Page 61 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 61
- 3t¿i< WasRfs " *
y¿; ¿JCTUR, . , t
"TOATE ŢĂRILE, UNITl-VA î 1985 - 1980 ani de profunde transformări înnoitoare
In sfera profesiilor şi o-
cupaţiilor sîntem martorii
STRUCTURA
unor mutaţii structurale, po
în
condiţiile
in
sibile concomitent rod cu a al indus POPULAŢIEI OCUPATE
doar
»«mura realiste, După ştiinţifice jude a- a PE RAMHRl UE ECMNEI
jude
dustrializării
rapide
ţului,
po
ţării,
trializarea
liticii
care
Tabloul
pe
partidului.
graficul
de
ni-l
înfăţişează
structura
reprezintă
faţă
ocupate
în
populaţiei
ţul
Hunedoara
nivelul
la
nului
cum
1980.
se
industrie,
vede,
antre
şi
ră
72
din
sută
peste
nată
dife
judeţului,
populaţia in construcţii la este agricultu
renţa fiind cuprinsă in acti
vităţi cu caracter de servi
re fie a producţiei, cum este
cazul transporturilor, fie so
Şl AL C O MSILIULU cială, Este o proporţie spe
plin
cifică
în
economiilor
drum spre afirmare.
Ceea ce nu exprimă pe
Anul XXXII, nr. 7059 VINERI, 18 IULIE 1980 deplin graficul, insă, sint
mutaţiile structurale de ca
re vorbeam şi care s-au
petrecut in decursul celor
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI trei de la cel de al s-au
cincinale
care
IX-
scurs
lea Congres al partidului.
Dacă
la
in
sută
1965,
35,6
NSCOLAE CEAUSESCU din agricultură, în era 1930 ocupată
populaţie
in
pon
derea acesteia a scăzut la
IN JUDEŢUL CONSTANTA 20,1 prevederile apropiindu-se citor la 1 000 de locuitori a te superioară asigurată a-
sută,
la
cestui
element
al
însemnat
1965
documente
in
de
341
de
la
crescut
lor de partid pentru sfîrşi- la 373 in 1980. economiei judeţului. Vor
tul deceniului 9. Pentru ca O altă mutaţie structura bind de noua calitate a
în cursul dimineţii de Desfăşurată în climatul pe şantierele canalului Du să preia din sfera agricul lă în sfera populaţiei ocu personalului muncitor, este
joi, t o v a r ă ş u l Nicolae de puternică angajare a tu năre—Marea Neagră — u- turii forţa de muncă elibe pate şi a personalului mun demn de relevat că în ulti
Ceauşescu, secretar general turor oamenilor muncii din nul din cele mai însemnate rată prin mecanizarea şi citor o reprezintă califica mii 5 ani s-a dublat numă
al Partidului Comunist Ro patria noastră pentru înde obiective ce vor fi trecute chimizarea acesteia, în in rea. Din totalul personalu rul personalului ocupat în
mân, preşedintele Republi plinirea prevederilor actua cu majuscule in cronica dustrie au fost create in tot lui muncitor existent în 1980 activitatea de cercetare şti
cii Socialiste România, a fă lului cincinal, a liotărîrilor celor 15 ani scurşi de la acest timp 36 000 noi locuri in judeţ, peste 67 la sută inţifică iar din total, 5,1 la
cut o vizită de lucru pe şan Congresului al Xll-lea al Congresul al IX-lea al parti de muncă. în felul acesta, sint muncitori calificaţi, sută sint cadre cu studii
tierele unor mari obiective partidului, vizita a pus din dului — obiectiv al cărui numărul personalului mun- ceea ce înseamnă o calita superioare.
ale economiei noastre naţio nou în evidenţă stilul de act de naştere poartă am
nale — Canalul Dunăre—- muncă profund revoluţionar prenta concepţiei secretaru
despre dezvoltarea prezentă Uricani—oraşul construcţiei socialiste
Marea Neagră, şantierul promovat do secretarul ge lui general al partidului
Centralei atomoelectrice de neral al partidului, perma
la Cernavodă — precum şi nenţa dialogului său cu fău şi v iitoare a ţării, a însem
la întreprinderea mecanică ritorii de bunuri materiale nat şi de această dată o în ultimii ani oraşul de partidul şi statul nostru
de utilaje de la Medgidia, de pe întreg cuprinsul pa rodnică întîlnire cu factorii la extremitatea vestică a le-au trasat.
unitate industrială în plină triei in vederea stabilirii de răspundere şi specialişti Văii Jiului u cunoscut o în programul de dezvol
dezvoltare a judeţului Con căilor şi mijloacelor celor din economie, cu construc dezvoltare nebănuilă în ur tare economico-sociulă ai
stanţa. ' mai adecvate de înfăptuire torii importantei artere flu mă cu două decenii. Con cincinalului actual, pentru
Secretarul general al a politicii partidului nos viale maritime ce va lega gresul al IX-lea al partidu oraşul Uricani era înscrisă
partidului a fost însoţit în tru, a obiectivelor dezvoltă Dunărea de Marea Neagră lui a deschis o nouă oră deschiderea unei curiere de
această vizită de tovarăşa rii econoiuico-sociale a şi ai Centralei atomoelectri în dezvoltarea ţării noas cuarţ. Acesta va fi pre
Elena Ceauşescu, de alţi to României. ce de pe meleagurile dobro- tre, a economiei în primul lucrat începind cu acest an
varăşi din conducerea de Prezenţa în această zi a to rînd, pe baza căreia sint în preparaţia din localitate,
partid şi de stat. varăşului Nicolae Ceauşescu (Continunre in pag. a 4-a) create condiţiile dezvoltă iar in viitorul apropiat, de
rii luturor domeniilor de aici vor porni anual spre
ramurile industriei prelu
Adunarea populară de la Medgidia activitate. Fără un program crătoare cîte 11 000 tone de
clarvăzător cum a fost cei
prefigurat de Congresul al cuarţit. La ridicarea bună
La sfîr.şitul vizitei de lu La apaTitia In tribuna sta Dlobea Vasiie, maistru ia IXrlea, oraşul nostru ar fi stării .localităţii şi tării o
cru a secretarului general dionului a tovarăşului l.M.U. Medgidia, Ecuterina rămas o anonimă localitate, contribuţie deosebită aduc
a! partidului, preşedintele Nicolae Ceauşescu, a tova Dan, profesoară la Liceul cu o viaţă economică şi so peste 800 000 tone de căr şi ţăranii cu gospodării in
Republicii, pe stadionul mo răşei Elena Ceauşescu, a industrial nr. G din Con cială modestă. Dacă n-a bune. Saltul cel mai im dividuale din localităţile
dernului complex sportiv celorlalţi tovarăşi din con stanţa, Ion Cazacu, pre fost să fie aşa, putem spu portant insă 1-um înregis subordonate lîricaniului.
din Medgidia, a avut loc o ducerea partidului şi statu şedintele C.A.P. din comuna ne că oraşul Uricani dato trat în domeniul mecaniză Numărul de taurine ce vor
mare adunare populară, la lui izbucnesc din nou aplau Piopeni, Ion Carp, şef de rează totul celor 15 ani de rii lucrărilor de abataj. Da ii livrate la fondul centra
care au luat parte peste ze şi urale. Secretarul ge echipă docheri in portul înflorire şi bunăstare, an că la sfîrşitul anului 1977 lizat al statului în 1985
GO 000 de cetăţeni — con neral al partidului, preşedin Constanţa. de an îmbogăţindu-şi zes nu extrăgeam nici o tonă este cu 400 mai mare de-
structori ai Canalului Du tele Republicii, răspunde cu Exprimînd dorinţa unani - de cărbune pe baza meca cît media anilor actualului
năre—Marea Neagră, mun căldură manifestărilor do mă, a tuturor celor prezenţi trea c:u noi şi noi obiecti- nizării complexe, în pre cincinal, iar faţă de 0 000
citori, tehnicieni şi ingineri stimă, adresate de mulţimea la această mare adunare ve industriale şi social-cul- zent, ia numai doi ani de ovine în actualul cincinal,
i>- Unităţilor industriale din prezentă pe gazonul şi tri populară, primul secretar luraTe, aidoma tuturor lo la introducerea primului efectivul livrat In cincina
i edgidia şi Cernavodă, îm bunele arhipline ale stadio al Comitetului judeţean de calităţilor ţării. De (apt, complex mecanizat, 35 la lul viitor se va situa la
1
preună cu familiile lor, pre nului. partid adresează tovarăşu chiar tovarăşul Nicolae sută clin producţie se ex peste 10 000 capete.
cum şi locuitori din aşeză Adunarea este deschisă lui Nicolae Ceauşescu ru Ceauşescu, secretarul gene trage pe această calo. Condiţiile de muncă şi
rai ai partidului, ne atră
rile dobrogene învecinate. de tovarăşul Ion Stoian, gămintea caldă de a lua gea atenţia cu prilejul u- Măsura tuturor lucruri viaţă ale minerilor sînt in
La sosirea la stadion a se prim-secretar al Comitetu cuvîntul. tr-o creştere continuă de
cretarului general al parti lui judeţean Constanta al Intîmpinat cu ovaţii şi u- neia din vizitele sale de lor, a tuturor realizărilor Ja an la an. Acum mai bi
dului, tineri şi tinere în P.C.R., preşedintele Consi rale ia cuvîntul secretarul lucru in Valea Jiului : „în din Uricani o dau, ca pre ne de 10 ani oraşul era
conjoară cu dragoste pe to liului popular judeţean. general al partidului, pre înseşi oraşele dumneavoas tutindeni, oamenii. Ei sînt împărţit în două : oraşul
varăşul Nicolae Ceauşescu Au xnui luat cuvîntul ia şedintele Republicii, tovară tră puteţi constata cum se cei cure se află înţr-o per vechi şi oraşul nou (denu
şi pe tovarăşa Elena adunarea populară tovujaşii şul Nicolae Ceauşescu. schimbă înfăţişarea locali manentă întrecere cu tim mirile fiind date de vechi
Ceauşescu, inminîndu-le bu Roşoga Constantin — mais tăţilor patriei, cum se îm pul, în abataj, in parchete mea construcţiilor din fie
chete de flori. tru la Centrala canalului, (Continuare in pag. a 4-a) bunătăţesc condiţiile de le forestiere din împrejuri care parte a oraşului). Dar,
viaţă ale oamenilor mun mile localităţii, sau în gos în ultimii cinci ani, în U-
cii“. podăriile individuale. Rea
Centrul de gravitate al
I BALAST R AR E A DE IN PAGINA A II-A: oraşului nostru este inire- lizările deosebite înregis WILHELM NEAG
trate în unităţile economi
secretarul Comitetului
m STRĂZI. în cadrul acţiunii I decisiv statutul şi des- • prinderea minieră, mineri ce au la bază munca fără de partid,
Ani care au
jalonat
de modernizare a străzilor I
iniţiată de consiliul popular *
ţie a locuitorilor. De aici
orăşenesc, la Orâştie s-au e- I linul femeilor hunedo- tul fiind principala ocupa preget a oamenilor, in frun primarul oraşului Uricani
te cu comuniştii, de a în
xecutat lucrări de balaş ir« re I rene.
■ Ut: LuA-saiOR- pe străzile Kogălniceanu, U- % sînt scoase la lumină anual făptui sarcinile pe care (Continuare in pag. a 3-a)
IWARE. Colectivul I.K.E. Deva nirii, 9 Mai şi Moţilor. Acţiu- I
a terminat şi pus în funcţiu nea continuă. I
ne la Cimpu lui Nea#, o sta %
ţie de transformare de 20/ti
kV, care va alimenta cu e- m se recoltează se- I
nergie electrică principala MINŢKLE DE IERBURI. O -
carieră <le cărbune ce va fi. acţiune importantă aflată în g
deschisă aici nu peste mult curs de desfăşurare este re- 1
timp. editarea seminţelor de ier- ■*
buri, necesare regenerării pa- g
jiştilor naturale. Pinâ acum |
O MAGAZIN ALIMENTAI? s-au strîns aproape trei va- •.
MODERNIZAT. La Petroşani goane de seminţe. g
au fost terminate lucrările de
modernizare a magazinului
nr. 8 „Rustic“, care a fost Ba LUCRĂRI ÎN COMPLEX
redeschis zilele acestea. Pla PE PAJIŞTI. Pe pajiştile na
turale din comunele Densuş
nul de vin/.ări este depăşit
zilnic cu circa 5 000 lei. şi Peştisu Mic se acţionează
la finalizarea lucrărilor în
complex — care cuprind o
suprafaţă dc 1 500 lia —, a-
ţa Îndeplinirea şi de
păşirea SARCINILOR DE vind drept scop ridicarea
PLAN LA EXPORT. Colecti producţiei de furaje pentru
vul C.L.F. Ilia, organizindu-şi realizarea sarcinilor de dez
bine munca gi acţionind pen voltare a sectorului zooteh
tru sporirea producţiei şi îm nic.
bunătăţirea calităţii produse D. GHEOKEA
lor, a reuşit să livreze la
export, de la începutul anu
lion lei valută, depăşindu-şi 8 k ElHi
lui şi pină acum, produse
în valoare de peste un mi
planul cu 1.4 la sută.
„Bucura“ — cel mai nou dintre „oraşele“ Uricaniului. Foto: VIRGIL ONOIU
