Page 57 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 57
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VÂ ! TRANSMISIUNE DIRECTĂ RADIO-TV»
Cu prilejui vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Repu
blicii Socialiste România, in judeţul Constanţa, astăzi, va
avea loc la Medgidia o adunare populară, care va fi
transmisă direct de posturile de radio şi televiziune, în
jurul orei 11,45.
FURAJELE -
strînss grabnic, 'depozitele
gospodăreşte !
Trăgînd învăţăminte din furaje cultivate — 508 ha
neajunsurile şi lipsurile ma — foiosindu-se atit mijloa
nifestate anul trecut, cind cele mecanizate, cit şi co
unele unităţi au trebuit să saşii. Aşa s-a reuşit să se
cheltuiască însemnate sume recolteze şi să se însiloze-
de bani pentru procurarea ze aproape 7 000 tone de
de nutreţuri, organizaţiile nutreţuri, faţă dc 5 927 to
SI m COMSILIUtUl POPULAR de partid şi consiliile de ne cit prevedea planul ac
conducere ale C'.A.P. — ac
tualei perioade. Au depăşit
ţionând in spiritul reco sarcinile de plan la însilo-
mandărilor, indicaţiilor şi zări C.A.P. Ilia, Bretea Mu-
sarcinilor exprimate de sc- reşană, complexele de vaci
Anul XXXII, nr. 7058 JOI, 17 IULIE 1980 4 pagini — 30 bani crelarul general al partidu Ilia şi Sălciva. La fineţe
lui, tovarăşul Nicolae naturale s-a recoltat o su
Ceauşescu, şi la recen prafaţă de aproape 1000 ha
ta vizită de lucru în din cele 1 447 ha aflate în
1965 - 1980 ani de profunde transformări mnsiieare treprinsă în unităţi agrico proprietatea unităţilor a-
le din judeţul Constanţa —,
gricole socialisto. în frun
au luat măsuri pentru asi tea acţiunii de recoltare a
gurarea unei baze furajere fîneţelor naturale se află
Participare largă şi intensă la schimbul corespunzătoare, atît canti C.A.P. Gurasada, Ilia, Zam
şi Brănişca, care au recol
tativ cil şi sortimental şi
calitativ. tat fiecare peste 100 ha. Şi
în această privinţă un
mondial de valori materiale şî spirituale exemplu bun îi constituie C.A.P. Burjuc a recoltat
unităţile agricole socialiste NICOLAE BADIU I.C. Orăştic — secţia scu-
Una dintre trăsăturile fun socialiste multilateral dezvol din consiliul unic agroin lărie. Strungarul Vasile Ho-
morodcan îşi depăşeşte pla
damentale ale politicii inter tate în ţara noastră. Potrivit dustrial Ilia undo s-a recol nul cu 15—30 la sută.
naţionale promovate de prevederilor, volumul comer tat întreaga suprafaţă de (Continuare în pag. a 2-a)
partidul nostru, de secretarul ţului exterior al României va
său general, tovarăşul Nicolae creşte în perioada 1981—1985
Ceauşescu, este larga des cu 50—57 ia sută faţă de 1080 încheiat exemplar ® 1981 pregătit temeinic
chidere spre marile proble realizările cincinalului actual.
me cu care se confruntă o- Ritmul mediu anual de creş
menirea, activitatea intensă tere a comerţului exterior va
şi responsabilă pentru solu devansa în continuare, mai fam finaliza ou bine ano! si cincinalul ÍÍ
ţionarea acestora, participa accentuat, ritmul creşterii
rea tot mai activă a Româ producţiei industriale globale w
niei la schimbul mondial de şi a venitului naţional. In — în ultimii 15 ani, mu că la producţia industrială
valori materiale. ansamblul comerţului nostru nicipiul Deva a cunoscut Convorbire cu tovarăşul nu «e-am realizat planul cu
exterior un loc de primă în prefaceri înnoitoare struc 7 milioane lei. Cele mai
In concepţia partidului nos IOAN ZAHA,
tru făurirea societăţii socia semnătate va deţine activita turale, care i-au ridicai con secretar al Comitetului mari restanţe le au I.I.C.,
liste multilateral dezvoltate cat mai mult ca oricînd co tea de export, care are la siderabil statului economic, municipal Deva al P.C.R. F.P.N.C., I.P.L., Ţesătoria
se află într-o strînsă legătu laborarea cu alte state, are bază orientarea valorificării social şi cdililar-gospodă- de mătase, Ş a n t i e r u l
ră cu îmbinarea efortului prieteni pe toate meridiane intr-un grad superior a capa resc. T.C.M.M. De asemenea, u-
consacrat creşterii economice le şi se bucură de un bine cităţii şi nivelului tehnic a! — Intr-adevăr. în afară fii judeţean, situate pe te nităti ca I.L.D., I.P.L.,
prin creaţie proprie şi teh meritat prestigiu pe arena produselor româneşti, care de minele Deva şi Muncel, ritoriul municipiului reşe F.P.N.C. şi Ţesătoria de
nologică de înaltă producti mondială, politica sa fiind a- încorporează o masivă con majoritatea unităţilor eco dinţă de judeţ. în toate a- mătase nu şi-au realizat
vitate, calitate şi eficienţă, preciată şi respectată ca o centrare de inteligenţă teh- nomice din municipiul nos ceste unităţi acţionează co nici planul la producţia ne
îmbinată cu amplificarea ac contribuţie de seamă la cau nico-ştiinţifică, o înaltă pro tru s-au înălţat în cei 15 lective muncitoreşti puter tă, avînd şi depăşiri la
ani care au trecut de la
tivităţii de cooperare pe za independenţei popoare ductivitate a muncii. Această nice, care sub îndrumarea cheltuielile materiale la
multiple planuri cu economii lor, a destinderii şi păcii în trăsătură —■ ca expresie a Congresul al IX-lca al parti organizaţiilor de partid se 1000 lei producţie marfă.
le altor ţări — socialiste, ca lume. dezvoltării şi diversificării pro dului, în această perioadă străduiesc să-şi realizeze Să nu omitem însă nici în
pitaliste, in curs de dezvol Este semnificativ faptul câ ducţiei industriale şl ridică atit de densă în împliniri ritmic prevederile de plan. treprinderile cu rezultate
tare — care să asigure ritm, in condiţiile crizei mondiale rii nivelului său tehnic — îşi pentru întregul nostru po — Ajungînd aici, să con bune — C.T.E. Mintia,
proporţionalitate şi echilibru de energie şi materii prime, pune o puternică amprentă por. Forţa economică a mu semnăm, tovarăşe secretar, I.R.E.D., E.M.D., „Avicola“,
în făurirea unei economii mo schimburile comerciale exter pe natura şi structura expor nicipiului Deva o dau as bilanţul acestor realizări pe I.M.C., l.P.I.C.C.F. — caro
tului românesc. Ponderea pro tăzi tocmai aceste între
derne. Pornind de la această ne ale României au cunoscut duselor industriei constructoa prinderi noi: C.T.E. Mintia, primul semestru al anului. obţin constant realizări
deosebite în producţie şi
concepţie, partidul nostru un înalt dinamism, Volumui re de maşini, industriei chimi I.M.C. Deva-Bîrcea, I.t. De- — La principalul indica cu care ne mîndrim.
promovează o politică activă comerţului exterior a! ţârii ce şi uşoare a crescut în va-Chişcădaga, Ţesătoria de tor de plan — producţia — Laudă muncii lor, dar
de colaborare şi cooperare noastre este de peste 20 de două decenii de mai bine de mătase, „Avicola“ şi F.P.N.C. nelă — industria munici
economică, tehnico-ştiinţifică ori mai mare decît în anul două ori, in exportul româ Mintia, cărora li se adaugă piului Deva a încheiat se Convorbire consemnată de
şi pe alte planuri cu toate 1950, fapt ce reflectă larga nesc au devenit tradiţionale minele Deva şi Muncel, mestrul I cu o depăşire de DUMITRU GHEONEA
ţările, Indiferent de sistemul colaborare economică inter I.P.I.C.C.F., I.P.t. şi I.R.E. 2 milioane lei. Dar aceasta
lor economico-social. întrea naţională. (Continuare în pag. a 2-a) Deva, alte' unităţi cu pro- nu ne mulţumeşte, pentru (Continuare în pag. a 2-a)
ga activitate de comerţ exte Orientările date de Con
rior se subordonează organic gresul al Xll-lea al partidului
liniei strategice fundamentale cu privire la dezvoltarea şi
elaborate de congresele şi perfecţionarea în continuare
conferinţele naţionale ale a participării României la di
partidului. viziunea internaţională a
România — se spune în muncii vizează realizarea u-
Raportul la Congresul al XII- nor mutaţii profunde menite
lea al partidului — întreţine să asigure ridicarea pe o
raporturi diplomatice şi con treaptă calitativ superioară
sulare cu 134 de state şl re a relaţiilor economice exter
laţii de colaborare economi ne ale ţării şi sporirea con
că cu 140 de ţări de pe toate tribuţiei comerţului exterior la
continentele. Se poate spune dinamismul creşterii econo
că ţara noastră şî-a amplifi- mice, la edificarea societăţii
Tebea
plantai dc tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, la 9 octombrie
Loc sfînt, loc legănat şi 1966, creşte falnic, slrăba-
murmural dc istorie, loc ¡ î ăl i „ timpului, urcă
n
g
t mc
('[udiL şi legat' prin mii de odată cu patria în viilor.
Jire trainice şi limpezi, fi- 'Aşa după cum era de
p i, p aceste locuri cu
rc voievodale apropiate de aşte ta c Vedere de pc platforma siderurgică do la Călău. Foto : VIUGIL ONOIU
noi, contemporanii, oameni rădăcini adinei în inima
ai acestor timpuri şi ale neamului, l-am înlîlnit pe
timpurilor viitoare. _ badea Toader, omul care POTABILA. La Orăştic s-a rea H POŞTAŞUL PENSIONAR. şoara şl Voineştl (Argeş),
Jebea, loc _ de linişte şi j a 0 ptxeci dc ani evocă cu lizat cu contribuţia cetăţenilor Recent, colectivul Oficiului Bucitimcni (Galaţi) şi Baia
loc de moştenire, loc de foş- p ă cunoaştere şi o pluce- — inclusiv procurarea con P.T.T.IÎ. din Haţeg a sărbă de Aramă (Mehedinţi).
0
un
net al istoriei, al trecutului re sufletească deosebită, ductelor — lucrări dc extin torit ieşirea la pensie, pen B ANGAJAMENTELE —
tru limită de vîrstă, a facto
dere a alimentării cu apă po
înălţător, peste care viaţa tabilii pe străzile !! Mai, Pe rului poştal Deneş Vlaiconi. ONORATE ÎN MOD EXEM
Locuitorii
PLAR.
comunei
merge falnică înainte. Aici, importanţa şi măreţia locu 83 GETUSA — IN OLAN tru Maior, Arcului şi, par Colegii do muncă l-au săr Boşorod s-au angajat să rea
bătorit ciun se cuvine, ofe-
pc aceste locuri străbune ce lui. Poale ziua aceea o voi DA. Ieri scara, ansamblul ţial, Nicolae Bălcescu şi Po rindu-i. printre altele, tra lizeze în acest an lucrări e-
purta încă mult timp în
pa Şapcă.
dovedesc lupta şi biruinţa Getusa al Centrului judeţean diţionalul baston al pensio dilitar-gospodărcştd şi do în
frumuseţare
in
do
valoare
tn
noastră în vreme, mi-am S d şi m suflet, poale voi de îndrumare a creaţiei S SPOREŞTE VOLUMUL narilor, să-l poarte în locul... l 481 000 lei. Angajamentele
populare şi a mişcării artis
purtat paşii pentru a treia scrie un poem amplu, pe ca- tice de masă a pornit spre... PRESTAŢIILOR C A T K E tradiţionalei genţi do poştaş. asumate sint onorate cu
POPULAŢIE. In comuna Ilia
(N. Sbuchea, corespondent),
oară. Invitai de poetul A- rc doresc să-l rostesc între ţara lalelelor. Membrii an — viitor centru urban — cinste. Pină acum s-au rea
drian Păuncscu, realizatorul d°i goruni, sub coroana^ samblului vor participa la funcţionează 37 secţii presta n LA MUNTE ŞI LA MA lizat asemenea lucrări In va
loare de 1 466 000 lei, reve
emisiunii „Antena Cîntării istoriei^ dc ieri şi de azi, şi festivalurile folclorice din toare de servicii, din care RE. 300 do pionieri şi 60 de nind 495 let pc un locuitor.
hunedorenl
au
preşcolari
Brunssum şi Baga, care se vor
e
României“ am trăit marca “ rnune. desfăşura în perioada 18—za cinci au fost înfiinţate anul plecat, marţi seara, spre li E. LICIU
acesta. Ca urmare, de 1a în
bucurie de a cili aici — La Ţebea, glia străbună iulie. Succes mesagerilor ar ceputul anului şi pînă a- toral. Timp de două săptă-
poezia „La Tebca“. Secula- îşi ridică ochii în largul tei populare din bogatele cum s-au făcut lucrări de mtni ei vor petrece o parte
valoare
în
noastre zone folclorice !
prestaţii
din vacanţă în tabăra de la
38
de
rul gorun al lui Iloria îmi zării, în largul Patriei, milioane lei, cu 6 milioane Năvodari. Ieri, alţi 550 de fflSU
dădea, în aar, mirifica sa a EXTINDEREA REŢELEI lei mai mult decît preve pionieri au pornit spre mun
lumină. Alături, gorunul MIRON TIC DE ALIMENTARE CU APA deau sarcinile de plan. te — In taberele de la Nuc
pn tf .mttns a t x ff J8t*9f a frrva g tgmrr a &sm <r mam a ctrrs a t
