al a doua zi. Aceasla impune teaptă să li se baloteze pa­
construite peste 40 de uni­ industriei hunedorene în cei ca organele de partid şi do iele şi să le transporte cu
tăţi industriale noi, unele cu 15 ani de cînd la conduce­ stal comunale, consiliile u- camioane şi tractoare cu
mare pondere în economia rea partidului nostru se află nice agroindustriale, con­ remorci. Alto întirzieri sur­
judeţului şi a ţării. Să a- cel mai iubit dintre fiii a- ducerile unităţilor agricole vin pentru că nu se asigu­
mintim doar C.T.E. Mintia, cestei naţiuni, tovarăşul de slal şi cooperatiste, ca­ ră oameni pentru sănii la
I.M.C. Deva-Bircea şi I.L. Nicolae Ceauşescu. Produc­ drele de specialişti, să a- transportul baloţilor cure
Deva-Chişcădaga, Ţesătoria ţia anului 1965 în judeţul corde aceeaşi atenţie reali­ stau împrăştiaţi pe cîinp.
de mătase Deva, minele nostru se realizează astăzi zării planului la însămin-
Paroşeni şi Bârbâteni, lami­ în : 157 zile la fontă, 204 Din geografia nouă a localităţilor lumedorene : centrul ţarea culturilor succesive N. ZAMFIR
norul bluming, furnalele 8 zile la oţel, 174 zile Ia la­ civic li rad. Foto : VICTOR DEAIA ca şi recoltării păioasolor.
şi 9, oţelăria electrică, la- minate, 134 zile la cărbu­ Cum se prezintă situaţia (Continuare în pag. a 2-a)
minoarele de sîrmă 1, 2, 3, ne, 101 zile la energie e-
r tr rxirzt/ * taţtsrf V w.«w f csrrrrr y rxxzr* V rsseuf V xi
r /
r r «M-xrrf r Beyyef » texeve O tom? & •
fabrica de oxigen, lamino­ lectrică. Sînt cifre care a- r tr mrmtr w r r r semxt v mrecr r nwat r irxmtt er ve.ve.rc r tmerxf i
rul de semifabricate — toa­ testă forţa continuă eres- fost susţinute şi prin frumoa­ proape 1 200 <lc elevi din ju­ din acest an, consiliul popu­
te din cadru! C.S. Hune­ cîndă a economiei româ­ se imagini de diafilm. deţul nostru vor pleca să-şi lar a organizat numeroase
doara, întreprinderile de neşti, justeţea politicii parti­ petreacă o parte din vacanţa acţiuni de întreţinere a dru­
mare în una din taberele : murilor ce leagă oraşul de
,tricotaje de la Petroşani dului nostru de industriali­ m o noua activitate Nucşoara (Arad), Voincsti localităţile aparţinătoare, la
şi Hunedoara, întreprin­ zare socialistă a patriei — DE PRESTĂRI. Iii scopul u- (Argeş), Buciumcul (Galaţi), care au luat parle numeroşi
derea de confecţii Vul­ factor primordial de pro­ 81 ..DACIA, DE DA BUUE- nei mai bune serviri a popu­ Dclineşti (Caraş-Severin), Sa­ cetăţeni. Astfel că, pină in
laţiei, la unitatea „Autoser­
can, Fabrica de încălţă­ gres şi bunăstare a poporu­ BISTA LA DECEBAL“... s-a vice“ a cooperativei „Mure­ tul de vacanţă Braşov, Uean- momentul de faţă din cele
minte Hunedoara, Fabrica lui. intitulat colocviul de istorie şul“ din Deva a fost intro­ da (Sălaj), Odvos (Arad) şi 4 00« de zile muncă, s-au
Baia dc Aramă (Mehedinţi).
caro a avut loc la Casa dc dusa recent o nouă activita­ realizat deja 2 000.
te, prin dotarea cu aparatu­
cultură din Brad, in cadrul ră multitesler. Se efectuează C. ARMEANU
căruia un grup de profesori operaţiuni de verificare a a- n MUNCA PATRIOTICA.
ÎN ZIARUL DE AZI : de la şcolile din localitate au prinderii, carburaţici, analiza Cetăţenii oraşului Călan s-au
prezentat iu faţa participan­ gazelor arse ş.a. angajat, la începutul aces­
Viaţa de partid : Munca colectivă şi răspunderea per­ ţilor o scrie dc aspecte pri­ tui an, să presteze 4 0C0 zile
sonală — laturi inseparabile în activitatea de conducere vind geneza, formarea şi dc muncă patriotică Ia mo­
1
Dacia 2050 : „Tot înainte ' lupta poporului dac pentru ÎS ?N TAI ;ERE ŞCOLARE. dernizarea drumurilor din lo­
independentă. Expunerile au în zilele dc li; şi 17 iuiie, »- calitate. în perioada trecută
Hunedoara — Actualităţi
yor J? zWW t a s.norf y sţoise a t/xm jr eantf a f jxxz-x o jusou, y uxxrj a tauxx jc i - s xc w t » / ¿j-ters» f ,r yvnnt / acvrm a nerr-ty a KNx* a nemet * »siwm e sxvm a M te>