Page 50 - Drumul_socialismului_1980_07

DRbMuL SOCJ'ALiSiViUajI NR. 1 u.
Paq. I

Munca colectivă şi răspunderea personală -
I ELIVi
ttta-afflSSESKSS
laturi insenarabile în activitatea de conducere 10.00 TeleşcoaJă
Film seria
11.00
ml“. Reia
dului 1
Cum se desfăşoară activi­ vitatea personală, despre secretar adjunct al comite­ 11,45’ Telex
tatea colectivă ţi cum se felul în care se desfăşoară tului de partid pe între­ 11,55 Document*
Telex
16.00
manifestă răspunderea per­ lucrurile în sectorul de ca­ prindere — o mare impor­ 16,05 Telerama
sonală a celor investiţi cu re răspund, despre modul tanţă o are cunoaşterea 16.35 Varietăţi 5
funcţii de răspundere în în care lucrează biroul e- sarcinilor pe care le are 17.35 Clubul tir
18.25
Almanah
cadrul organelor de condu­ xecutiv. de rezolvat întregul organ, vacanţă
cere colectivă ? lată între­ — Tovarăşe Teodor Feier fiecare membru al acestuia 18,50 1001 de se
bări a căror răspuns am sînteli miner, şef de echi­ în parte. Dacă ele sint cla­ 19.00 Telejurnal
La zi în :
19.25
căutat să-l aflăm, concret, pă, unul din cei mai des­ re, bine înţelese, dacă fie­ 19,40 Program :
la întreprinderea minieră toinici. mai respectaţi mi­ care ştie ce are de făcut, doric
Teatru tv
Barza, de la cîţiva membri neri de la Barza. O dovadă ştie care sint atribuţiile 20.00 o fată“ do
ai comitetului de partid şi esle şi faptul că de mai exacte, atunci intervenţiile dor. Pren
ai consiliului oamenilor mulţi ani ortacii v-au de­ sint de regulă prompte şi 21.25 15 ani lu
muncii. semnat ca reprezentant al eficiente. Pentru acest lu­ Călău. Benzile transportoare — din noul peisaj al platformei siderurgice, ce se ridică 22.00 Intcrmczz'
22,15 Telejurnal
— La baza întregii acti­ lor în organul de conduce­ cru la noi s-a încetăţenit, aici Foto: VIRGIC ONOIU
vităţi a organului nostru re colectivă. Cum înţele­ de mai multă vreme un stil
colectiv de conducere — geţi dumneavoastră condu­ de lucru care ni se pare U lA D H
subliniază inginerul Nico- cerea colectivă şi, mai ales, foarte bun. în fiecare sfir-
lae Lungu, preşedintele răspunderea personală ? şit de săptămină, secretarii
BUCUREŞTI
consiliului oamenilor mun­ comitetelor de partid pe fn spiritul înaltei exigenţe dioprograinul <
cii — am aşezat un prin­ sectoare, şi secretarii ad­ Radiojurnal; 1
cipiu de necontestat : mun­ juncţi de la comitetul pe presei; 8,10 C
ca colectivă se desfăşoară VIAJA DE PARTID întreprindere ne întilnim şi şi răspunderi muncitoreşti diilor; 9,00 Bu
în bune condiţiuni şi este analizăm operativ modul în 9.05 Răspunde!
lor; 10,00 Buk
fructuoasă numai atunci care s-au finalizat sarcinile 10.05 Şlagărul
când toţi membrii contri­ din săptămină încheiată şi Spicuim cîteva aspecte şase luni trecute din acest sub nivelul admis — rebu­ permanenţele
buie substanţial, efectiv,' la preluăm sarcinile pentru cuprinse, sub forma unui an — aprecia în cuvîntul tul creşte din cauză că nu Muzică din R
.iă; 10,40 Mior
bunul mers al activităţii — înţeleg că trebuie să se perioada următoare. Avem succint bilanţ, In materialul său ing. David Poenaru — toţi oamenii muncesc cu letin de ştiri;
organului de conducere al desfăşoare aşa cum se des­ în acest fel posibilitatea să prezentat în fata adunării sânt rodul hărniciei oame­ conştiinciozitate. La secţia ca „U“ : Adi
cărui componenţi sint. Cum făşoară la unitatea noastră. cunoaştem exact modul în generale a oamenilor mun­ nilor din secţie, aplicării i- de radiatoare se manifestă, cu; 11,20 Avan
12,0
dio-TV.;
procedăm noi pentru a res­ Adică noi, toţi membrii care se desfăşoară munca cii de la turnătoria I din nitiativei „Secţie de pro­ în unele formaţii, indiscipli­ ştiri; 12,05 Di
pecta acest deziderat ? Pro­ C.O.M., ducem în consiliu pe întreaga filieră organi­ cadru] întreprinderii „Vic­ ducţie şi educaţie socialis­ nă, ceea ce face ca indi­ folclorului nos
blemele înscrise in progra­ cuvîntul colectivelor pe ca­ zatorică să intervenim ope­ toria“ Călan ce a avui loc cele de utilizare a fondului ia 1 la 3; 15,1
rioşilor; 16,00
mul de lucru al consiliului re le reprezentăm, după ce rativ acolo unde se ivesc recent: planul producţiei tă“, muncii desfăşurate de de timp pe secţie să se ri­ 16,40 Muzică u
oamenilor muncii sint cu­ ne-am consultat împreună. greutăţi in procesul de fizice a fost realizat la toa­ organele şi organizaţiile de dice la numai 94,22 la sută. purile Romanţ
noscute de către toţi cei Acolo le analizăm, le apro­ producţie. Se ştie, există o te sortimentele de bază, partid, de sindicat şi de ti­ La acestea se adaugă ne- şi Xndexi; 16,£
17,0
(licului;
interesaţi, iar cu cîteva zile băm şi tot noi, împreună legătură strînsă intre mun­ productivitatea muncii pe neret. încadrarea în disciplina teh­ ştiri; 17,05 R-
înaintea fiecărei şedinţe, cu întregul colectiv, tre­ ca colectivă şi răspunderea lucrător este mai mare de- nologică, necazurile provo­ femeilor; 17,35
ordinea de zi este transmi­ cem hotărîţi la traducerea personala. Deciziile se iau cît cifra planificată, chel­ cate de transportul uzinal teme ale muzi
le serii; 20,00
să tuturor membrilor pen­ lor în viaţă. Chiar eu am în colectiv dar fiecare răs­ intern, faptul că comenzile doric; 20,15 I
tru a se putea pregăti. făcut propuneri de deschi­ punde pentru ceea ce face, tuielile materiale la 1000 Âutoconducerea nu vin la timp, ca şi în- saj industrial
Orice măsură, orice hotărî- dere a unor zone noi de nimeni nu se poate jus­ lei producţie marfă au fost tîrzierile de la lucru provo­ 20,30 Memcvr
re a consiliului oamenilor exploatare. Au fost anali­ tifica cu răspunderea co­ cu 14,93 lei mai mici decît muncitorească cate de circulaţia defec­ românesc; 21,(
ştiri; 21,05 Pa?
muncii se ia într-adevăr în zate în C.O.M., au fost a- lectivă când el nu şi-a în­ nivelul stabilit, planul pro­ tuoasă a mijloacelor de versiuni mode
colectiv, după ce a fost te­ doptate şi acum se lucrea­ deplinit atribuţiile. ducţiei nete a fost depăşit transport în comun. şlagăre in stui
intr-o oră; 23
meinic analizată. Şi tot în ză acolo. Iar răspunderea Atît din opiniile prezen­ cu 5,2 milioane lei, bene­ în acţiune Majoritatea necazurilor stop muzical
colectiv se urmăreşte mo­ personală este în primul tate cit şi din rezultatele ficiul obţinut peste plan se îşi au izvorul în munca
dul în care au fost îndepli­ rînd o problemă de con­ constant bune pe care co­ ridică la 2,2 milioane lei. noastră — arăta maistrul
nite măsurile anterioare. ştiinţă. Din moment ce porţi lectivul de la I.M. Barza Marea majoritate a for­ Ioan Per(a. De aceea tre­ M]iWEÎ
— Pina acum ne-aţi vor­ pe umeri o învestitură po­ le înregistrează în produc­ maţiilor de lucru — dintre Toţi vorbitorii au relevat buie să acţionăm - şi ia atin­
bit numai de conducerea litică, o învestitură de în­ ţie de mulţi ani, — iar re­ care se remarcă cele con­ însufleţirea cu care se des­
colectivă. Dar răspunderea credere, pe care colectivul zultatele din acesl an (pro­ făşoară întrecerea socialis­ gerea acestui deziderat tre­ DEVA : Fen
Moa
(Patria);
personală a fiecărui mem­ ţi-a acordat-o, atunci tre­ ducţia fizică realizată în duse de Aurel Mihăilescu, tă, cum se militează pentru buie să contribuie mai mult seriile I-H (/
bru al C.O.M. prin ce se buie să fii conştient de me­ procente de 105 la sută, Petru Cerchezan, Ioan Be- reducerea cheltuielilor ma­ organizaţiile de partid, de DOARA : 6
manifestă ? Cum poate fi e- nirea ce o ai şi prin mo­ producţie netă — 106 la raru, Iulian Sîrbu şi altele sindicat şi de U.T.C.. ca şi lui li (Klacăr
videnţiată ? dul în care munceşti să te sută şi cea marfă — 105,2 — Işi realizează sarcinile teriale, economisirea de e- conducerea întreprinderii — cui ui şi ape
tul) ; Sălbat
— Toţi cei 29 de membri ridici la înălţimea acestei la sută) sint şi ele un ar­ zilnice de producţie, reali- nergie şi combustibil, cali­ pentru a ridica munca sec­ Operaţiunea
ai consiliului oamenilor, încrederi. Eu mi-am luat zînd piese de bună calita­ tatea tot mai înaltă a pro­ ţie] la cote tot mai înalte (Constructorul
muncii sint repartizaţi pe gument — reiese că aici in­ te ajutate fiind şi de o bu­ ducţiei. în acelaşi timp, de calitate şi eficienţă. este îhvinsă
vară) ; PETR
subunităţi, sectoare şi sec­ sarcina foarte în serios. Mă tr-adevăr, actul de condu­ însă, unii participanţi la ios Anastasia
ţii' şi răspund de întreaga pregătesc din timp pentru cere democratică este real nă organizare şi coordona­ discuţii, printre care Ioan întreaga desfăşurare a a- rea); Interviu
re a procesului de produc­
activitate desfăşurată acolo. şedinţe, particip la toate şi se bazează pe îmbinarea Beraru, Victor Vlada, dunăŢii a reliefat că oame­ bleme person:
bric) ; Vom
:
In şedinţe, prin rotaţie, se formele de instru re, sint dialectică a muncii colec­ ţie, de o aprovizionare rit­ Gheorghe Sima, au subli­ nii ce muncesc la secţia vară (KepubJi
raportează despre modul în mereu în mijlocul ortaci­ tive cu răspunderea per­ mică cu materii prime- şi turnătorie I nu se mulţu­ Jocuri de n
care fiecare şi-a îndeplinit lor... sonală a tuturor celor în­ materiale, de o asistenţă niat că încheierea cu suc­ mesc cu rezultatele obţinu­ ral) ; Olga şl
atribuţiile. Şi eu ca direc­ —• In activitatea de con­ vestiţi în aceste organe. tehnică corespunzătoare. ces a actualului cincinal, a- te, fiind decişi să activeze citorcsc) ; VI
fragiul (Cuce
tor şi preşedinte al C.O.M. ducere colectivă — ne spu­ — Bunele rezultate pe plicarea cu bune rezultate cu şi mai multă responsa­ NEA : Cast.
dau socoteală despre acti- ne tovarăşul Nicolae Baba. MiRCEA LEPĂDATU care le raportăm după cele a principiului autoconduce- bilitate pentru ca ultimul (Minerul); PI
toarcerea lui
rii şi autogestiunii presupun semestru al anului şi al ac- neanu — seriil
o activitate mai stăruitoare tuaiului cincinal sa marche­ torcsc); ANII 1
man (Munciţi
Tribuna democraţiei Însămîntarea culturilor duble în cîteva direcţii principale. ze noi acumulări cantitati­ Ghinioniştii (
ORAŞTIE : J
Astfel, — cum s-a arătat —
ve, continue progrese ca­
Cazul Gorgor
calitatea materiilor prime litative, în aşa fel incit să I-II (Flacăra)
Muncitorii forestieri din prezenţi s-au lămurit ches­ (Urmaie din pag. 1) tată s-a realizat foarte pu­ mai lasă de dorit; ceea, ce se creeze o bază solidă BAI : Fata d
cultu
dc
sa
parchetul Stănija a U.F.E.7. tiuni de ordin legislativ, al ţin. Şi se putea face mai impune o recepţie mai exi­ pentru trecerea la realiza­ Vreau să vă
Baia de Criş s-au întîlnit, convieţuirii sociale, rapor­ Aşa se şi explică de ce în mult. gentă a acestora. în unele rea cincinalului viitor. Omul vară); păia
tic
intr-un larg dialog cu mem­ turi de muncă, precum şi acest consiliu nu s-au în- Avînd în vedere impor­ p.eripade — deşi. pe şase nu-1 cunoaşte
brii brigăzii „Tribuna de­ altele din domeniul vieţii sămînţat decît 75 hectare tanta legumelor în aprovi­ luni. cifrele obţinute sint TRAIAN BONDOR CÂLAN : Do<
mocraţiei“. Acţiunea, orga­ politice interne şi interna­ din cele 451 planificate. zionarea populaţiei trebuie (Casa de ce
RIA : Al cil
nizată de Secfia de propa­ ţionale; Nici în consiliul unic a- să se acţioneze energic (Mureşul); U
gandă a Comitetului jude­ Acţiunea s-a constituit groindustrial Dobra situaţia pentru a se realiza însă­ mă. un săru
ţean de partid }i Comitetul totodată intr-un angajament nu-i mai bună. Ş’i aici hec­ mîntarea şi plantarea tutu­ vară): II.TA •
rac (I.umlna
de partid al l.F.E.T. Deva colectiv al lucrătorilor fo­ tarele însămîntate, faţă de Munca — suport
a dus la soluţionarea unor restieri de a face totul cele 332 planificate, pot fi ror. suprafeţelor: planificate
în structura sortimentală
probleme privind aprovizio­ pentru a da patriei o cit numărate pe degete. Cau­
narea tehnico-materială şi mai marc cantitate din stabilită prin plan. O im­ trainic al împiimruor
cu produse agroalimentare lemnul pădurilor noastre. za este aceeaşi : decalajul portanţă deosebită pentru
a celor ce lucrează în ini­ (Ionel Codreanu, activist al mare creat: intre recoltat, asigurarea bazei furajere o (Urmare din pag. 1) tar, numeroşi specialişti sînt Rezultatele
ma pădurilor. De asemenea, Comitetului judeţean de balotat, eliberarea terenu- au culturile succesive. Toc­ ocupaţi în agricultură si sil­ din 13 iulie
la întrebările puse de cei partid). ; lui, arat şi semănat. mai avînd în vedere acest vicultură. De asemenea, me­ A.S.A. Cîmpe
Minerul Gi
în cooperativele agricole lucru este necesar să se de Congresul al Xll-lea al rită consemnaţi paşii mari Foresta Fălti
Avîntul Fi
de producţie din Burjuc, însămînţeze cit mai. urgent partidului şi a indicaţiilor făcuţi , pe drumul, ridicării C.S.M. Sucea
taina Petrîla îşi poate realiza ; Zam, Dobra, Lăsau, Teiu, şi suprafeţele destinate fu­ secretarului general al gradului edilitar gospodă­ Metalul Hi
Răduleşti, Roşcani, Gurasa- rajelor! Toate unităţile tre­ partidului la recenta con­ resc al comunei. Construcţia Muscelul Cîn
sfătuire cu cadre din zoo­
Cimentul 1
sarcinile de plan i da, Săîciva, Brănişca, Bre- buie să-şi facă datoria. în­ tehnie — importante creş­ de noi blocuri, extinderea F.C.M. Reşiţa
Gloria Re: ;
| tea Mureşană, Ilia şi alte- sămînţarea culturilor succe­ teri de efective şi de pro­ alimentării cu, apă şi intro­ Minerul Anir
(Urmare din pag. 1) şedintele comitetului sindi­ ; le însămînţarea culturilor sive trebuie realizată inte­ ducţii, urmărind transpune­ ducerea canalizării în satul Minerul O
catului, am aflat că de fapt, succesive bate pasul pe loc. gral, pe toate suprafeţele rea în viată sarcinii de centru de comună reprezin­ Armătura Za
a
tă obiective care, dau, certi­
Unirea De
tivităţii muncii). La nivel iniţial, colectivul se anga­ Stadiul actual al însămînţă- planificate. Acestea sint înfăptuire a revoluţiei agra­ tudinea îmbunătăţirii conti­ C.F.R. Cluj-N
de mină — continuă inter­ jase în întrecere cu o pro­ rii culturilor duble este sarcini obligatorii şi nu-i re profunde. In acest con­ Constr. ele
locutorul — ne-am orientat ducţie suplimentară mai mi­ total necorespunzător. Com­ este îngăduit nimănui să le text amintesc faptul că în nue, a. condiţiilor de viată Ind. sîrmel C
Sticla Arie
să evacuăm tot cărbunele că, dar mizîndu-se pe rea­ parativ cu suprafaţa recol­ nesocotească. cincinalul viitor efectivele ale locuitorilor comunei. Ri­ Chimica Tirr
pe flux de benzi. Totuşi lizările anterioare (într-ade­ vor spori cu peste 2000 ca­ dicarea bunăstării oameni­ Sticla Tîrr
productivitate muncii în a- văr în anii trecuţi mina Pe- pete la bovine, cu 10 000 lor este convingător expri­ Avîntul Regh
Gloria Bis
bataj a scăzut cu aproape trila. a avut rezultate me­ la ovine şi cu 1 700 la spe­ mată şi prin volumul desfa­ Oltul Sf. Gh<
o tonă fată de anul trecut. ritorii) s-a ajuns la conclu­ Recondiţionâri de piese cia porcine. In aceeaşi mă­ cerilor de mărfuri, care. în Minerul B
Nu am obţinut rezultatele zia. că acest colectiv este sură vor spori, fireşte, li­ acest an depăşeşte 25 mi­ Viitorul Ghet
Carpaţi Ce
dorite datorită neasigurării în măsură să-şi respecte La coloana din Dobra a tinderii acestei activităţi vrările de produse la fon­ lioane lei, fată de. 10, mi­
unei funcţionări normale a angajamentul. Este prema­ U.M.T.F. Deva, activitatea de mare importanţă, prin dul de stat. lioane, lei în anul 1965.
utilajelor şi lipsei pieselor tur să spunem că. nu-1 va de recondiţionare a piese­ hotărirea consiliului oa­ Mutaţii profunde s-au pe­ Evident, factorul < hatărî- IV REf
de schimb, îndeosebi pen­ respecta, însă cu realizările lor de schimb a luat în menilor muncii din cadrul trecut şi în, structura popu­ tor al tuturor împlinirilor
:
tru transportoare. în se­ din ultimul timp... nllima vreme o tot mai U.M.T.F. Deva, la coloana laţiei comunei. Peste 800 de noastre prezente şi viitoare
mestrul II avem linie de Nu este încă. tîrziu ca mare extindere. Circa 30 din Dobra s-a concentrat locuitori ai satelor noastre îl reprezintă munca, făcută Timpul pi
front suficientă, vom mai organele şi organizaţiile de la sntă din piesele intro­ recondiţionarea cutiilor de lucrează la exploatarea bau­ cu pricepere şi dăruire de ziua de 15 ii
general frum
inţroduee un complex la partid, conducerea colecti­ viteză şi a pompelor de xitei şi a lemnului în car variabil. Cu
sectorul IV, urmînd să asi­ vă a minei, să mobilizeze duse într-un mijloc de injecţie provenite din toa­ drul comunei, precum şi în fiecare locuitor al comunei, vor semnala
gurăm forţa de muncă la mai mult; întreaga masă de transport, cu prilejul re­ te coloanele întreprinderii. alte unităţi economice din, cu convingerea fermă că ploaie, însoţi
cări electrice,
nivelul planului. Aceasta oameni ai muncii din între­ paraţiilor efectuate la ate­ La coloana din Dobra s-au judef• in comună îşi desfă­ numai astfel se realizează fia slab la
ne-ar permite redresarea prindere pentru realizarea lierul subunităţii sînt su­ creat echipe specializate şoară activitatea 57 de cadre, propăşirea fiecărei localităţi sud. Temper
producţiei cit mai grabnic“. integrală a sarcinilor de puse procesului de recon­ în ce priveşte recondiţio­ didactice, 38 oameni ai mun­ rurale care aspiră la statu­ va fi cuprins
grade, iar ceî
în discuţia pe care am plan şi_ a angajamentelor, ar diţionare. în vederea ex­ narea. cii , lucrează în domeniul sanir tul de, oraş agroindustrial. 24 si 28 de g
avut-o cu Ion Penu, pre­ sumate!