Page 54 - Drumul_socialismului_1980_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Pag. 2

Resurse minerale mai multe, SECERIŞUL
„1965-1980 ani de prafunde transformări inuflitsore“ mai rapid puse in valoare eiiuiuî -

1C,00 Tel.
(Urmare din pag. U rială a locurilor de muncă, Ii MAXIMUM 1C,05 înv
1C,30 Ecr
Zam Paşi viguroşi pe calea lucru de la C.C. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea acti­ 4 :
„Ci
vităţii de transport, întări­
acţi
din 29—30 mai a.c. şi la Şe­ rea disciplinei tehnologice 12 ZILE! 17.15 Coi
dinţa plenară lărgită a Con­ şi a muncii. în Valea jiu­ 18,10 Tra Iral
dezvoltării ş! bunăstării siliului Naţional al Oame­ lui şi în Poiana Ruscăi, la (Urmare din pag. 1) 18,50 1001
18.20
pro
Roşia Poieni sau în Munţii
nilor Muncii din 13 iunie
a.c., colectivul I.P.E.G. De­ Sebeşului, la Ciungani şi şi a producţiei destinate 19.00 Tel
va a pornit cu elan sporit Moneasa, la Veţel şi Bu­ F.N.C. Din analiza desfăşu­ 19.20 I,a
No
19.30
Ca toate localităţile ju­ intrat de acum în firescul şi în semestrul al doilea al cium — Tarniţa, la Jugu- rării secerişului la orz s-a 20.00 Tel
deţului şi ale ţării, comu­ cotidian, atestă acest lu­ anului, hotărît să încheie reasa — Baru şi Muncel, la desprins concluzia că, dato­ „M
pr«
na Zam a cunoscut în a- cru. anul şi cincinalul cu rezul­ toate şantierele şi locurile rită unor deficienţe de or­ (lUi
ceşti ani de construcţie în aceşti ani am bene­ tate dintre cele mai bune de muncă se acţionează cu din tehnic şi organizatoric am
socialistă o dezvoltare ficiat de un amplu pro­ în producţie, în importanta fermitate şi dăruire pentru manifestate în activitatea 21.30 15
22,05 Me
de
înfăptuirea
sarcinilor
continuă şi multilaterală, gram de sistematizare misiune de a asigura eco­ plan. formaţiilor complexe con­ 22.15 Te
dezvoltare care şi-a inten­ DELACONGRESUL. (numai în ultimele două nomiei naţionale cantităţi Deşi se întîmpină încă stituite în fiecare consiliu
sporite de materii prime. în
sificat cursul mai ales în 3 cincinale volumul investi­ unele zone se continuă greutăţi datorate dispersării unic agroindustrial, s-a pre­
cei 15 ani care au trecut ţiilor pentru lucrări edili- cercetările în adincime, în şantierelor în zone izolate, lungit inadmisibil perioada îl
de recoltat, de eliberare a
de la Coiigresul al IX-lea tar-gospodăreşti s-a ridi­ altele lucrările se sistema­ unele destul de greu acce­ terenului, efectuarea arătu­
al partidului. în această cat la 40 milioane lei), ca­ tizează şi se extind, ori se sibile, stării drumurilor şi rilor şi semănatul culturi­ buci;
perioadă, care, datorită re a dus la înălţarea a atacă adiacent, pe baze şi dotării tehnice sub nivelul lor duble. Pentru a evita dioprog
Radioji)
politicii clarvăzătoare, ori­ numeroase edificii sociale, metode noi, de mare pro­ sarclniloţ de plan, lipsei u- repetarea unor asemenea vis Ui p
ginale şi profund crea­ culturale şi edilitare ce ductivitate, alte lucrări vor nor materiale şi piese de neajunsuri la secerişul griu­ melodii.
Ştiri; 9,
toare a partidului nostru, diminuează treptat deose­ fi demarate pînă la sfirşitul schimb, aceşti oameni har­ lui, este necesar să fie lua­ t&torilo
anului, urmînd a fi conti­
a omului din fruntea de calcar Pojoga, care nu­ birile între sat şi oraş. nuate şi extinse în anul şi nici şi -destoinici de la te măsuri eficiente în sco­ ştiri; K
10,30 D
I.P.E.G. Deva — care se
tării, — tovarăşul Nicolae mai în ultimii 3 ani a be­ Supermagazinul cu restau­ cincinalul viitor. numesc geologi, sondori, pul folosirii cu maxi '^m 10,45 Ci
11.00 B
Ceauşescu, s-a • înscris ca neficiat- de 30 milioane lei rant şi terasă din Zam, Sarcinile mobilizatoare pe mineri —, avîndu-i în frun­ de randament a comb; ' ior Microfo
şi tuturor utilajelor diff do­
una din cele mai fertile investiţii pentru dezvolta­ magazinele din satele co­ care le au i-au determinat te pe cei mai buni dintre tarea fiecărei formaţii. în Avanpr
perioade din istoria po­ re şi a cărei capacitate de munei, căminele culturale, pe oameni să intensifice rit­ ei, pe comunişti, fac zi de acest sens, o obligaţie de 12.00 B i
Din
porului român, cele 13 sa­ exploatare va creşte de noile şcoli, noul pavilion murile de lucru, să adopte zi dovada priceperii, pasiu­ căpetenie a specialiştilor din nostru;
te ale comunei Zam au peste 6 ori. Mai înseamnă cu 200 de locuri la spita­ noi soluţii în cercetare, să nii şi dăruirii în muncă, unităţi şi de la consiliile a- pace;
15.00 CI
păşit cu paşi fermi pe ca­ o puternică cooperativă lul din Zam, brutăria cu o promoveze la foraje sonde realizîndu-şi constant sarci­ groindustriale o reprezintă Kadioji
lea dezvoltării, a bună­ de consum care desfăşoa­ capacitate de 2 500 kg pîi- de maro productivitate, spo­ nile de plan, conştienţi că controlul zilnic al fiecărui Ceauşei
rind ponderea forajulpi în
stării. ră o bogată activitate de ne pe zi, moderna piaţă adîncime şi vitezele zilnice de rezultatele muncii lor lan pentru ca, în raport de gram <i
aouate
depind rezultatele din mul­
Deşi cifrele sînt seci şi desfacere şi prestări de de alimente din centrul de avansare. De asemenea, te alte domenii ale econo­ stadiul de coacere, să fie Şlagări
nu cuprind întru totul servicii către populaţia de comună ş.a. sînt doar se acţionează intens pentru miei naţionale. Saltul lor dirijate operativ combinele cenii;
lui; 17
ceea ce au însemnat pentru satelor noastre. Numai în citeva din edificiile înăl­ extinderea mecanizării lu­ continuu, curajos, spre a- la recoltat, stabilind cu o 17,05 «
zi înainte locurile unde se
satele noastre, pentru lo­ anul 1979, de exemplu, ţate in această perioadă. crărilor miniere, perfecţio­ dîncuri, înseamnă saltul ţă­ va lucra. în vederea asigu­ 17,25
nutrea
cuitorii acestora cei 15 prin reţeaua de magazine Bineînţeles, o contribu­ narea activităţii de organi­ rii spre progres şi dezvol­ rării unor randamente supe­ Piese
ani de înălţare continuă din satele comunei s-au ţie însemnată la aceste zare a şantierelor şi de a- tare, spre edificare multi­ rioare, combinele, presele Danga
20,OU <
a comunei, nu pot evoca desfăcut către populaţie realizări şi-au adusrO oa­ provizionare tehnico-mate- laterală. de balotat şi mijloacele de popula
zilele şi nopţile de muncă mărfuri în valoare de 21 transport clin cadrul forma­ nore;
23.00
desfăşurată de către oa­ milioane lei, iar în acest menii comunei, în frunte ţiilor vor fi grupate la u- 23,30—î
cu comuniştii, care, mobi­
menii acestor locuri, to­ nităţile unde există supra­ noctur
an reţeaua comercială a lizaţi de .organele şi or­ feţe mai mari cu grîu, care TIMI
tuşi, ele sînt relevante realizat vînzări în valoare ganizaţiile de partid, con­ litatea
pentru ce este azi comu­ de peste 10,6 milioane lei. a ajuns în faza de recolta­ sonoră
re. Deplasarea combinelor
na. Deci, ce înseamnă spa­ Concomitent s-a dezvoltat ştienţi că prin tot ce fac de la o unitate la alta se ani «
rervolu
ţiul Zam în timpul 1980 ? contribuie la bunăstarea Ceauş,
activitatea de prestări de lor, au prestat numeroase va face pe timpul nopţii, creşte)
înseamnă o comună în astfel încât zilnic să poată al par
care 12 din 13 sate sînt servicii. Funcţionează în ore de muncă patriotică. fi folosite clin plin la sece­ gâturi
comună ateliere de repa­ 20,30 I
complet electrificate — ul­ Anii următori vor în­ riş. Chiar dacă griul din fonul
rat radio-tv., zidărie, tri­ semna noi paşi pe calea marginile unor lanuri nu a
timul, Tămăşeşti, fiind în misiui
curs de electrificare — şi cotaje, croitorie, coafură- dezvoltării comunei, pe ajuns la umiditatea stabili­ lităţi ;
rornâi
radioficate. înseamnă două frizerie, foto ş.a., ale că­ calea bunăstării şi civili­ tă se poate începe seceri­ brâvei
şul, producţia respectivă us-
cooperative agricole de ror realizări în anul pre­ zaţiei. încă din primul an cîndu-se prin solarizarc. g indu.
ale p
producţie, la Sălciva şi în cedent au fost de aproape al viitorului cincinal vor O problemă de o deose­ grafia
centrul de comună, care două milioane lei. intra în construcţie un bită însemnătate este asi­ Ivo ?
librar
se consolidează continuu Odată cu creşterea pu­ bloc cu 16 apartamente gurarea seminţelor, depozi­ pere“.
şi posedă astăzi ateliere terii economice a comunei pentru specialişti, un dis­ tarea separată şi trecerea
cu operativitate ia condiţio­
în care se dezvoltă mica noastre, a crescut şi nive­ pensar medical uman, u- narea acestora.
industrie. Tot pe raza co­ nul veterinar şi o farma­ Lf
lul de trai al populaţiei, înlăturarea decalajelor în­
munei noastre funcţionea­ gradul de civilizaţie. Cele cie, un complex turistic registrate la eliberarea te­
ză două unităţi economi­ DEN
peste 60 de case noi con­ cu hotel şi restaurant. în renului şi semănatul cultu­ (PatrJ
ce : cariera de diabal de acelaşi timp, se va moder­ rilor duble (la plante fura­ serjil<
struite numai în ultimii 15 DO Al
la Zam, cu o capacitate de niza şi sistematiza centrul jere planul s-a îndeplinit
ani, cele peste 100 do te­ lui u
extracţie de 100 000 tone de comună, Zamul deve­ abia în proporţie de 50 la cuiul
pe an şi cu activitate de levizoare, 30 de autoturis­ nind, astfel, o frumoasă a- sută, iar la legume numai tul) ;
Opert
export (în 6 luni, din a- me proprietate personală, şezare a judeţului nostru. în proporţie de 30 ia sută), (Cons
este
cest an, colectivul de aici faptul că în majoritatea impune măsuri hotărîte vară)
şi-a depăşit cu 630 tone gospodăriilor maşinile de MARIA LEONTINA BORZA pentru folosirea cu maxi­ ios I
planul producţiei globale spălat, aragazele, frigide­ secretarul Comitetului mum de randament a pre­ rea);
blemc
-
întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. Tricotera
şi cu 280 tone pe cel al rele, aspiratoarele şi alte comunal de partid, Florica Mano la ch e lucrează la şase maşini şi realizează lu­ selor de balotat,- j' ecum şi brie)
producţiei marfă); cariera obiecte electrocasnice au primarul comunei Zam nar sarcinile de plan. organizarea lucrului pe vâră
Foto: VIUGIL ONOIU cîte două schimburi îa ară­ «Tocur
ral);
turi şi pregătirea terenului.
citorc
fragii
uncie
(Mun
Pădurea - cu copacii ei ceastă zi splendidă de — ba şi mai Snainte — Pe drumul de piatră ce ţiază prin muncă plină do mai executat. Am croit Declu
înalţi şi drepţi, aidoma u- iulie — frumoasă, primi­ subunitatea din Dobra şi-a şerpuieşte printre munţi pasiune. un drum lung de 3,7 km rin
nor coloane ce susţin, în toare, dar nu se lasă uşor îndeplinit cu cinste sar­ se apropie din faţă un au­ .Ajungem la punctul nu­ prin stîncâ fiind nevoie să Dezn-
(Mim
înalt, cupolă de verdea­ doborită. Sigur, forestierii cinile de plan fiind ades totren şi Vasile Gabor, mit Sfredelite. Cabana dislocăm circa 5 000 me­ Talis:
ţă — îşi primeşte solemn dispun do fierăstraie me­ declarată evidenţiată sau şeful coloanei din Dobra unde înoptează tăietorii de rocă şi pămînt. RICA
iemb
oaspeţii. Liniştea te încon­ canice, do tractoare, de fruntaşă pe întreprindere. a U.M.T.C.F., îl opreşte. de pădure e pustie, oame­ De undeva de sus, din penii
joară, parcă auzi cum res­ utilaje pentru scos buşte­ O dovadă elocventă a bu­ Cu acest prilej facem cu­ nii sînt sus in parchete. pădure, se aude zgomotul roşie;
piră natura şi-ţi simţi su­ nii, nu se lucrează cu to­ nei sale activităţi este şi noştinţă cu unul. dintre „ARO“-ul numai poate unui fierăstrău mecanic. minţi
rul);
fletul umplînclu-se de mi­ porul şi ţapina decît în bilanţul încheiat la finele cei mai buni conducători urca deoarece drumul Ajungem la echipa condu­ tria):
nunatele privelişti ce ţi puţine locuri, însă munca primului trimestru din a- auto ai subunităţii, cu spre parchete acum se să de Gheorghe Mihăiiă. riile
se oferă privirii. Drumul nu e deloc uşoară. Iernile cest an: planul produc­ Lasco Andrei, originar de construieşte, aşa că o luăm Fierăstrăul mînuit cu în- GIU-
forestier înfrăţit cu Pîrîul în pădure sînt aspre, ţiei marfă şi cel al pro­ pe plaiurile Flarghitei, dar pe jos. Noul drum ce demînare de către Ioan sa <
Moai
Dobrei urcă în munţi, iar plouă foarte des — cel ducţiei globale au fost stabilit încă de mulţi ani urcă în pante repezi,^ cu Boboc „muşcă“ din trupul iar) ;
la volanul „ARO-“ului un unui copac şi doar clupă dina
om mic de statură, cu pă­ citeva minute falnicul ar­ zeraî
Beth
rul înspicat pe la lîmple, bore se prăbuşeşte. Gheor­ SIMT
nu-şi ia privirea de la el. PADUREA Şl ghe Mihăiiă, Ioan Boboc, (Mui
îl cheamă Aurel Băceanu Matei Olaru, Constantin de t
şi este un veteran al dru­ Tofan , Petru Nichifor şi
murilor forestiere. De 19 Mihai Mihăiiă sînt veniţi
ani, de cînd lucrează ia puţin vara asta am avut depăşite cu 300 000 lei, în în Dobra, un om cu voce curbe scurte nu e încă din Moldova şi alcătuiesc
coloana din Dobra a parte de ploaie în fiecare vreme ce la producţia domoală, fermă, fost şi el folosit pentru transportul o echipă omogenă, harni­
U.M.T.C.F. Deva, le-a stră­ zi. De aceea, după păre­ netă s-a realizat, peste muncitor forestier, de 11 lemnului, dar maistrul Ti- că. într-o zi formaţia pu­ Tii
bătut de sute şi mii de rea mea în pădure nu sarcinile stabilite 1 120 000 tus Miheţ de la I.C.F. De­ ne la pămînt circa 40 mc 16 il
frun
ori, la "olanul autocamioa­ muncesc orice fel de oa­ lei, în cinci luni. Din spu­ ani lucrător la sectorul va, ce coordonează con­ de lemn tăiat, fasonai, noui
nelor cu remorcă, al aulo- meni, numai cei ce sînt în sele interlocutorului am de transport. Vino de la strucţia căii de acces spre secţionat şi-l pregătesc şitul
earosatelor. Tocmai de a- stare să înfrunte toate a- reţinut că cei ce făuresc parchetul Dealul Lung, ca­ parchetele din această zo­ pentru expediere spre de­ loca
ceea abia apucă să vină cestea cu tenacitate, cu zi de zi şi lună de lună le de 35 km. A pornit di­ nă, ne asigură că va fi pozitul din Dobra. dese
va t
din concediu şoferul titu­ bărbăţie. succesele frumoase ce se mineaţa la ora 5, cum are dat în exploatare pînă la Pădurea şi oamenii, oa­ Tem
lar al „ARO“-ului pentru obţin sînt oamenii, de a- jumătatea lunii iulie. Bul­ menii şi pădurea. O sim­ cupi
Siminic Lăscuş este ne­ obiceiul, pentru a putea de,
a se putea întoarce la pot şi fiu de tăietori de ceea am notat numele u- face cel puţin 3 curse pî­ dozeristul Marian Toltuţ, bioză deplină — deşi se 25 ş
maşina sa ce se află mo­ pădure, şi-.a început acti­ nor tăietori do pădure nă seara. în iunie a trans­ pe care îl înlîlnim mai află în aparentă opoziţie Pc
mentan în reparaţie. vrednici, ce se remarcă sus, e de acord cu spu­ — ce impresionează. Co- Vre;
vitatea de la ţapină. A portat din pădure circa borînd din codrul secular, ceri
—- Vedeţi dumneavoas­ urmat liceul la fără frec­ prin dăruirea ce o con­ 630 do tone de lemn, de- sele maistrului şi adaugă: lăsăm în urmă o pădure şi î
tră — ne vorbeşte ing. venţă, apoi institutul din sacră muncii: Vasile Şo- — Muncesc din 1969 la falnică, maiestuoasă şi oa­ ţite
Li
Siminic Lăscuş, şeful sec­ Braşov şi s-a întors pe fronici, Gheorglie Boiciuc, păşindu-i pe Sabin Gheor- construcţia de drumuri meni aşijderea, prin fap­ bilă
torului din Dobra al pămîn-tul natal, fiind de Ion Podeanu şi alţii, ale ghe, Visalon Blidar, Ioan forestiere, însă vă mărtu- tele de muncă ce le înno­ ros.
ploi
I.F.E.T. Deva — pădurea şapte ani şef de sector, căror formaţii se eviden­ Moraru, Moise Simoc şi risec că o lucrare de a- bilează fiinţa şi sufletul. cari
este cum o vedeţi în a- în toată această perioadă ţiază în mod frecvent. alţi şoferi ce se eviden- semenea dificultate n-am TRA1AN BONDOR dup
de