Page 6 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. I
MUNCA POLITICO-EDUCATIVÂ IN Agricultura hunedoreană
= f
i'El
(Grmare din pag I) ţă a obiectivelor stabilite 88 la sute la specia bovi
SPRIJINUL FORMĂM OMULUI NOU de Conferinţa organizaţiei De asemenea, greutatea 16,00Tenis
ne şi 99 la sute la ovine.
judeţene de partid, agri
neu.l
medie de sacrificare a ti
hunedoreană
cultura
că s-a redus cu peste 46 la
va
la Wi
s-uită n-wnărud populaţiei o- marca noi paşi pe drumul neretului bovin livrat la 18,15 Trag ei
cupate în agricultura jude spre o nouă calitate, pre- . fondul de stat va creşte Vi,25 Teleşc
Cu cîtva timp în urmă, (lin ini că de educare, de formare a oame ţului nostru. Mutaţii pro văzîndu-se ca în anul 1985 la 440 kg la unităţile de 18,50 1001 <1
19,00 Telcju
ţiativa Secfici «le propagandă a Co nilor, participanţii au evidenţiat — funde au avut loc, de ase producţia globală să de stat şi la 420 kg la gospo 19,25La or
mitetului judeţean de partid şi a raportîndu-se direct Ia ideile şi con menea, in ceea ce priveşte păşească 4,2 miliarde lei, dăriile populaţiei. Un o- eonon
Comitetului municipal Hunedoara al cluziile ce se desprind din recentele condiţiile de muncă şi de din care cel puţin 58 La bieotiv de seamă pentru 19,40Noi, f
20,20 Teleci
P.C.R., la I.M. Hunedoara a avut loc cuvintări ale secretarului general viaţă ale lucrătorilor din sută se va realiza din sec realizarea fondului de stat „Dosa
o dezbatere cu activul de partid, în a] partidului, tovarăşul Nicolae agricultură. torul zootehnic. Vor con la lapte şi carne îl con „Căzu
cadrul* căreia a fost analizată activi Ceauşescu — aspectele pozitive, şi ce Jalon înd cu claritate tinua fo ritm susţinut lu stituie îmbunătăţirea bazei ră pe
ţie an
tatea depusă de organizaţiile de le negative, militând pentru concepe dezvoltarea viitoare a a- crările de îmbunătăţiri fun furajere şi punerea în 21,40Momc
partid, sindicat, U.T.C. şi. consiliul oa griculturii, Congresul al ciare, fiind stabilit a se e- funcţiune a 6 noi complexe 21,50La zi
seceri:
menilor muncii în vederea îmbunătă rea şi folosirea unor noi forme de ac XLI-lea al partidului a sta fectua desecări şi comba de creştere a vacilor cu 22,05 Tclcji
ţirii muncii politico-educative de for ţiune, mai perfecţionate, care să slu bilit ca obiectiv esenţial al terea eroziunii solului ţie lapte. Concomitent, urn ac
mare a omului nou. Analizînd cu jească la realizarea obiectivului pro cincinalului viitor înfăp 11 000 hectare, iar amelio cent de seamă va fi pus
maturitate, cu exigentă comunistă pus — formarea unor oameni noi, cu tuirea unei profunde revo rarea praşilelor în complex pe aplicarea noului meca
rezultatele obţinute în complexa mun o înaltă conştiinţă comunistă. luţii agrare, cuprinzînd a- va cuprinde peste 41 000 nism economico-financiar
tît baza tehnico-materială, hectare. Creşteri aprecia în unităţile agricole. O
cât şi organizarea produc bile ale producţiilor medii importantă resursă de ob
BUCURE
Tehnician a oamenilor muncii din în de brigadă are un rol ho ţiei. „în acest scoţp — se şi totale sînt prevăzute, în ţinere a unor venituri su dioprograir
şi educator — treprinderea noastră au fă tărâtor- in formarea şi edu axată în Raportul prezen cadrul I.A.S. şi C.A.P., la plimentare o constituie Radio juma
cut dovada spiritului lor carea oamenilor din for presei; 8,li
dublul rol al revoluţionar, a unei con maţia sa. Prin exemplul tat de secretarul general cereale, plante tehnice şi dezvoltarea industriei mici cililor; 9,00
conducătorului ştiinţe înaintate, măsura său personal, prin contac al partidului — se vor asi legume. Pentru acoperirea în fiecare unitate agricolă 9.05 Răspiu
gura folosirea raţională a
din producţie proprie a ne
şi localitate a judeţului.
lor; 10,00
din producţie acestei dovezi regăsindu-se tul viu, nemijlocit cu oa întregului fond funciar, în cesarului de legume, se Sub conducerea organe 10.05 Mu
în „Ordinul Muncii“ clasa menii, cu problemele lor 10.30 T "
a II-a — distincţie acorda de muncă şi viaţă, el este cheierea procesului de ra- vor asigura peste 80 000 lor şi organizaţiilor de 10,45 >
iouiare a culturilor şi sta
ml *
partid, lucrătorii din agri
tă pentru modul exemplar principalul pinion al aces tone produse, revenind cîte zruriit
în care ne-am realizat sar tui complex mecanism e- bilire a asotlamentelor, me 130 kg consum mediu pe cultura judeţului nostru oieaant,
cinile în 1979 — şi în spo ducaţional. canizarea complexă a lu un locuitor. Acţionând în sînt angajaţi cu toate efor ştiri; li,ol?
spiritul imperativelor for
rurile de producţie realiza crărilor şi chimizarea pro mulate de secretarul gene turile să valorifice supe nlerilor; 1
ră Radio-O
rior întregul potenţial ma
te în acest an. Dar tot atât Adunările generale — ducţiei, modernizarea in do ştiri; 1
tegrală
a
patrimoniului
de adevărat este că — du creuzetul în care pomiviticol, creşterea în ral al partidului la recente terial şi uman existent, folclorului
pă cum sublinia şi tovară se elaborează Consfătuire cu cadrele din să-şi aducă o contribuţie tece de pa
Ia 3; 15,00
şul Nicolae Ceauşescu în iniţiativele valoroase continuare a efectivelor şi zootehnie, vor spori simţi tot mai însemnată la ma lor; 16,00
hotărîrilor
terializarea
şi ameliorarea raselor de a-
a-
cuvin tarea la Consfătuirea tor efectivele de animale, Partidul, <
gospodăriile
de lucru de la C.C. al nimale, rezolvarea radica inclusiv la prevăzî.ndu-se doptate de Congresul al nia — pro
16,25 Coord
partidului
în
al
Xll-lea
populaţiei,
lă a problemei furajelor“.
P.C.R. din 29—30 mai a.c. un procent de natalitate de domeniul agriculturii. 16,40 Şla
— şi la noi mai persistă Prin transpunerea în via prin dec
o serie de neajunsuri în modicului;
ştiri; 17,05
activitate, începînd de la wmmm mâne; 1’
lordache Scîntcic, miner stilul de lucru al unor or ■ înfrăţite -
şei de brigadă : Voi arăta gane şi organizaţii de poran; 17,
aici, în faţa activului de partid, sindicat, U.T.C., pî- : lIMf de D urnit
partid, un aspect care, nă la modul în care se des If Orele se
internaţion
cred eu, este deosebit de făşoară activitatea^ produc 'La, zi —
important în munca de tivă în unele locuri de hotare; 20
formare a oamenilor. Este muncă. Mă refer la feno muzică po
denţe sonc
vorba de rolul dublu pe menele de neritmicitate a tr-o ori
care îl are conducătorul producţiei, la consumurile muzicale;
procesului de producţie : suplimentare de materiale Mihai Radu, maistru mi stop muzu
acela de tehnician, bine şi combustibili, la lipsa de ner : Intr-adevăr, există o TIMIŞ O A
pregătit profesional, capa grijă faţă de utilaje, la ab multitudine de forme şi li ta tea rac
bil să dirijeze activitatea senţele nemotivate şi la mijloace politico-educative sonoră soc
ca de pro
productivă, să contribuie alte acte de indisciplină care concură la formarea jinul proci t
la realizarea ei şi acela de unor oameni noi, cu o con la Congres
educator, de om care prin semnalate în unitate. Din ştiinţă înaintată. La noi în P.C.R. ; 20,
păcate, nu toţi tovarăşii în
pregătirea lui superioară, ţeleg — şi pentru acest lu sector un rol deosebit îl tru casctof4
21.30 Emis
multilaterală, trebuie să fie cru trebuie să milităm cu au adunările generale, ca Actualităţi ;
un permanent factor de e- tărie în continuare — că re sînt adevărate şcoli de Cum’ gin de
ducaţie pentru cei din sub modelarea, formarea unui educaţie comunistă, cadrul tînăriil cri
DoLanga ; •<
ordine, un exemplu în toa om nou, cu concepţii înain în care se dezbat deschis rie ; Colo«
te privinţele. Dar ce te faci tate despre muncă şi viaţă toate problemele de mun traduceri
Mecanicii Ioan VLad, Mihai Crăciun şi Iosif Laz a, de la S.M.A. Baia de Criş, veri
— şi referatul a subliniat se face în procesul pro că şi viaţă ale colectivului fică una din combinele pentru recoltarea furajelor. Foto: VIKGIL ONOIU versală.
acest aspect — cînd cei ducţiei şi este strîns lega nostru. In adunări ne sfă
care prin natura funcţiei tă de modul în care-şi în tuim, analizăm activitatea
lor au obligaţia înscrisă în deplineşte zilnic sarcinile comună'şi a fiecăruia în «Jî
regulament, dar şi morală, de plan, de calitatea mun parte, tot aici adoptăm ce
să fie nu numai conducă cii lui. Nu se poate sepa le mai importante hotărîri. Neajunsuri care trebuie grabnic înlăturate
tori tehnici ci şi educatori, Ele sînt, dacă vreţi, creu DEVA: .
tocmai ei comit abateri de la ra activitatea politico-edu- zetul în care se elaborea (Urmaie din pag. 1) corporat în lucrări, ţevi me pe... geantă tovarăşi condu bia © Bi
cativă ■ de activitatea pro
(Patria) ;
disciplina muncii, de la nor ză şi din care pleacă va (Arta); A
ductivă, ele împletindu-se
mele eticii socialiste ? Cum permanent şi eficienţa u- loroase iniţiative menite să talice şi geamuri trase — cători, că se rezolvă... bia (Gr
poate un asemenea condu neia se reflectă prin rezul amplifice cantitativ şi ca lui lordache Timotei... uita depozitate direct pe pămînt, © Cinci autobasculante de HUNEDOă
gheaţă (F
cător să imprime colecti tatele celeilalte. litativ munca noastră. O seră să vină la luau, iar sub cerul liber, la şantierul 16 tone, nouă de 10 tone, pe lac (S
vului său spiritul de disci astfel de iniţiativă este cea colegii lor trebuiau să-i su Livezeni al I.C.M.M. Petro patru tractoare, şapte re zana, că
plină în muncă, de abne Educaţia se face adoptată de curînd de co plinească... şani. morci auto, alte mijloace teh (Arta) ; ]
casă (Cons
gaţie şi devotament, cînd permanent, în orice lectivul ' de la orizontul X, nice in valoare de miliodf regăsită
el însuşi comite şi tolerea prin care ne angajăm să Cîte-un pic, pic, pic... Dăm vina pe zestrea ne de iei, staţionau la (Grădina
ză acte de indisciplină ? împrejurare devenim un sector care tehnică, fiindcă ea I.C.M.M. Petroşani din ace POŞANI:
Apoi se miră că treburile munceşte şi trăieşte în chip Aşa se irosesc pe unele leaşi cauze menţionate mai t , ţVnircn
Noiembrie)
merg prost, că nu se rea comunist. şantiere mari cantităţi de nu vorbeşte sus. senal“ (E
lizează sarcinile. materiale. Simţul gospodă S-ar mai putea da şi alte PENI : Fu.
tural) ; O
Cred că în fruntea ori resc al unora s-a subţiat, Iar Tare se mai lamentează exemple ; s-ar mqi putea toare (Mu-
în cadrul dezbaterii
cărei activităţi trebuie să au luat cuvîntul şi alţi conştiinţa... meditează. Argu unii conducători din con nominaliza şi alte neajunsuri, CAM : Jui
Dacă vei
stea oameni capabili, nu participanţi oare au sub mente... strucţii că nu au mijloace alte stări de lucruri negati resc) ; LO
numai buni tehnicieni, ci liniat numeroase aspec • 1000 de cărămizi efi tehnice suficiente, că nu ve care grevează activitatea Sanchez (
şi buni pedagogi, oameni te din ansamblul activi ciente şi 18 lăzi cu geamuri le-au sosit utilajele necesa pe şantiere, ritmurile de lu TRILA : C
tor esc); A
care să ştie să se apropie tăţii politico-educative erau „aşezate" în cea mai re. Dar cum le folosesc pe cru, calitatea lucrărilor, cos şi flacără
de sufletul ortacilor săi. ce se desfăşoară la I.M. perfectă... dezordine pe şan cele existente, cînd le mon turile de producţie, eficienţa URICANI :
tovarăşi care prin ceea ce Hunedoara In sprijinul tierul I.P.E. Petroşani, în tează pe ceie sosite ? ! muncii. şi roşie
(7 Noicmb:
fac să constituie un exem formării omului no<u, cu timp ce 35 de grinzi de ru Să dăm „liber" constatări Ceea ce se impune este lia (Steau:
plu de urmat pentru fie o înaltă conştiinţă so lare, in valoare de peste lor : clar, rezidă cu justeţe din BARZA :
care lucrător din sub cialistă. 87 000 iei îşi aşteaptă soar © Utilaje hemontote la orientările date de secreta rui); O)
trepte (Pa
ordine. Ioan Furdui, miner şef ta, deoarece proiectul iar I.P.E. Petroşani şi depozitate rul general cri partidului, to (Flacăra);
de brigadă : S-a subliniat Rapoxtîndu-sc perma din 1978 a fost modificat ; necorespunzător, pe pămînt, varăşul Nicolae Ceauşescu,
In strînsă legătură Te oblig
aici rolul colectivelor cu nent la ideile şi con • 40 de grinzi prefabrica „la aer" : trei strunguri in io Consfătuirea de lucru de de culţi
cu producţia munca de la om la om în cluziile desprinse din te din beton, 180 plăci pre valoare de circa 600 000 lei, la C.C. al P.C.R. din 29—30 Caddie (P
activitatea de educare. Cel cuvîntările tovarăşului fabricate pentru jgheaburi, trei compresoore, un fierăs moi a.c. şi ta Şedinţa plena Front în ;
seriile I-I3
puţin l.a noi în brigadă Nicolae Ceauşescu la două stive cu plăci ondulate trău mecanic, o presă meca ră lărgită a Consiliului Na peye mar:
discuţiile de la om la om, Consfătuirea de lucru din azbociment, confecţii nică, o maşină de alezat şi ţional al Oamenilor Muncii cultură);
teamă, ser
pe care le-am promovat în de la C.C. al P.C.R. din metalice diferite, în valoare frezat ; din 13 iunie -1980 : exigenţă le sălbat
permanenţă, s-au dovedit 29—30 mai şi la Şedin de zeci de mii de lei, stau • In ziua raidului, pe plat şi răspundere în muncă ; bu vară) ; ILL
deosebit de eficiente în ţa plenară lărgită a aruncate io îrvtîmplare, su forma I.V, Călan din 101 nă organizare, ordine şi dis (Lumina).
mobilizarea ortacilor in Consiliului Naţional al puse degradării, pe şantie mijloace auto, aporţinînd co ciplină ; fermitate în utiliza
muncă, în sensibilizarea şi Oamenilor Muncii, vor rul 3 baraj de la Rîu Mare- loanei Călan din cadrul rea forţei de muncă, a mij
conştientizarea fiecărui mi bitorii au relevat unele Retezat ; I.C.S.H., 20 nu funcţionau loacelor tehnice din datare
ner. Este adevărat, noi nu din cele mai concrete şi © 12 conducte de medie din diferite motive : 10 sta şi o materialelor ; atenţie
ne-am limitat La purtarea eficiente căi de acţiune, presiune din import, patru neslăbită pentru înoadrorea
acestor discuţii — sfat cu care prin aplicarea ne tone de ţevi indigene, trei ţionau din lipsă de anvelo în graficele de execuţie şi Timpul i
ortacii, cum îl mai numim mijlocită în viaţă vor containere de import,, a pe, celelalte nu aveau şo pentru calitatea lucrărilor ; iulie : Vre
neral frur
— doar în cadrul oficial al duce la ridicarea calita 95 mp fiecare, confecţii me feri, carburanţi, piese de desfăşurarea unei munci po să, cu ce
Nicolae Stamin, contabil şedinţelor, ci le-am promo tivă a întregii activităţi talice, aeroterme, zeci de to schimb. Ca urmare, activita litico-educative concrete, di nin noapi
şef : Pe bună dreptate, în vat spontan, în orice îm politico-educative în în ne de fier vechi — iată doar tea şantierului era in mare namice, perseverente ; mobi sibile ave
şi descăr*
suferinţă, iar obiectivele îşi
referatul prezentat se ară prejurare, în vestiare, în treprindere, la formarea cîteva aspecte de crasă ne prelungesc volens-nolens ter lizare energică, control şi peraturil
cuprinse
ta că eficienţa muncii po- abataje, în autobuze, unde unor mineri-tehnicieni glijenţă pe şantierul Energo- menele de punere în funcţiu îndrumare permanentă din de, Jar
litico-educative de formare opinia colectivă se expri cu un larg orizont de construcţia Deva-Mintia, ma ne. In timp ce lamentările şi partea factorilor de răspun xime în
a omului nou se probează mă liber, neînchistată de cunoaştere şi o elevată teriale provenite de ia con justificările curg... dere, o organizaţiilor de pe aloc<
prin opiniile şi faptele oa caracterul oficial al adu conştiinţă socialistă, oa strucţia grupului energetic partid, o organelor de de La rr
meni capabili să-şi am
menilor, prin modul lor nărilor. Folosim cele mai nr. 6, de 210 MW, materia © In parcul auto al cizie. roasă, !
de a se comporta, de a felurite mijloace, de la iro plifice rezultatele bune le pulsate iremediabil in I.C.S.H., din 669 mijloace de Vom reveni pe şantierele lat vof
gîndi, de a acţiona, atît la nie, cînd este cazul, la ex In producţie, să menţi ...neant. (Sperăm ca in scurt transport 68 erau în... repaus, de investiţii ale judeţului şi ploaie,/
cărcâr/
locul de muncă, cit şi în plicarea unor fenomene, a nă rezultatele colectivu timp să se facă ordine aici!); din care 44 de peste trei vom fi bucuroşi să constatăm log di
societate, în familie. unor sarcini şi mergem lui la aceleaşi inalte © 35 tone oţel-beton, fa luni. Cauzele : lipsa pieselor eliminarea unor stări de lu leriu),
Este adevărat, marea cbiar pînă la atenţionarea cote. sonat în diferite secţiuni de de schimb, a carburanţilor cruri ca acelea consemnate
majoritate a comuniştilor, verbală. Bineînţeles, şeful peste un an de zile şi neîn-. necesari, a şoferilor. Staţi Jn rîndurile de faţă.