Page 5 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 5
PROLETARI PiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ 1 | ÎNNOIREA |f
ţ PRODUCŢIEI 1 1
\ Colectivul de muncă t
/ al întreprinderii chimî-
J oe din Orăştie se preo-
ţ cupă permanent de în-
l notirea producţiei. In pc- 1
l noada care a trecut din )
ţ acest an au fost intro- L
duse în fabricaţie un /
marc număr de produse 1
, noi sau rep role claie. în ^
\ acest fel, sarcina aferen- <
^ tă primelor şaac luni ale »
fi.... ......... .................................. J
e DIN CRONICA }
ÎNTRECERI!
SOCIALISTE
i lui 1980, de a se înnoi
1 producţia marfă cu 30,2
ţ la sută, a fost realizată
l şi depăşită, produsele
/ noi şi rcproiectate a-
J vînd o pondere de 41,7
la satiă din totalul pro
I ducţiei marfă.
Anul XXXII, nr. 7045 MIERCURI, 2 IULIE 1980 4 pagini — 30 banî
PESTE SARCINILE
Aspect cotidian de muncă din timpul elaborării iutei şar
\ DE PLAN je de fontă.
Agricultura hunedoreană - pe calea ^ Muncitorii, tehnicienii
r şi inginerii Intreprinde-
ţ rii de materiale de con- Expoziţia şcolară de creaţie tehnico-ştiinţifică
înfăptuirii unei profunde revoluţii ’ zaţi de organele şi or
i strucţll Deva — moblH-
ganizaţiile de partid — Biiant rodnic pe măsura
Pornind de la realitatea înalt randament este sub depun eforturi stăruitoa
că agricultura reprezintă o liniată şi de făptui că in re pentru a-şi realiza muncii depuse
ramură de bază a econo perioada de referinţă s-a planul producţiei fizice,
miei noastre naţionale, înregistrat o creştere cit a- element esenţial în a-
partidul a pus şi pune în proape 27 000 capete a e~ plicarea noului meca C Irele didactice .şi ele văţă mint. realizate de ca
continuare în centrul poli fee tivului de bovine, cu nism economic, al auto- vii şcolilor hunedorene dre didactice, dar mai ales
ticii sale agrare realizarea 588 000 la specia porcine conducerli şi autogestiu- sînt angrenaţi intr-un efort dispozitive .şi aparate cu
unei agriculturi moderne şi cu peste 1 500 000 cape nll. Prin această străda permanent de desluşire a caracter didactic realizate
intensive, de înaltă produc te la păsări. Ca urmare a nie, colectivul I.M.C. De tainelor ştiinţei, de mate în cadrul cercurilor şi ate
tivitate, care foloseşte cele utilizării cu randament ri va raportează la sfirşi- rializare a acestora în lierelor, de către elevi şi
mai noi cuceriri ale ştiin dicat a bazei tehnico-ma- tul celor şase luni tre creaţii tehnico-şti i nţif ice. cadre didactice de la li
ţei în scopul creşterii apor- teriale producţiile totale de cute din acest an, reali Pentru amploarea pe care ceele cu profil mecanic din
tutui la sporirea venitului cereale, cartofi şi legume zarea peste sarcinile de o cunoaşte în şcoli creaţia judeţ. Aceste lucrări se a-
O astfel de dinamică s-a Ut
naţional şi la ridicarea au crescut de cîte 2—3 ori. plan a 11 tone polisti- tehnico-ştiinţifică este e- daugă altora deja incluse
bunăstării întregului popor, e ren, 181 inc b.c.a. armat locventă expoziţia deschisă în pianul de asimilare şi
înscriindu-se ferm pe a- lor de sinteză, cifrele care înregistrat, de asemenea, la şi alte produse. în aceste zile la Liceul in producţie al Ministerului
ceste coordonate, agricul ilustrează progresul agri producţia de carne, lapte, dustrial nr. 4 Deva, sub Educaţiei şi Invăţămîntului,
tura hunedoreană a înre culturii hunedorene de-a ouă, lină şi la alte produ genericul „Muncă şi crea realizate la Liceul indus
gistrat în ultimul deceniu lungul a trei cincinale. în se. In anul trecut, produc ţie". Realizată în mai mul trial nr. 1 Deva. Reprezen
şi jumătate rezultate care ceea ce priveşte dezvolta ţia agricolă globală reali IN ZIARUL DE AZI : te spaţii, pe o suprafaţă de tative la nivel de ţară pot
atestă justeţea politicii rea şi modernizarea bazei zată a fost de peste două 1600 mp, expoziţia şcola fi considerate şi creaţiile
partidului nostru în acest tehnico-materiale trebuie ori mai mare faţă de cea • Munca politico-educa- ră de creaţie tehnico-ştiin- liceelor nr. 1 Hunedoara,
domeniu, relevînd totodată subliniat faptul că, faţă de obţinută în anul 1985. tivă in sprijinul formă ţifică cuprinde peste 8 000 „Aurel Vlaicu“ Orăştie, nr.
meritul hotărâtor al secre anul 1985, în prezent agri Mersul spre transformarea rii omului nou de exponate, multe dintre 4 (de construcţii) Deva. in
tarului general al parti cultura judeţului nostru activităţii din. agricultură • Dimensiunea europeană ele originale. dustrial Crişcior etc. Şi
dului, tovarăşul Nicolae. dispune de peste două ori intr-o variantă a muncii a statului dac creat de Au fost propuse spre o- îmbucurător este faptul că
Ceauşesou, în orientarea mai multe tractoare, culti industriale — aşa cum pre Burebista mologare şi generalizare şi s-au impus atenţiei cu n-
permanentă privind trece vatoare mecanice, maşini vede Programul partidului • Semnal în celelalte şcoli din ţară VIORICA ROMAN
rea la perfecţionarea ca de împrăştiat îngrăşăminte — este reliefat şi de faptul
drului organizatoric şi a chimice şi alte utilaje. în • Reflector 20 de lucrări originale din (Continuare în pag. a 3-a)
conducerii agriculturii în perioada amintită agricul (Continuare în pog. a 2-a} sectorul mijloacelor de în
strînsă concordanţă cu dez tura a primit cantităţi de
voltarea impetuoasă a for cinci ori mai mari de în
ţelor de producţie, cu ne grăşăminte chimice, iar su P® şantierele de construcţii
cesitatea amplificării pro prafeţele amenajate pentru
cesului de concentrare, spe irigaţii s-au extins de a- Neajunsuri care grevează activitatea
cializare, modernizare şi proape 14 ori. Datorită in
intensificare a producţiei, vestiţiilor alocate de stat
cu cerinţele impuse de pro şi din fondurile proprii ale şi trebuie grabnic înlăturate
gresul general al econo unităţilor agricole coopera
miei .noastre naţionale. tiste a fost posibil ca va lo dorinţa sprijinirii acti Prezenţa la program • Unii întîrzie, alţii lipsesc,
Pi'ofundele mutaţii de or loarea fondurilor fixe să vităţii de investiţii, în lumi şi folosirea iar ciţiva muncesc. Cam a-
din cantitativ şi calitativ sporească de peste 4,4 ori, na orientărilor date de tova ceasta era situaţia în data
pare au avut loc în agri un accent de seamă punîn- răşul Nicolae Ceauşescu la timpului de lucru raidului nostru pe şantierul
cultură confirmă cu pute te du-se pe dezvoltarea com Consfătuirea de lucru de la sînt facultative ? Livezeni al I.C.M.M. Petro
caracterul ştiinţific şi rea- plexelor zootehnice de tip C.C, al P.C.R. din 29—30 şani. Astfel, subinginera Oti-
' lismul politicii agrare a industrial, precum şi pe mai a.c. şi la şedinţa plena • Pe şantierul întreprinde lia Fucs, Marin Constantin şi
partidului. ră lărgită a Consiliului Na rii de produse electrotehnice loan Hirb s-au prezentat la
modernizarea sectorului ţional al Oamenilor Muncii Petroşani — obiectiv a că serviciu mult după începerea
Semnificative în această horticol. Trecerea la o a- din 13 iunie a.c., am efec rui primă capacitate trebuie programului, muncitorul Ghiţâ
privinţă sînt, prin puterea gricultură modernă, de tuat, împreună cu organe să intre în funcţiune în acest Bontea a lipsit toată ziua,
de sinteză şi de stat un an — maistrul Cornel Lazăr iar macaragisto Ecaterina
raid-ancheiâ pe cîteva şan obişnuieşte să efectueze pon- Aibu citea, la ora 11, un
gRţgEWTEl Filateliştii tiere de construcţii din ju tajul muncitorilor după... pasionant roman. Era mai
deţ.
ureche şi... şoapte. Aşa se
In generai, se munceşte face că la data efectuării interesant decît munca, pen
tru care este retribuită I...
Pe filatclişli îi poţi deo te virstele. Bucăţelele de bine, cu spor, se realizează raidului nostru, patru beto-
sebi de ceilalţi oameni prin hîrtie colorată constituie lucrări frumoase, care îmbo nişti, zece dulgheri şi doi ® Pe şantierul 3 baraj de
aceea că ei spun „mărci * 1 piesele elementare ale unui găţesc an de an harta in muncitori auxiliari au început pe amenajarea hidroenerge
fi nu „limbre". Puţini ştiu limbaj special, imagistic, dustrială, socială şi edilitar- lucrul abia la ora zece, în tică Rîu Măre-Retezat, din
că planeta noastră numă cu caracter de comunicare gospodărească a judeţului. loc de şapte, irosind ore bu 210 muncitori 13 lipseau ne-
ră peste 100 de milioane de între oamenii de pretutin Nu vom consemna aceste as ne de lucru şi ţinind în inac motlvat, iar doi au venit la
fHatclişli. In ţara noastră deni. pecte pozitive, vizibile de tivitate nouă mijloace de lucru cu întârziere' de 1—3
avem circa 70 000 de fila Investind în această pa către oricine. Vom releva transport, aparţinind secţiei ore. Doi din cei patru lu
telicii „legitimaţi“ la Aso siune dragoste şi timp, fila- însă o serie de stări de lu Sibiu a I.U.G.T.C. Braşov ; crători din echipa lui Anton
ciaţia filatcliştilor din talişlii îşi expun public din cruri negative, mai puţin se • La şantierul din Deva Baliug şi tot doi din echipa
R.S.R. (A.F.R.), fură a mai cirul în cînd frumoasele lor- sizabile de la distanţă, care al G.S.C.F.I. lipseau de la
pune la socoteală şcolarii colecţii. Aşa tiu făcut şi a- aruncă o lumină nefavora programul de lucru 16 mun GHEORGHE BOGDĂNESCU,
sau pe colecţionarii ano cum deschizînd la Casa de bilă asupra acestui impor căpitan de miliţie
nimi. cultură din Deva o „inter tant domeniu de activitate, citori, totalizînd 120 ore de DUMITRU GHEONEA
Visul oricărui filalelist judeţeană“ (50 de colecţio Verticale energetice. în speranţa că factorii răs muncă. Se pot face calcule
este să aibă în colecţia sa o nari din întreaga ţară!}, Foto: VIRGIL ONOIU punzători vor lua măsurile privind pierderile şantierului
„raritate". De pildă, marca omagiind astfel împlinirea cuvenite. în ziua respectivă ; (Continuare în pag. a 2-a)
celebră „Cap de bour“, din a 2050 de ani de la con
prima serie de mărci poş stituirea primului stal dac rc răspunde de realizarea a- s-a amenajat, eu sprijinul cărl ştiinţifice a cadrelor di- 1
tale româneşti (iulie 1S5S), centralizat şi independent. cestui obiectiv, au început consulului popular comunal dactice. Au participat nume- §
apărută în Moldova. Cele Pentru reuşita acestei lucrările de fundaţii. Unirea, un magazin sătesc. roase cadre didactice de toa- *
,'tXitru valori, de 27, 54, SI frumoase' manifestări educa In acest fel s-a înfăptuit o ie specialităţile din unităţile |
SI
ŞCOLA
CONTRIBUŢIA
şi 10S parale valorează as tive consemnăm numele RILOR DIN BUCUREŞCI. E- propunere făcută dc cetăţeni de Invăţămînt ale judeţului, -
în perioada campaniei electo
tăzi Ia preţ oficial S65 000 cîtorva pasionaţi filalelişli B IN’ CONSTRUCŢIE, UN Icvii din Bucureşel an colec rale. La materializarea aces care prin lucrările susţinute 8
Ici in total. Prima, cea de hunedoreni care au sîrguit NOU CĂMIN CULTURAL. tat şi predat piuă acum un tei propuneri şi-au adus con au finalizat activitatea de Jj
27 parale valorează singu la succesul „interjndeţe- Locuitorii din satul Rişca, număr de aproape 1 800 sti tribuţia locuitorii satului, în cercetare desfăşurată în acest „
comuna Bala de- Criş, avîml
cle şi borcane, precum şi o
ră 330 000 lei! nei“ ; loan Zafia, Ilie Ghi- tot sprijinul «lin partea con cantitate do 1 500 Ug fier frunte cu Vaier Dumbravă, an şcolar.
de
Incontestabil, dincolo de ţă, Mihai Cimbru, Vasile siliului popular, au început veclii. In acest fel, elevii co secretarul şi organizaţiei Adam *
partid,
deputatul
construcţia unui cămin cul
aspectul comercial, filalclia Oros, Erzilia Fara, Corne- tural, aşa cum au hotărît £n- munei îşi adue o contribuţie Dumbravă, brigadier de c-imp D. GHEONEA It
este o adevărată istorie i- liu Daju, Cicerone Matei, tr-o adunare populară să importantă Ia reintroducerea Ia C.A.P. Unirea.
lustrată a culturii şi civi Schmidt Adalbţrl, Kiss tească. Trecînd de Ia hotă- în circuitul economic a resur
lizaţiei umane, o disciplina Gustau, Alexandru Pop, Ni rirc la fapte, locuitorii aces selor materiale vefolosibilc. 55 lori s-a desfăşurat la
a meditaţiei şi cercetării la colae llişiu. tui sat, în frunte cu depu a MAGAZIN SĂTESC LA Deva faza Judeţeană a se
îndcmîna oamenilor de toa- C. DROZD tatul lor, Gheorglie Bulz, ca LIVEZILE. In. satul Livezile siunii de referate şl comuni-
* »