Page 58 - Drumul_socialismului_1980_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. '

Cînd se munceşte concret, c i ras iucerea consumurilor de energie IT ELEV

Eft*-----------
rezultatele bone sînt fireşti electrică - o problemă mereu în actualitate 10.00 Filmoteca
11.15
Muzică pi
strumenUU;
Colectivul fabricii „Re- se implică organizaţia de principalul indicator de e- O privire • retrospectivă gie — s-au încadrat în co­ bilite, printre acestea nu- IN JURUL OI
fratLurd" Baru a încheiat partid în activitatea econo­ ficienţă economică — este asupra perioadei trecute tele planificate, înregistrînd mărîndu-se C.S. Hunedoara Transmisii!
anul trecut cu rezultate bu­ mică, în ce mod acţionează legată direct de reducerea din acest an relevă că în chiar economii. Astfel, C.S. (cu o depăşire de 9157 tic la Med
narea popi
ne în producţie, rezultate pentru mobilizarea tuturor cheltuielilor materiale, a judeţul nostru se acţionea­ Hunedoara a economisit MWh), întreprinderea de zată cu pi
pe care, dealtfel, continuă oamenilor muncii la obţine­ consumurilor de combusti­ ză cu perseverenţă şi răs­ 2 130 MWh, Combinatul mi­ tricotaje Pelro.şani, înlre- de lucru £
să le menţină şi în acest rea rezultatelor bune în bil şi energie, de buna gos­ pundere pentru reducerea nier Valea Jiului 1719 MWh, prinderea de tricotaje Hu­ Nieolae C
judeţul Co
an. In cele 6 luni care au producţie, care sînt princi­ podărire a fiecărui loc do continuă a consumului de întreprinderea de lianţi De­ nedoara şi Serele din Sîn- 1G.00 Telex
trecut unitatea înregis­ palele căi şi mijloace de muncă, trebuie să acţione­ energie electrică. întreprin­ va 1668 MWh, I.C. Orăştie tandrei. Cum se poate ve­ 10.05 Caleidosco)
trează realizarea şi depă­ acţiune. ze energic în această di­ derea de reţele electrice 667 MWh ş.a. în acelaşi dea, unităţile ce au realizat distractiv
şirea cifrelor de plan la — Atît in anul precedent recţie. Şi rezultatele au în­ din Deva a organizat în fie­ timp însă au fost şi cazuri un consum mai mare decît 16,45 Reportaj [
toţi indicatorii. Planul pro- cît şi în acest an — ne spu­ ceput să se vadă. Vă dau care lună ample acţiuni de nivelurile repartizate nu 17.05 Nicaragua
Viaţa cult!
un exemplu concret. Anul de depăşire a cotelor pla­ sînt multe, iar in unele ca­
18,10 Ilustrate i
Munca organizatorica de partid —; trecut am înregistrat unele control asupra consumului nificate. Iată, de pildă, zuri depăşirile sînt mici. 18,85 Desene an
înregistrat, constalind cu ci-
depăşiri la consumul de e- I.M.C. Deva, şi-a depăşit De aceea socotim că aici, Kum-Kum
puternic ancorata în îndeplinirea « nergie electrică. într-o a- ceastă ocazie că, atît marii consumul planificat cu 464 ca şi acqlo unde consumul 19.00 Telejurnal
consumatori, cît şi cei in­
sarcinilor econosnieo-socială dunare generală de la în­ dividuali şi-au făcut din re­ MWh, I.M. Barza cu 316 se apropie de cotele stabi­ 19,50 La zi iu af.
Jurnalul şl
20.00
ceputul acestui an, comu­
niştii din secţia prafuri ducerea cantităţii de ener­ MWh, Sectorul transport lite, este nevoie să se în­ călătoriilor
treprindă noi măsuri pentru
ducţiei nete a fost depăşit ne tovarăşul Lazăr Marcu, exoterme au arătat că prin gie electrică folosite un ţel feroviar cu 130 MWh, ceea a reduce cheltuielile de e- 20,30 15 ani lui
Teatru sen
cu 1,5 milioane lei, cei al secretarul organizaţiei de reorganizarea procesului de nergio pe unitatea de pro­ 21.05 lui Charle:
producţiei marfă cu 1,9 mi­ partid — biroul organiza­ producţie se poate renun­ dus, pentru a consuma cît don Tliom.
lioane lei, iar la producţia ţiei noastre de bază a ac­ ţa la schimbul trei (care nu IOSÂRUL ENERGIEI mai puţin din puterea e- 22.05 Melodii Iii
fizică sortimentală plusuri­ ţionat cu consecventă in era folosit la întreaga ca­ nergetică a ţării. 22.15 Telejurnal.
le se cifrează la 318 lone direcţia însuşirii de către pacitate şi era deci neren­ de mare importanţă actuală. ce înseamnă că în aceste
plăci termoizolanţe, 310 toţi lucrătorii a principiilor tabil), creîndu-se condiţii unităţi trebuie să se ma­ în perioada care urmează
tone prafuri exoterme. 99 noului mecanism economi- pentru realizarea sarcinilor Numai în luna iunie, de nifeste mai multă preocupa­ repartiţiile de energie a- BÜADIC
pildă, au fost controlate 79
tone cărămizi refractare, 50 co-financiar. In cadrul de plan in doar două schim­ do întreprinderi industriale, re pe linia reducerii .con­ probate sînt deosebit de
tone masă refractară şi 19,8 cursurilor de învăţămînt buri. După ce a fost anali­ ca şi ilumînalul general şi sumurilor. mobilizatoare, ceea ce tre­
BUCUREŞTI
tone pulbere de aluminiu. politic de partid, U.T.C. şi zată în biroul organizaţiei cel comercial. în mod e- buie să îndemne la spori­ dioprogramul d
Mai amintim că tot in a- de masă, în adunările ge­ de partid şi în C.O.M., pro­ vident, controalele au ur­ Fiindcă sîntem la mijlo­ rea preocupărilor pentru e- Radiojurnal; 8,
ceastă perioadă s-au reali­ nerale, ne-am străduit să le punerea a fost aplicată. Re­ mărit stabilirea la faţa lo­ cul anului să facem o conomisirea energiei electri­ presei; 8,10 Cu
zat însemnate economii de clarificăm oamenilor ce în­ zultatul ? Astăzi se reali­ cului a unor măsuri concre­ scurtă analiză şi asupra si­ ce. Colectivul de oameni ai diilor; 9,00 Bul<
9.05 Răspundem
muncii din cadrul I.R.E. De­
combustibili şi energie, iar seamnă noul mecanism eco- zează şi se depăşesc frec­ te care să conducă la în­ tuaţiei înregistrate la fine­ va este hotărît să militeze lor; 10,00 Bulei
le primului semestru. Din
productivitatea muncii (ra­ nomico-financiar, ce obli­ vent sarcinile de producţie, cadrarea strictă a consu­ statistica întocmită rezultă 10.05 Radiom.
gaţii creează aplicarea iar în cinci luni. s-au eco­ continuu pe linia micşorării meilor; 10,35 IM
portată la producţia netă) strictă a acestuia, în ce di­ mului în cotele planificate, că din circa 35 de consu­ consumurilor, tradueîndu-se Iară poloneză;
a fost de 103,13 la sulă. recţii trebuie să acţionăm nomisit 5703 kWh energie evitarea risipei de orice fel, matori importanţi, un nu­ astfel în viaţa preţioasele de estradă; 11,0
electrică.
ştiri; 11,05 Cort
Acestea fiind rezultatele pentru realizarea şi depă­ reducerea consumului în o- măr de 31 s-au încadrat în indicaţii cuprinse în cuvîn- tra ansamblu
şi ştiind că din cei 320 de şirea sarcinilor de plan. Am avut şi mai avem rple de vîrf ele. Cu acest cotele planificate, cele mai tările tovarăşului Nieolae „Doina“ al Ari
Avanpremieră
lucrători ai fabricii peste Astfel, ei au înţeles că încă o serie de greutăţi în prilej s-au constatat ne­ bune rezultate fiind înre­ Ceauşescu, secretarul gene­ 12.00 Buletin di
ce priveşte calitatea pro­
40 la sută sînt comunişti, în condiţiile in care reali­ duselor. Pentru a le elimi­ reguli la 12 întreprinderi gistrate la Combinatul mi­ ral al partidului, la Consfă­ Revista muzical
industriale, ca şi unele a-
Iul amator; 12
am încercat să aflăm cum zarea producţiei nete — na am luat o serie de mă­ balori în consumul casnic. nier Valea Jiului (econo­ tuirea de lucru de la C.C. moara folclori
suri care deja au început Au fost încheiate procese mie de 9 225 MWh), între­ al P.C.R. din 29—30 mai şi 13.00 De la 1
Club univers 2
să dea rezultate. în primul verbale de constatare, ca şi prinderea de lianţi Deva la Şedinţa plenară lărgită a diojurnal; 16,15
„Vom finaliza eu bine rînd, la toate locurlle-choie procese verbale de contra­ (13 279 MWh), Grupul de menilor Muncii din 13 iu- cîntecc; 16,25 T<
Consiliului Naţional al Oa­
in
ganizare
de muncă sînt încadraţi
cei mai activi şi mai exi­ venţie, aplicîndu-se amenzi şantiere Rîu Mare-Retezat 1G,40 Tara mc:
mea; 16,55 Sfati
(4050 MWh), I.M. Orăştie
anu! si cincinalul" genţi comunişti, bine pre­ acolo unde a fost cazul. E- (336 MWh). în acelaşi timp Ing. IOAN HAJEGAN 17.00 Buletin d.
Universul fami!
ficienţa acestor controale
a-
profesional.
în
gătiţi
* celaşi timp am desfăşurat se reflectă în aceea că pu­ însă, unele unităţi indus­ director al I.R.E. apăr şi te ciut,
18.00 Orele seri
f (Urmate din pag 1) semestrul al ll-lca, anul o intensa activitate poli- terea echivalentă a fost re­ triale au depăşit cotele sta­ Deva cert de muzic;
20,20 Magazin
1980 şi cincinalul aciuai ? tico-educativă de conştien­ dusă cu 92,62 KW, iar un ţific; 20,50 Mie
— Măsurile întreprinse tizare a oamenilor muncii. număr de 21 puncte lumi­ 21.00 Radio c<
municipiul Deva este dator — la I.L. Deva-Chişcădaga Iată. deci, că acolo unde noase au fost scoase din O zi intr-o'? ora
economiei naţionale cu a- s-au efectuat cu deplin suc­ organizaţia de partid, toţi Participare largă şi intensă terii muzical
Non stop muz:
preciabile cantităţi de ci­ ces reparaţiile la prima li­ comuniştii se implică holă- funcţiune, s-a raţionalizat
ment, prefabricate din be­ nie de ciment, urmînd în rît în activitatea economi­ iluminatul general şi cel co­
ton armat, ţesături din mă­ acest semestru reparaţiile că a unităţii, cînd ei cata­ mercial. Ca urmare directă la schimbul mondial de valori
tase, mobilă, nutreţuri com­ la linia a 11-a —, ajutorul a acţiunilor de control este
binate, chiar energie elec­ ce-1 vom primi de la or­ lizează energiile şi interesul faptul că în luna iunie un (Urmaie din pag. 1) lor şi indicaţiilor tovarăşului
trică — pe bază de cărbune. ganele superioare — pri­ întregului colectiv, rezulta­ mare număr do consuma­ Nieolae Ceauşescu date la DEVA : Sin,
(Patria
De bună seamă că există vind aprovizionarea mai tele in producţie sini pe tori — şi in primul rind Consfătuirea de lucru de la prieteni (ArUi);
Ovidiu
nişte cauze care au deter­ bună cu materii prime, a- măsura muncii depuse. utilajul petrolier, tractoarele C.C. al P.C.R. din mai şi la tre prieteni
minat aceste restanţe, pe lingerea parametrilor pro­ M1RCEA LEPADATU din riadul celor ce, de 0- şi autovehiculele, instalaţiile Şedinţa plenară lărgită a vară); HUNEDC
care Comitetul municipal iectaţi la Fabrica de mobi­ biret. folosesc multă ener- chimice, fabricile de ciment, Consiliului Naţional al Oa­ la curajului îl
de partid le cunoaşte şi lă din Petrila şi la secţia motoarele electrice, rulmenţii, menilor Muncii. Importăm Mijlocaş ia det
derurgistul) ;
pentru înlăturarea cărora a 11-a de prefabricate din aparatojul electronic, firele şi mari cantităţi de petrol, mul­ seriile I-ll (Art
acţionează stăruitor. beton de la I.M.C. Deva- fibrele sintetice, masele plas­ te materii prime, precum şi miliard (Constr
im
— Nu vreau să scuz nici Bircea. punerea cît mai re­ tice, utilajul tehnologic etc. o serie de maşini, utilaje şi liţia este vară;
dina
de
una din unităţile cu restan­ pede în funcţiune a grupu­ Oamenii muncii din jude­ materiale — se arată in cu- ŞANI: Duios A
ţe la producţia fizică sau lui ni. 6 de la C.T.E. Min­ ţul Hunedoara au o îndrep­ vîntarea la Consfătuirea din cea (Unirea):
la alţi indicatori de plan, tia, hărnicia şi dăruirea în tăţită mîndrie generată de mai. Pentru a asigura acest (7 Noiembrie);
fricanul — seri
pentru că, ştim bine cu to­ producţie ale oamenilor faptul că efortul lor se in­ import trebuie să exportăm publica) ; LUI
ţii, mai sînt încă destule muncii din industria muţii- tegrează organic în orientă­ produse de valoare echiva­ nla (Cultural);
carenţe de natură internă, cipiuiui — toate ne dau rile date de partid privitoa­ lentă, care să asigure în în­ Acolo unde nu
(Muncii
eăruşil
de ordine şi disciplină, de garanţia că vom recupera re la sporirea volumului de tregime plata acestor impor­ ■Jfca.sa din tre
conducere şi organizare a integral restantele, că vom mărfuri exportate, produse turi, cît şi plata datoriilor pe rul) ; LONEA
colonelului
Zor
muncii, de colaborare in­ încheia cu succes semestrul di înaltă calitate ş! de nivel care le avem pentru impor­ rul) ; PETRILA
ternă şi respectare riguroa­ ai ll-lca, anul şi cincinalul, tehnic competitiv. Economia turile anterioare pentru ¡ves­ mint la fronti
să a tehnologiilor şi nor­ la toţi indicatorii de plan, judeţului nostru livrează tiţii. Acestui deziderat îi este torcsc) ; ANINC
melor în vigoare, de dărui­ fizici şi de eficienţă econo­ pentru export un volum me­ subordonată. în judeţul nos­ — seriile I-II (Ii
Cum
URICANI:
re exemplară în muncă — mică. Adunările generale reu sporit de metal, mobilă, tru, preocuparea pentru asi­ iembric); BRi
aş putea spune, Dar unele care au loc in această pe­ lemn, încălţăminte, confecţii, milarea pe scară tot mai pentru un cin
întreprinderi se confruntă rioadă vor face o analiză blănuri, produse agroaiimen- largă a unor tehnologii noi, roşie); GURA
minteşte-ti de
şi cu greutăţi care le de­ exigentă şi aprofundată a tare, artizanat şi multe alte­ cu consumuri mici de ener­ rul) ; ORĂŞTIE
păşesc — şi pe ele şi pe realizărilor, dar mai ales a le. Pe baza indicaţiilor date gie, a unei mase sporite de rea Iul Vodă L5
(Pa
noi, chiar pe alte organe . nerealizărilor şi a cauzelor de secretarul general al seriile I-II (Placă
păianjen
de niveluri superioare. Lip­ care le-au generat, vor a- partidului, tovarăşul Nieolae subansamble şi piese de GIU-BAl ; Ant:
sa materiei prime grevea­ dopla măsuri corespunză­ Ceauşescu, colectivele de oa­ schimb, a unor materiale de­ sa de cultură):
ficitare.
ză în cea mai mare măsu- toare de îmbunătăţire a ac­ meni ai muncii din judeţul Moartea unui g
ră realizarea planului la tivităţii, vor proba din plin nostru acordă .o atenţie tot Documentele Congresului Iar); Omul păi
dina de vară);
Ţesătoria de mătase şi la angajarea colectivelor noas­ mai mare lărgirii gamei sor­ al Xll-lea al partidului des­ zerabilii; CALA
F.P.N.C.; intrarea în func­ tre de a aplica neabătut în timentale şi calităţii produc­ chid o perspectivă cu exigen­ Bethune (Casa
ţiune cu întîrziere a Fabri­ munca lor preţioasele indi­ ţiei destinate exportului, cîş- ţe sporite în faţa comerţului Degcţica (11 Iu
RIA : Marea ne
cii de mobilă din Petrila, caţii şi recomandări da­ tigîndu-şi un binemeritat nostru exterior, participării reşul); ILIA :
din cadrul I.P.L. Deva, şi a te de tovarăşul Nieolae prestigiu în prestaţiile lor. României la amplificarea toamnă (Lum
secţiei a Il-a de prefabrica­ Ceauşescu la Consfătuirea Dealtfel, întregul efort al schimbului mondial de va­ LARI : 80 de b
cltoresc).
te din beton de la I.M.C. de lucru de la C.C. al Ajutorul de maistru Rozalia Resiga, de la întreprinderea colectivelor hunedorene, în lori materiale şi spirituale, ca
Deva-Bircea influenţează P.C.R. din 29—30 mai a.c. de tricotaje tip lină Hunedoara, dă indicaţii tehnice mun­ consens cu cel al întregului expresie a vocaţiei ţării noas­
încă negativ îndeplinirea şi la Şedinţa plenară lărgi­ citoarei Florie» Pavcl, care lucrează la maşina de aplicat gu­ nostru popor, se află sub ne­ tre de progres, civilizaţie, în­
FOto: VIRGIL ONOIU
lere.
planului la producţia fizică tă a Consiliului Naţional al mijlocita influenţă a sarcini- ţelegere şi pace.
la cele două unităţi; livra­ Oamenilor Muncii din 13
rea neritmică şi uneori de iunie a.c. de a înfăptui e- iV0t'»(l«i»0®®<l»«O6O»«oS««0»B«»®C®SÎI9SSeB»9ID ,««« *«•••« ••••••••••«•••••«««• 9 0 000000 O0V Rezultatele tr:
iulie 1980 :
calitate slabă a cărbunilor xemplar toate sarcinile de Extr. I : 18.
din Valea Jiului către C.T.E. plan, punînd in acelaşi (Urmare din pag. 1) una singură : cositul trebuie 9, 41.
Mintia determină nerealiza- timp o bază trainică pro­ FURAJELE - strinse grabnic, intensificat, folosindu-se Extr. a Il-a :
rea producţiei de energie ducţiei din anul şi cincina­ mai mult de 120 ha. Aici, toate forţele satelor. în ce 23, 21, 15.
electrică pe bază de cărbu­ lul viitor. Asigurînd de pe însă, avîndu-se în vedere depozitate gospodăreşte! priveşte transportul finului
ne, iar la I.L. Deva-Chişcă- acum toate condiţiile bunei că există cea mai mare su­ din cîmp, rezultat din pri­
daga mai persistă încă une­ desfăşurări a activităţii vii­ prafaţă cu fîneţe naturale ma coasă, situaţia este cu Hfr» ■dSiggtytiSB
le nereguli de natură con­ toare în toate unităţile — 593 ha — cositul trebuie cheiat pe toată suprafaţa, sută din cantitatea planifi­ totul nesatisfâcătoare şi în
structivă şi de montaj la noastre economice, — cu intensificat. O problemă ca­ iar planul la însilozări a cată, iar la C.A.P. Roşeam acest consiliu. Timpul proba
fabrica de ciment. Atît cit accent puternic pe aplica­ re se ridică în acest con­ fost îndeplinit şi depăşit, şi Lăsau încă nu s-a recol­ în toate unităţile din a- 17 iulie : Vreme
îi stă în putere şi în com­ rea fermă a noului meca­ siliu unic agroindustrial la nivelul consiliului. Ast­ tat nimic. Nici în privinţa ceste două consilii se im­ ne in general f
cerul mai mult
petenţă, Comitetul munici­ nism economico-financiar şi este aceea a transportului fel, faţa de 5279 tone s-au recoltării fîneţelor natura­ pune să se acţioneze pe un tul va sufla sic
pal de partid Deva a inter­ pe materializarea exempla­ şi depozitării fînurilor care realizat aproape 6 000 tone. le situaţia nu este mai bu­ front larg, folosindu-se toa­ rat predominînc
venit, a analizat toate a- ră a programului de inves­ se mai află în mori canti­ Aceasta, însă, ca urmare a nă. Din suprafaţa totală de te posibilităţile şi toate re­ vest. Temperatu
vor fi cuprinse
ceste stări de lucruri, a tiţii —, dorim să începem tăţi pe cîmp. Toate fura­ depăşirii planului la C.A.P. 1 638 ha nu s-a recoltat de­ sursele, pentru asigurarea 34 grade, iar c
luat unele măsuri, continuă sub bune auspicii anul 1981 jele recoltate trebuie trans­ Lăpuşnic şi complexul de cît o treime. Au cosit su­ bazei furajere în perioada Intre 16 şi 21 i
Timpul proba
să acţioneze pentru mate­ şi cincinalul 1981—1985, să portate de urgenţă pentru vaci Grind, unităţi care au prafeţe foarte mici C.A.P. de stabulaţie întregului e- 18 şi 19 iulie :
rializarea lor şi îmbunătă­ sporim continuu contribu­ a se evita pierderile prin realizat în plus 800—1000 Dobra, Roşcani şi Rădu- fectiv de animale. Tot ceea deveni în genei
ţirea urgentă, radicală a ţia municipiului Deva la degradarea lor. tone. Sînt însă cooperative leşti. Orice întîrziere duce ce se poate cosi şi îhsiloza, cu cerul tempo
activităţii. realizările economiei jude­ În consiliul unic agroin­ agricole de producţie, ca la diminuarea cantitativă şl inclusiv paiele de orz şi de Local se vor si
electrici
cărcări
— Cum va încheia in­ ţului Fîunedoara, ale econo­ dustrial Dobra, recoltarea cele din Ohaba şi Teiu, ca­ calitativă a finului I Con­ grîu, să fie strînse şi folo­ dea averse de
dustria municipiului Deva miei naţionale. furajelor cultivate s-a în- re n-au însiiozat nici 50 la cluzia care se impune este site în hrana animalelor 1