Page 53 - Drumul_socialismului_1980_07

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÂ ! în ziua de 14 iulie a.c.,
Comei lieca şi Nicolac Măr­ împreună cu tovarăşa Elena Oeauş&scu
eombinicril
Ioan
Fiorea,
ginean recoltau ultimele su­
prafeţe cu orz de la C.A.P. vor efectua o vizită oficială
Plşchinţi, încheind astfel
secerişul orzului pe întreg în Franţa în perioada 23-26 iulie
I fotografie : Ioan asigură Ceauşescu, preşedintele Re­ publicii Franceze, Valery
consiliul unic Geoagiu. In
%
Fiorea,
T o v a r ă ş u l Nicolae
descărcînd buncherul com­
binei în remorca lui Tra-
Giscard d'Estaing şi a doam­
care
Rînzar,
ian
publicii Socialiste România,
nei Anne-Aymone Giscard
MMI Foto: VIRGIL ONOIU invitaţia preşedintelui Re- in Franţa, în perioada
transportul recoltei la baza
împreună cu tovarăşa Elena
d'Estaing, o vizită oficială
de recepţie.
Ceauşescu, vor efectua, la
23—26 iulie 1680.
J
Ş! AL COIUSILIULUrPOPULAR UDEŢEAN

Anul XXXII, nr. 7057 MIERCURI, 16 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani

ÎN JUDEŢUL NOSTRU
„1965 -1980 ANI DE PROFUNDE TRANSFORMĂRI ÎNNOITOARE"

* ■ ‘ ' " ' " ' " " " "" ' * ** ' ’ " S-a îdiuiat recoltatul orzului
V v
Eforturile susţinute depuse de Lucrătorii ogoarelor
Dovezi ale forţei de dezvoltare a socialismului hunedorene — mecanizatori, cooperatori şi cadre teh­
nice — în vederea slrîngerii şi inmagaziuării fără
pierderi a recoltei de cereale păioase se concretizează
pe suma celor două care în finalizarea secerişului orzului de pe înlreaga supra­
l-au precedat. Este una faţă stabilită. Acum, important este ca forţele să fie
dintre dovezile irezistibilei concentrate, în continuare, la secerişul griului, la eli­
forţe a socialismului în pli­ CREŞTEREA berarea terenurilor de paie, efectuarea arăturilor şi se­
nă afirmare. Realitatea a- mănatul culturilor duble pe toate terenurile planificate.
ceasta însă are semnificaţii De asemenea, maximă atenţie se cere acordată li­
mult mai puternice. Ea ex­ volumului iran vrării cantităţilor de orz destinate fondalui de stat,
primă îndrăzneală revolu­ precum şi pregătirii seminţelor necesare realizării în
ţionară în a aborda pro­ cele mai bune condiţii a planului de însămînţare a
blemele capitale ale eco­ II ECO HIBA OH EI Hll culturilor din toamna acestui an.
nomiei ţârii. îndrăzneala a-
ceasta este indiscutabil le­
gată de un nume scump SECERIŞUL GRIULUI-
nouă tuturor — al secreta­
rului general al partidului, ÎN MAXIMUM 12 ZILE!
tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Investiţiile sint expresia e- Prezent de multe ori in a-
locventă a puterii economi­ ceşti 15 ani in mijlocul oa­ Principala lucrare la rea­ a potenţialului uman şi ma­
ce a unei ţări ; căci nu menilor muncii hunedorenî, lizarea căreia trebuie con­ terial existent penlru reali­
poate să investească într-un i-a îndemnat la cutezanţă, centrate în aceste zile toa­ zarea in cele mai bune
ritm corespunzător aspira- la ruperea ritmurilor tradi­ te forţele şi mijloacele me­ condiţii a tuturor lucrărilor
ţiilor sale spre dezvoltare ţionale in dezvoltarea ra- canizate din fiecare consi­ cuprinse în programul ope­
decît acea ţară a cărei e- murilor industriale existen­ liu, unic agroindustrial o re­ rativ al campaniei agricole
conomie este capabilă de te şi la crearea altora, ne­ prezintă slrîngerea recoltei de vară. în legătură cu mo­
:
performanţe în sfera repro- cunoscute altădată pe me- de grîu în t mpul cel mai dul cum trebuie acţionat,
ducţiei lărgite. Economia leagurile hunedorene. Am scurt şi fără pierderi — iată cîleva obiective esen­
;
românească este capabilă avut prilejul de multe ori in maximum 10 —12 zile, ţiale desprinse din dialogul
de asemenea performanţe, să scoatem în relief ceea ce aşa cum a cerut secretarul purtat cu dr. ing. Nicolae
Cei 15 ani care au trecut înseamnă materializarea a- general al partidului, tova­ Cîndea, director adjunct al
de la Congresul al IX-lea al cestui uriaş volum de in- răşul Nicolae Ceauşescu. Direcţiei agricole judeţene.
partidului fac dovada cea vestiţii alocate judeţului Deoarece acoaslă importan­ în primul rind, odată cu
mai elocventă a acestui a- nostru. Una dintre aceste tă acţiune s-a declanşat şi încheierea secerişului orzu­
devăr. In 15 ani, aşa cum materializări se relevă insă în judeţul nostru, este ne­ lui trebuie acordată maxi­
arată şi graficul ce insoţeş- dominant în cincinalul pe cesar ca organizaţiile de mă alentie onorării, con­
te aceste rinduri, volumul care-l încheiem : noul des- partid din unităţile agrico­ form balanţelor stabilite, a
investiţiilor făcute în econo- tin al mineritului în cărbu- le să subordoneze întreaga livrărilor la fondul de stat
mia judeţului Hunedoara se ne, destin ce vizează o pro­ muncă politică şi organiza­
cifrează la un total de ducţie ce va reprezenta torică mobilizării susţinute (Continuare in oag. o 2-a)
peste 56 miliarde lei ! mai mult decît dublul celei
De-a lungul a trei cinci­ a anilor de început ai cin­
nale care sint pe cale să cinalului 1965—1970. Alte Resurse minerale mai multe, mai rapid puse în va’oare
se împlinească cu acest ul­ dominante sint, fără discu­
tim an al cincinalului atit ţie, dezvoltarea industriei
de plastic denumit al revo­ metalurgice, producătoare Dezvoltarea în ritmuri in­ principalele preocupări şi e- am avui doar patru brigăzi conţinuturi mai reduse de
luţie^ 'ehnico-ştiinţifice, di­ de energie electrică, a in­ tense a economiei noastre forturi spre intensificarea de foraj, în 1979 numărul substanţe utile.
namica investiţiilor a cunos- dustriei uşoare, agriculturii, naţionale — în condiţii de ritmurilor cercetării, pro­ lor a crescut la zece bri­ Cifrele de plan pe pri­
cut ritmuri fără precedent, precum şi puternica perso* calitate superioară şi de spectarea şi a unor zone găzi de foraj la suprafaţă mul semestru al anului
Cincinalul 1976—1980 re­ nalizare urbanistică a ora­ înaltă eficienţă — reclamă în care rezervele se consi­ şi trei brigăzi de foraj în marchează realizări şi de­
prezintă, după cum uşor se şelor hunedorene, cu efecte asigurarea unor cantităţi derau epuizate ori dispun microcariere, iar în acest păşiri la toii indicatorii, în
poaie vedea, mai mult de- directe în nivelul de viaţă sporite de materii prime de resurse cu conţinuturi an avem 12 brigăzi la su­ majoritatea secţiilor şi şan­
cit dublul celui care des- şi de civilizaţie al oameni- indigene şi valorificarea lor reduse de substanţe utile, prafaţă şi patru ţn micro- tierelor. Dea.ltfel, I.P.E.G.
chidea o nouă eră în dez­ lor muncii de pe aceste la un nivel tehnic tot mai urmărind punerea cit mai cariere. Dar poate mai evi- Deva şi-a îndeplinit, lună de
voltarea României şi aproa- locuri străbune. ridicat. Cu atît mai acut se lună prevederile de plan de
pun asemenea probleme în EXPIOHASIEA GÎOlOGICA-IXTÎÎACm la începutul anului, bene­
faţa economiei noastre na­ ¿nîtxe-ruiţe urctev 4i ficiind de săptămîna redli-
ţionale, avînd în vedere a- să de lucru — satisfacţie
Utecista dîncirea crizei energetice IMadiMMWjmMi DE MATERII 1 îndreptăţită a colectivului,
dobîndită prin hărnicie şi
mondiale, scumpirea conti­
nuă a materiilor prime, a rapidă în valoare' şi cu efi­ dentă apare creşterea volu­ dăruire consecventă în
răşilor Ioan Grecu, vice­ resurselor energetice în ge­ cienţă tot mai ridicată a mului de foraj : 8000 ml în muncă. Este încă o confir­
preşedinte al consiliului neral. resurselor minerale prospec­ 1978, 18 000 ml în 1979 şi mare a locului fruntaş pe
Tînără Mirela lonaşcu, popular comunal Boşorod şi în acest context, între­ tate. 26 000 ml în 1980. Sint ţară pe care I.P.E.G. Deva
membră a organizaţiei re­ Cornel Nemt, inginerul şef prinderea de prospecţiuni ^— După cum se ştie, ma­ creşteri impresionante . în­ l-a obţinut in 1979, confe*
voluţionare de tineret, în­ al cooperativei. Dînşii spu­ şi explorări geologice Deva teria primă cea mai căuta­ rindu-i-se ,,Ordinul Mun­
deplineşte acum prima sa neau că o caracterizează are sarcini deosebit de mo­ tă la această oră a rede­ tr-un timp atît de scurt. cii“ clasa a 111-a.
funcţie de răspundere, aceea seriozitatea, conştiinciozita- bilizatoare, cu indici consi­ venit cărbunele, cărbunele Mare atenţie acordăm cer­ însufleţiţi de îndemnuri­
de delegat de combină la tea şi răspunderea, dragos- derabili de creştere de la cocsificabil şi energetic şi, cetării şi altor substanţe le şi orientările date de
C.A.P. Boşorod. în atribu- tea fată de muncă, dorinţa an la an. Ca urmare, co­ ca atare, noi îi acordăm utile : minereuri de fier, secretarul general al parti­
ţiile ci intră (inerea evi- de a face ceva folositor în lectivele de geologi, son­ maximă atenţie — releva neferoase, complexe, ne­ dului la Consfătuirea de
dentei zilnice a producţiei timpul vacantei, de a-şi a- dori şi mineri care lucrea­ inginerul Corneliu Arsin, metalifere, a căror punere
rccoltale de fiecare cornbi- duce şi ea contribuţia, mică ză în multe perimetre ale directorul I.P.E.G. Deva. în valoare este indispensa­ DUMITRU GHEONEA
nă. Şi îşi îndeplineşte cu sau mare, la bugetul fami­ judeţului şi în şantiere din Dacă în 1978, la secţia bilă pentru economia naţio­
cinste aceste atribuţii. liei. Este o tînără — spu- alte judeţe, îşi axează noastră din Valea Jiului nală, chiar dacă unele au (Continuare in oag. a 2-a)
Dar cine este Mirela ? nean interlocutorii — cu
Nu-i alta, ni s-a spus, de- carc noi tofi ne mindrim,
1 500 ore de muncă patrio­
cit fata brigadierei de cîmp care face cinste şcolii■ din tică. Următoarea acţiune pe POPULAŢIEI. Ferma legumi­ mului judeţean Şoimuş —
Hârău — Uroi — Rapoltu Ma­
colă nr. 1 a C.A.P. Deva a
Viorica lonaşcu, de la bri- comună, educatorilor ei, fa- agenda de lucru : electrifica­ livrat la C.L.F., pentru apro­ re — Bobiina — Geoagiu. A-
gada a 111-a. înainte de tniliei, organizafiei de ti- rea satului. vizionarea populaţiei, aproa­ cest drum, de pe partea
a-şi lua în primire funcţia neret, dhAăt pe 140 tone legume-verdeţuri dreaptă a Mureşului, este
mai scurt, nu are bariere de
intre care : 35 tone ceapă
de delegat de combină, Mi- Semnificaliv este faptul a PRIN MUNCA SĂTE­ ¡3 ACŢIUNI DE EDUCAŢIE verde, mai mult de 35 tone cale ferată şi nu-i aglomerat
reia a dat examen de ad- că tinerii din Boşorod, in- NILOR. Zilele de 6, 7, 13, 14 SANITARA. Prin grija comi­ varză de vară, 15 000 legături ca D.N. 7, care trece prin
mitere la Liceul pedagogic diferent la ce şcoală înva- şi 15 iulie au fost penlru să­ siei orăşeneşti de Cruce ro­ de morcovi, 30 tone păstirnac, Simeria şi Orăştie. Acum,
pentru deplasarea la Gcoa-
şie din Haţeg, ia spitalul din
9 tone mărar, 4 tone salată
din Deva, unde a intrat cu (ă, muncesc ca şi Mirela, tenii din Liuicşoara, comuna localitate a fost organizată şi altele. giu-Băi se poate folosi acest
Vorţa, zile de mobilizare de
media 9,60. Despre modul cot la cot cu părinţii la la mic la mare Ia construi­ recent o reuşită masă rotun­ drum mai direct.
cum această tînără utecista cîmp. Aceasta pentru că rea drumului de acces pen­ dă pe tema „Rolul persona­ H ÎNCHEIEREA lucrări­ N. TIRCOB
lului medico.-sanitar în inten­
îşi îndeplineşte obligaţiile dintre toate şcolile munca tru circulaţia auto spre satul sificarea acţiunilor educativ- lor DE MODERNIZARE A
ce-i revin în calitate de a fost şi este cea mai înal- lor. Acum, Luucşoara este sanitare a populaţiei“. UNUI NOU DRUM JUDE­
legată do Visca şi Vorţa prin-
delegal de combină am au- tă şcoală de educaţie, tr-un drum carosabil de 4 ŢEAN. Lucrătorii Direcţiei
judeţene de drumuri şi po­
zit numai cuvinte frumoase, hm lungime, la amenajarea a LEGUME - VERDEŢURI duri au terminat ieri lucră­
de laudă, din partea iova- N. BADIU căruia sătenii au lucrat peste PENTRU APROVIZIONAREA rile do modernizare a dru­